Anulu IV — Nr. 15. Viena, domineca 9/21 fauni 1869. E a * d e t r e i ori in septemana: M e r o u r i - a , Vi nerr 1-a si D o m i n e c ' a , candu o cola in-tréga, candu numai diumetate, adeca dupa

motncntulu impregiurariloru.

fretiiln de preumerati ane: pentru Auitria:

pe anu intregu • • • • • 8 fl. v. a. , diumetatu de anii • • • • 4 » „ » i patrariu • 2 » » »

pentru România ii lirainetatei pe anu intregu • • • • • 16 fl. v. a.

n diumetate de anu - • • 8 „ » » n patrariu * „ . . . 4 » » Ä

Prenumeratiunile se faeula toti dd. corespun-dinti a-i noştri, si d'adreptulu la Redactiune Josefstadt, LangegasaeNr. 4 3 , unde suntu a se adresa si corespondintiele, oe pri-vescuRedaotiunea, administratiuneaséu spe-ditur'ajcate vorfi nefranoate,nu se vor primi,

éra cele anonime nu se vor publici.

Pentru anuncie si alte oomunioatiuni de i teresu privatu — se respunde cate 7 cr. d iinie repetirile se faou ou pretiu scadiutu. Pretiulu timbrului oateSOcr. pent. una data,

se anteoipa.

Viena 8, 20 febr. 1869. Acele stări din Romani'a, cari nu

plăcu diarieloru natiunei dualiste din Cisl. si Transl., sunt urmatóriele: ^Dom­nulu; 2) unu ministeriu eapresu progre-sistu; 3) o camera la naltimea missiunii poporului romanescu; 4) o administra-tiitne carea se semene ministeriului si camerei; 5) nu li place preste totu de po-im™)lril TIUBftHMffîW P) Ir pusetiunea lui internatiunala.

Facemu acesta deosebire in punte, fiindu că operaţiunea dualisteloru contra României anca s'a basatu pre acesta ose­bire, adeca a deosebitu unu puntu de altulu, l'a atacatu pe fie-care separatu, si mai neci odată n'atacâ pre tóté la olalta.

Mai antaiu, desclinitu autiertiu, l'a-tacau pre M. S. Domnulu. Dupa ce ve-diura că tronulu României libere e forte tare si ca se demintiescu profetirile de­spre căderea lui, — cu ruşine trecură la altu puntu: atacară administratiunea im-putandu-i persécütiuni pornite a supr'a ovreiloru. Nu isprăviră multu neci aci, trecură la ataculu a supr'a poporului care ar fi fanaticu prigonitoriu de neci

ţ-^a^Lministratiunea nu l'ar poté infrená. Vediendu câ romanii totuşi uu devinu mai negri in fati'a Europei, acusara mi-nisteriulu câ compromite pusetiunea in­ternatiunala a tierii conspirandu cu bul­garii

Nu multu apoi, ministeriulu Gro-lescu-Brateanu celu acusatu se retrase, fora se se cunósca anca in lumina de­stula adeveratele motive ale retragerii. Dualistele cu chiotu de bucuria că au surpatu unu puntu, plecară la alu doile, la: camera. Camer'a se desfăcu, si dua­listele potura ataca altu puntu: admini­stratiunea. Dupa ce se denumiră capi nuoi administrativi, dualistele plecară pe rondu la altu puntu de atacu.

Sciţi la care puntu au sositu acu­m'a? Érasi la M. S. Domnulu. „Neue Fr. Presse" de astadi spune câ la Bucuresci are se fie revolutiune, care se detróne pe M. S. Domnulu, si se prochiame altu domnu ori republica. De la Berolinu i s'ar fi descoperitu M. Sale acesta conspi-ratiune pe care o conduce Brateanu.

Fie cine vorbesce mai vertosu de ceea ce doresce. Si noi credemu câ sunt străini cari ar dori se-i véda pe romani blamaţi in fati'a Europei, ca asié se se dica câ acestu poporu nu e capace a se guverna de sine, si câ deci nu remane de catu se-lu duca la licitatiunea politi­ca: Cui trebuesce? cine-lu vre? — Si a-tunci s'ar gasi cine se si-lu voiésca, se-i fie materialu in bătălii pentru cause străine.

Dar n'au se ne supere barfelele dua­listeloru, câci suntemu forte securi cape romanii din Romani'a libera, preceperea loru ii va feri de asemene blamare, si barfitorii vor remané de ruşine. Daca luâmu notitia de acele scorniture, este numai pentru a pune in evidintia oo. ce­titori acea cercustantia câ, de candu par­tit'a natiunala din colo de Carpati a mai scapetatu dîn resistinti'a sa, de atunci stepanitorii ne credu si pre noi de omeni cu mai putiena resistintia, pentru câ sun­temu romani si conchidu câ trebue se avemu acel'a-si caracteru si tempera-mentu cu cei lalti romani.

In adeveru meetingurile nóstre na­tiunali i-au pusu pe stepanitori in uimire si confusiune pentru catu-va timpu. Dar acú se reculegu a observa fatia cu noi procedur'a ce observaseră fatia cu cei din Romani'a, sperandu câ nu vom avé resistintia mai mare. Acésta procedúráé:

„a batjocori si a batjocori mereu, pentru câ de la o vreme totu are se se créda ceva". La unu asemene negotiu,artielulu de frunte este: mintiun'a, si érasi min-tiun'a catu de cornurata; a.dá navala cu mintiunile in catu se cuptusiésca cú to-tulu pre bietulu adeveru ca se nu-lu mai póté Europ'a vedé.

Asié lucra „Pres'a" nemtiésca cea betrana, care in nr. de astadi afirma cum­ca romanii Transilvaniei Vór * partécipá la diet'a din Pesta si câ natiunalitatiloru din Ungari'a nu li-ar veni la socotéla a mai jjune in desbateri cestiunea de na-tiunalitate. Potu se fie mintiuni sî mai gigantice? Ne indoimu.

Daca „Pr." a ere diutu cumca roma­nii, vediendu nisce mintiuni atatu de mari, vor Încremeni de uimire in catu se nu se mai póta miscá in caus'a loru na­tiunala, — apoi s'a insielatu „Pr.,a câci romanii nu incremenescu, fiindu pré de­daţi a aud! totu mintiuni de la dualiste candu e vorba de noi, — ne-am uimi a-tunci, candu am audi măcar odată din gur'a loru si adeverulu.

Éra in catu este peutru dorinti'a dualistiloru d'a ne cuptusi sub mintiuni­le loru ca se nu ne mai véda Europ'a, — i-a asecurâmu câ nu suntemu anca in dóga atatu de slaba in catu se ne dâmu de năduşiţi.

Despre alegerile pentru dieta. VI.

("*") Pana se ajungemu a continua si a incheiá acestu siru de article, si a nume a deduce consecintiele logice si politice din cele cate le insirarâmu si deşvoltaramu sub acesta rubrica, intre-veni conferinti'a cea mare din Temisióra si ea prin desbaterile si resolutiunile sa­le, introduse in viétia cele mai multe, din cate aveamu noi se scriemu pe chartia. Suntemu totuşi detori, măcar si numai pentru completare, a ni continua si în­cheia lucrarea începută.

Din tote cate am adusu in articlele premise, asié credemu câ urméza de sine, luminatu ca sórele: câ

Daca vremu, — séu vorbindu pre-cisu si concretu, noi cei ce vremu se ni emancipămu natiunalitatea, se dregemu sortea, se imbunatatimu starea poporu­lui nostru, cu unu cuventu, cei ce vremu se ni asecurâmu esistinti'a si viitoriulu, — nu potemu, nu ni-e iertatu sub nici unu cuventu a ni împreuna poterile cu aceia, a intari taberele acelor'a, cari si din principiu, si (in fapta sunt contra e-mancipatiunei nóstre, contra egalitatei de dreptu pentru noi in statu, contra e-sistintiei si viitoriului nostru ca naţiune, ci — caută se ne punemu in opositiune cu ei si se lucrâmu din tote poterile, cu tóté midilócele legali in contr'a loru, a-nume la alegerile pentru dieta, pre a-cestu unicu terenu legale publicu poli­ticu, unde este iertatu si poporului de rondu a pasi si a-si aretá voi'a si dorin­ti'a. — Câ

Intieligintii, cărturarii poporului, cari nu vor se pricépa acést'a, nu vor se se puna pre acestu terenu si se se apuce de lupta, pre fatia, cu tote poterile, — sunt degeneraţi, nu-si precepu chiamarea, si — in inim'a loru — si-au paresitu na­tiunalitatea, au paresitu pe poporulu ro­manu si au datu mana cu contrarii lui; si daca ei cu gur'a si cu numele se mai tienu de noi, o facu numai pentru a ne încurca si impedecá desvoltarea, a ne spiona si vinde contrariloru noştri in fo-losulu acelor'a natiunale si alu loru per­sonale, egoisticu. — Câ

Poporulu preste totu, carele nu pri­cepe acést'a si nu sente in sine curagiulu si tari'a d'a se pune pre acestu terenu de opositiune legale si d'a lupta — fora I privintia la plăcerea séu neplăcerea dom­nului supremu comite, dlui jude séu juratu de cercu, séu ori cărui altui'a, — acel'a nu este maturu si capabilu de li­bertate, si elu va avé se porte inca lungu timpu jugulu altor'a, pana séu se se de­ştepte si se fia viu, séu se péra ca vai de elu! ' Urméza mai de parte, câ —

Toti cei deştepţi, zeloşi si oneşti ai poporului si natiunei pretotindenea tre­bue se se impreune si se lege intre sine legătura strinsa, pre temeiulu solidarita­te!, pentru a se informa si sprigini im-prurnutatu in tote căuşele publice si pen­tru a luptá la tote ocasiunile ce Ii se o-ferescu, intru interesulu natiunalitatei romane.

Spre scopulu acest'a ei, desceptii, zeloşii si oneştii natiunei, trebue se-si faca prin contielegere comuna, unu pro­gramú comunu, adeca se-si staverésca principiele politice fundamentali, cari se li servésca de base la organisarea intru-niriloru parteculari.

Ei, cati vor isbutí a fi aleşi la dieta, trebue se formeze acolo clubulu loru natiunale de sine statatoriu, in carele se se desbata si decidă tote cestiunile din puntulu de vedere alu interesului na­tiunale.

Ei prin comitate, oficie, cercuri — trebue se formeze intre sine cluburi, in-sociri ale loru proprie, pentru scopulu iriamtarii interesului loru natiunale.

Ori ce felu de alegeri, precum: de invetiatoriu, de parocu, de notariu, de jude si antisda comunale, de diregatori la comitatu, de deputaţi la congresu si die­ta, — la cari poporulu este chiamatu a-si dá votulu, ei, desceptii, zeloşii si o-nestii natiunei se se intrunésca a le con­duce si esecutá in solidaritate, pururea pentru candidatulu celu mai bine califi-catu, probatu si resolutu natiunalistu.

La alegerile pentru dieta anume, ei — odată cu capulu se nu se invoiésca a candida, de catu bărbaţi dé program'a natiunale, si se nu mérga a votá pentru altu candidatu, de catu pentru celu na­tiunale; câci in politica din votarea po­porului pentru candidaţi natiunali, nu­mai de catu se deduce, câ poporului ro­manu nu-i pasa de natiunalitate, câ elu n'o pricepe séu n'o pretiuesce, si prin ur­mare câ ea, natiunalitatea nóstra, n'are pretensiune îndreptăţită d'a fi recuno­scuta si emancipata.

Astu-felu romanii, ei intre sine, pre terenulu concesu de lege, se vor forma si organisá ca faptore politicu de sine, carele cu catu mai multu se va desvoltá si mai multu si-va face sentita activita­tea in miscamintele publice-politice, cu atat'a mai curendu va fi recunoscutu de faptore publicu, decidetoriu in statu, a-deca de naţiune egalu îndreptăţită. Pen­tru câ statulu nu póté ignora lungu timpu aceea, ce in viéti'a sa, totu mereu dupa propriele sale planuri si interese, lucra si decide. —

Astea sunt cele ce, daca vremu se traimu ca naţiune si se ni eluptâmu re-cunóscerea si asecurarea ca naţiune, tre­bue se le primimu de regule generali si se le punemu in lucrare pretotindenea.

Vom incheiá distingendu bine intre acestea si cele ce — nu urma din datele si argumintele nóstre, dar —• alta data.

Dechiaratiunea inteligintiei romane din comitatulu Solnocului interiore, din conferinti'a tienuta in Desiu la 15/3 febr. 1869 fiindu de facia 180 insi. *)

„ Considerandu câ ordinatiunea mi­nisteriala dto 23 decembre 1868 Nr. 24,129 referitória la alegerile de able­gati pentru diet'a viitória din Pesta, cu privire la TransilTaai'a este efluinti'a le­gei de uniunea Transilvaniei cu Ungari'a;

Considerandu câ legea uniunei s'a adusu fara invoirea, si fara concursulu natiunei romane, si inca cu total'a des­considerare a ei, si a justeloru ei preten-siuni; —

Considerandu câ legea eleptorala feudala transihrana din 1848 sustienuta prin legea uniunei, lipsesce pre naţiunea romana chiar si de cele mai de pre urma medilóce ca se póta avé o representantia corespundietória pusetiunei, si insemne-tatei sale politice, si carea se fie in stare de a reluptá pre cale legala drepturile politico-nationale inca in anulu 1867 prin decretulu regescu unilateralminte scóse din validitate; —

Considerandu câ dupa cele petre­cute in sesiunea trecuta a dietei pestane, naţiunea romana nici câ póté avé neei cea mai mica sperantia, câ justele ei pre-tensiuni se vor multiami; —

Considerandu câ intr'unu statu, care, barem dupa nume, ar fi statu constitu-tionalu, fiesce care alegatoriu e indrep-tatitu de a se folosi séu nu, de dreptulu seu eleptoralu; dechiarâmu: câ pre langa tóta supunerea necondiţionata tronului, si pre langa reverinti'a cuvenita legiloru — sustienendu si cu acesta ocasiune toti paşii legalminte facuti intru intere­sulu si pentru asecurarea esistintiei po­litice a natiunei romane — de catra fiii ei cei adeverati, — si respingendu tote calomniele de ilegalitate, —nu ne potemu demite la alegeri fara ca se lovimu in demnitatea si onor ea naţionala, si pentru aceea nici eh vom candida, — nici că vom alege ablegati pentru dieta viitória din Pesta."

Miscaminte electorali. Deschidiendu acesta rubrica pentru ma-

terialulu ce ni se impartasiestfe curatu numai in caus'a alegeriloru, provocâmu pre dnii co-respundinti ai noştri din td te părţile, a ni tri­mite pen t ru acesta rubrica referate si docu-minte despre tdte misicarile si intemplamintele cate se observa in cercurile electorali.

Inceputulu faeemu amintindu, câ din cerculu Sasca-baia in comitatulu Carasiului, mai de multu ni s'au comunicatu in originale unele date, epistole private, totu o data inse si un'a de caracteru publicu a dlui septemviru Manuilu Gozsdu l), prin care se încerca a-magirea opiniunei publice, firesce contra de­putatului natiunale de pan'aeum, adeca contra dsale dlui Babesiu, de carele amicii noştr i cei pré-amabili, diu conte Bissingeii din J a m u si cu tovaresii sei de o panura, pr in medilo-cirea faimdsei persdne a dlui Gozsdu, multu ar dor i a scăpa acelu cercu romanescu, — fi­resce numai din parintésca iubire si ingrigire

*) Despre acesta conferintia conchiamata de d. G. Manu, primirămu repor tu lu in ulti­mele mo minte p r e candu se implusera eold-nele foii. Deci, si pana se po temu publica re­portulu, feceramu locu actului de frunte a con-ferintiei, adeca acestei dechiaratiuni impor­tante, carea va duce bucuria tuturoru iniine-loru romanesci. R e d .

') Dto Pesta 6/18 januariu 1869.

pentru Romani şi binele loru, natiunalitatea loru, ondrea loru!

D a r dc datele acestea ne vom folosi al­ta data, la alta ocasiune, la care autorii loru, in orbi'a si patim'a loru momentana — asié se vede că neci nu cugeta. Asta data amin-timu numai, că diu septemviru Gozsdu cersie-, -sce încrederea alegatoriloru din c e r c u | | ; | j e | pan'acum alu lui Babesiu, cu urmatdriele spre siuni si promisiuni :

„Daca mi aflatî principíélé mele dc bune, (— Dar dc unde? că — nu-su ca'n palma! Red.)) cinstiti-me cuir tc /ct iereS BVdstóré'; -eu din partea mea me voiu sírftdrtií. .w\a M neplkowilfyia cam — 4 U o g ă j n u . 4« .ftÎ9n.ţfHL ne! Red^ n a t i u n * & a ţ e % | ) d s j r j ^ tele de sub diet'a trecuta au devenitu facia cu tdta t i c r V — (Audi t i Roimtni! Red.) — a le impacá, în atare mo du,! catu fruptele si gene-ratiuriea presihte se îe pdta gusta." (Sic.) ... .

Asié Gozsdul Dupá-ce îndulci cu / r u p ; , tele sale p r e Romanii din eeWüli* Tiricei; cari, i deduseră mandatai seriali ca scxattpn sângele loru, : acú'ni Vine a se imbiá se ferjceşoa p re Romanii sa'scani, p i c cari:.->- se vede că-i tie­ne d e fdrte slabi si p ros t i ; se vede că nu-i cundsce! - . ; J ,.

Eca, cc respunsu dedera bărbaţii romani, de Spirituss! inima la provocări si imbiari do astU-folu:

Adresa edira Mdgn. Sa diu Babesiu: • ,.. ,,lntielqgc,nqu noi. cumca se tăcu pregă­

tiri pentru a legerea dcputatiloru fa diet'a vii-tdria ; din Pcsţţi, şrabjţramu a ne suatiii mai mulţi din acestu cercu a supr'a acestui obieptri.

, Yedipndu. apoi, că MTjU, ca^ alesulu no­stru jln ..ţdtft .dietele,, Ti-ai jmplinitu sant'a d|-torintia catra multu superat 'a si amat'a ndstra

r — -.. :-V:?H:'-}<v :-<T-naţiune romana,^si jprecependu noi, cumca cu-; g e t e j e s i principiele natiunali ale MTalé purcedu j dintr'o inima curatu romana 'cas i a ndstm, Ti í

" :*• ' i ; O iinufj' : •-, . tuli*.!

muKiamjm^ pen t ru păsuirile si neobos i ta- l i ; ustenéía din trecutu, « ra pentru viitoriu T i

, — • :.Ultt'J3\jn;t -ui-i. >,:• -isii'.* i voţămu de nou încrederea publica a nöstra, | cu atat'a hiai'mult'u,' caci aîtii rieicnlama,ti si

• S t o ' j cfea-sl1 iij/plfnî'' tafttóév ;;riatiţi-náléj încerca sfasAifi in'tr'c 'fói, spréPa-si1 '• iţfim-i ee-i — —' — Mró*o)í!'súrtt vorbe1 pre • a-; * ; i u ! i i i j J;> •niV,'-i»;;if* ••}• î 'i î ••] f : I ppte adeverate ; se le lasămu pén-

înai ni se repdrta, numai mai alalta-ieri, dupa cc se p,ublică convocarea dietei, dede respun-sulu urraatoriu: i , ..;

Cifera reverinaf 1 dni pre tî românit N. N . si Nţ-N. in N., pr in ţrensii catra toti Cjei.Şsiibscrisi la adre#â .^e m|' s s'a tramisü, si

r t |ß todataJ j !^a toti s J É p f o r ü / î ţ ^ a n i si amici $k' ^ o n ţ g p o W d i i ^ ^ c u l i i ; ^ alegere S<XS-k ca, in fömita'tulu etrâsiulni/

Multu stimaţi Domni! Diet 'a Ungariei , dupa publicatiunea cbiar de astadi a Gazetei oficfalc, este convocata pent ru 8 /20 aprilc a. cur inte .

Domniele vdstre si cu alţii 66 de intie-lliginţi natiunali: preut i si invetiatori, comer­cianţi si proprietari , fruntaşi si economi din a .Dvostre şi alte trei-spre-diece comune, a nume jdin Illadia, Yraniu, Vraniutîu, Socolar'u, Potocu; Jerpfu, Berlisteh Mercina, Mir-•covatiu, Macoviste, Ciuchiciu, Racasdia si \Cicluva-romana,, — m'ati onoratu nainte jde multe septemane cu o adresa, descoperia^ : du-mi intr'cns'a p re d'o par te tdta recunosci-inti'a si consentirea DVds t rc pent ru por tarea

{mea de pon'acuma ca deputatu a-lu cercului | f) Vdstre in ddue díctö un^örésci , éra' p re dc alta parte vokridu-mi increáértipcntrá'viitOriüs'i poftíndu-me a ynaii cándídbítűr'a' dé deputatu i n a c é i u cercu si pentru ' diet'a' viitória cu-a-

re, desî néób-

binev^iésci si cu ácíéstá ócaMdn'c a pr imi can­didatura âe aépúíaéü in cerfeulii nostru, pro-

ti 'U|acuyi n'é^'úblicafé/.ííéd.) •— —-servaSdu densii că jjrin' acést'a fei mai taré iíe' atasjeza ca/ra pcrsdn'a niültü ' méiitata a M-Taleí !.'t _ " ' • : ? - , , ; ; • '

Deci dara ám oia i i tá á T e rogá, ca ! ae

d , . - L (i ,. mitieridu-Ti, cumca fei .dé'as'ta data totu 'sufle-, tulu romanu sí de öriíehiav va lücrá din r'ésjíó-teri pent ru realegerea MTale.

Ai MTale etc.

(Subscrisi 68 fruntaşi din 14 comüne ro­manesci.)

In lun'a lui januar iu 1869.

ţ a acésta adresa, demna, de autorii si subscriitorii ei, dîu Eâtâ'esiu, dupa cum toc-

-l'i fCi(: oirV.í.Vi.-.t- .U ., v-f., i. r •.:,:•> Iii ,

tât'a iiiai vórtosú, căci — cum diceti si cura níí s fa descoperi iu si <4îti alte lattlri, „'dltii ne-chia'matl" síid leiurîte forme inc&'ca a a-magi sí a sfasiá p r e oúnuíu nostru poporu si pre — pururea zclds'a ndstra intieligintia de acolo, cârea paná ăc'a'm'a totu/ de un'a'â statu ki a lúcrá'tu ÍnaKá"ín máua cu poporülu, in cea in'áíí 3éplina 'contielegere 'si armonia, spre taud'a si ' ofidréa acelui frümósü'tienutu romanu.

Doi inÍ l si 'Frátii ' inéi! Primiţi , ve rogu, 'dé'a'tt(aí : síhc"ötóst' 'rerWntémlAtiaWiredin p'árte-mi pentru recundseerea si í i icredcréá ce-mi v6tátati :; rhe' Selitii p t in acést 'a deplinii remu-Wératft'pch'frű' tdto1 Cate ai» fostu in stare, dupa modbstélé tnelfe poferi, a lucrá, a fade si a s u -î e t i in tHéctotu pehll-u o causa sânta si mare, ^ehtr'u» 'éaüá'a ésistkitici si ondréi ndstre na­tiunale, de carea este legata — dupa convin­g e r e a mea — si imbuHatátipea sdrţei .iubitului; -nostru spoporu,.,din^aW icaRuia,, şiuu redicandu-me eu din tenoretieje mele aui senţitu intru mine sant'a chiamare. si, detorintia d'a-i fi pu-ijurqa,, intre tdte impregiurari lc aperatoriu si mangaietpr iu! . ; ^ , .

i l ( Sciu, p e n t r u ( J că, am in mani-mi dovedi prjginali, cumca contrari^ noştri, caror'a — fi-resjqej.jnii li vine la sp9otéla desceptarea si emanciparea ndstra.natiunale, , chiar pen t ru că punos<m, sţrins'a legătura intre mine si poporu, luqra,)^in respoter i ft desface, a rumpe acesta ^cgaţur^jpi ne^despar t i j spre scopulu acest'a ei ş,q .trudjqscu a sparge armoni'a intre poporu si c^rjturarii .sij conducătorii sei, a turbura, a dcsbiná si înstrăina popbrulu/si asîe 'â-lu aretá cu o cale în . facia lumei de — nepreceputu, p;;iLV'f«, -d. . n - v n . v . •n.- y , r , , i i i ^ l

fora destula v i e t i a si m o r a l a , nebunu de alt'a, de catu d'a fi amagítu si impilátu si por-

i tatu de nasu de catra toti egoiştii, cari tezanţia, si neruşinarea

au cu-d'â se arunca cu mîn-

•i •

tiuni si intrige in capulu lui: — dar am spe-rantia in bunulu Ddieu, credu in caractcrulu luminaW « i «nfesEr alu D V M g , si alu intie.-l i g i n t i e i f t c i t u cercu p re lWfro tu , in fin in judecat '» saSPctosa si in cnergi 'a poporu nostru, 'CíáwTe si pana acum'a a dovcditujíÉ,' tdta Ocasiunea, că — pr icepe p r é bine |de cc se luéfíí^Öe -Vor contr*i |^|Aí|;Răceşti ţ£p*Nlj potericî- de sécuru v o s ^ i ^ ^ i s f ' ' td te 'vM nicielc.

P r e .mine, sum convinsu, mi-e do véda si adres'a D Vdstre că me cundseeti cu toţii, mi eundseeti írecuíülú si prc'síntelé, nii cühd'scctí prinoipielc si aspiratî'uhile; scitî că eu, de döue-dieci si mai biric dé ani, de candu niaî l a tdte ócasiunile fiindü onoratu cu încrede­rea poporului si a condúcatorilorü lui de prin diferite parti, nici o data nu m'am folositu dc acesta încredere pentru vrc-unii scopu séu fo­losu alu meu personale, ci totu de un'a am ticnut'o de ceea ce t rebe se fia ea, de basea spriginirei si aperarii intereseloru popo­rului romanu; — sciţi că eu cu trup'u cu sufletu tienu la partit 'a curatu natiunale si pu­rurea, in dieta si afara de dieta voiu lupta pentru program'a ei: deci vp rogu, s c r i u ve indoiti nici unu minutu, cumca eu casi pa­na acum, si de aci înainte suin si remanu alu D Vdstre, fiindu eu convinsu, că si D Vdstre sunteţi si remaneti pururea credintîosi con­ducători ai poporului , bravi si demni fii ai duleei ndstre mame comune,ai natiunei romane.

Alu DVds t re cu t<4ta stim'a V. B a b e s i u m. p.

Din Toroirtaluj 4 febr. c. v.

iPreqatiri eieciorate.) In cerculu de alegere ban Georgiu, romanu s au angagiaţu pentru şÎegerea de ablegatu natiunalu ín'p'ér'- j sdn'a dlui Lazaru ö r u c s c u . Acestui pasîu .;r i. nu; »v^^ijhc. , uun, .. ••••n ' demnu dc tdta l auda alu romaniloru, î s e p u n u TatT.tl 'T Ji..j;u 1.(1.•• . .!; , t S i , .J. diferite pedeci din partea unguri loru, cafl au, navalitu pe cerculu nostru cu alti Á candidau, (

doi deákisti si unu tiszaistu. Asié se intemplă, septe t t iö ía Urecjde} '4#*dgolpr<iPt :»^! ift l?î l w

pamentu, unu unguri^ ^trimitiendu pe amini-; stratorii sei de bunuri pr in comunele Tora--cuíu mare si ToVácúlli* mfeu cu scopulu d'a! pregă t i pe poporu pent ru înscrieri, aceştia a-menititiau pe romani in totu loculu că dé nu vor tiene la alegere cu de'ákistii, spahi'a (p ro -prîetarîulu mare de pămeiitu) nu li va mai dá pamentu in arenda; romanii inse neci decuin nu-sl schimbară propusele loru, si spuseră misionariloru unguresci cu sinceritate romana că loru nu li t rebue ablegatu ungureseu, ei voiescu se aiba asta-data ablegatu romanu.

Aces te i dechiaratiúni din partea romani­loru, ungurii nu voira* sé cre3a ? ci lüandtí Ui-cruíu de gluma, Ve ivî'ra sámbéta în jan . c. v. in comunele Toracii cu cändidafulu' loru deákistu Urban, bagu séma ín c r e d i n ţ a iä'Vef diendu romanii cinstit'a lui félia ungurésca, numai decatu se vor îndrăgi de ea si-'si %ror schimba păreri le.

Vestea sosire'í déákistuíúí U. în comu­nele Toracii átírásé,'o mulţime mare dé 'dinarii

curioşi, la casele .comunale, si deákistii vedicn-du-i, plcsniau de bucuria căci ii credeau d-

eni de ai loru. Dar uri tu se păcăliră căci anii numai ce vediura pe U. delocu si în­

cepură a striga: nu ni t r ebue ! Doákistulu um­bla sc-i domolésca cu promisiuni frumdse, dar săAtişati dc promisiuni unguresci, si mai tare ţtorgTiţii nu ni t rebue! In fine învinse constan-^'á'jpoibaniloru, deákistulu se îndepărtă cu bu­zele imflate, petrecendu-lu sătenii cu strigări puticnu magulitdric.

Cu totulu altcum se portára romanii fa­tia de candidatulu loru d. Gruescu, carele cer-ectă pe alegatorii sei in 2 fauru c. v. descale-cándu la preotulu' Bugariml. In scurtu t impu, unu núincril maré dé alegatori irtcáögiürara caá'á preotului, strigandu': s e traóáca Gruescu abícg'atúlu nos t ru! Dupá 'mai iüúlte pi*óvobari de: 'se- lu vedemü! d. G r u é s c ü ' s e ivi in faifedi-lo'cúlu pópoifiilhi si ! l 'agral iri termini' bine ni­meriţi si plîni dé patriötisrnu. Acesta vorbire intr'atâl'a însufleţi pe poporu, c a t u l u rădica­ră pre candidatu pe umeri , si intro strî|gari r fcnet iccdc set raésca! lu portára p r ihsWäde le améridúröru cömun'cloru.

Asié iátitópina' poporülu róm&riu' lá hoi pó cahdídaíulu seú, a cáruiá trecúthr l i ; í sier-bésec dc garatltia pén'írü pórtaféá ld í ' : in vii­tória. Apó i mái dica cincVa că sát^nulú 1 ro -níahu riu scie cirieLi toíés'cé bitié'. Güttúirarii Iá i 1 surit vih'a, éra riű pópfórulü caAiddr lu vc-dernú lubrán'd'u ebritrairitércséloíu sálé : proprie .

U n a alégatoriu.

Cerculu Morávitiel, 14 faúru.

(înfrăţirea tomäniloru ' cu éérbii.) Prét iüí t 'a ' „Alb ina" a d u d é i n hr. 11 repbr tu dés'pr'c conferinti'a tiénuta itt 4 faurii. Eu Vóiu sé1 déscriu acühi'a conférintrá a &6'vfít cö 'Va tioriufu in 12 faüru, td íu 'írV'Vbrsietíu,' in sal'a o'érari'éi. ( Aíéi s*ád adunátu útiii' riumbrode' pb-

"poru 'pfeWe : 40ÖJ inai rriulti1 p r e ó á ' ' s i 'JSvctía-tori, măcar că timpulu erá fdrte ploiosu: L a ÍÍJdrJé1kd'uAa'TÍu<u,-We iri miml rV sWa ' cu fratii • s Ä ' ^ ^ r i i m W - ' a . ' docío'rü M f r ^ v ü V í c i ' , fu ' p r J u M á l , e ü ' B t ó tráífeca" ít „jivio". ' Diu dbc-toru tienu o cuventare iri l í i ib 'a romfáriaái serba, aduse la cunoscintia că ce s'a o tár i tü ' ln coníéririfi'a din Bccicherecttlu Măre. D6pâ dsa pâsi d. parocu gr. cat. din Varadia Paulu Ior-góvitíiű, spuáe asemenea că ce s'á o t a r i t n i n conferind} a din Temisidra; — si acum' prin strigări de „se traésca" si „jivio" s'áu alésu dc presiediriti d. Dr . Mirosávlevici s id . Paulu Iorgoviciu. L'darid'ii cúvetítülu d. Dr. ipuse că cc c la ordiricá tífféi, ádéca 'ca rotftánK cu' áér-bii áu ' tolri o dbírére,' s i ' că idüoiai' pr in Înfrăţite Íj)otu sé-si"ajüü^a impliriír leá< 'dorinti'élorti. Sál 'a résuná dé 1 stVí^arile: ne itiffatímV, n e ' infra-t ímu! S^fusé apoi că sódptilu ádunaKl "esté a tíé c'onsiiáíiii 'despre aíegferéá'tíriW aké aWi la diet'a vcriitdíia. La acést'a tdtk pbporulü stri­ga: se traésca 'áblégáti í lu 'nosfrt t Geb ig iu Mc-cîoni, care ric-a represenítáfu si ín diefa t re-cdta. A p ö i ldá'ridu cuvcritulti fl. Páulú Io'r'go-

FÖlStORA.

Séu: moáinílai.

Cum se resplatesce straduintîâ si se pedqpşescp lenea.

(Basna poporala.)

.-I. • „ , : A fostu unu barbatu veduvu ŞÎ-o muierei

t eduva . nFie-fcare din ei avea cate-o copila. ,[ Uitate la ,dens 'a ţţi yedi , catu e de t ,veşteda si Bíírbiítulu \veduvti facîi cunoscintia. cu veduv'a, sé'*ídragl"in ea,i.si,'<ntr'o',di:de .vreme se casa­te*! oa-idens'a. Copil 'a bărbatului i n s e erá a,tatu mai fruandaa,catu ;si mai , curata isi. mai sirg^in-tidaji de catui copil 'a,muieriLuDárurile acestea, adeca frumséti'a, éra mai virtosu curati 'a si •#H»1»Wtó'éb cf^;.,ij^rumşotie,scu , fati'a si sufle-ţulu, umţf, fij^ g ^ a , ş i e , ; , atitiara schintei^ de u r a ^ ş i . ^ ^ u r g i ^ l n jnim'a i nasc i e^^a l e . U r a s i :

ţul i^ ,a r i suj)r 'a , ,^îa ! str ,e i i . | Astfeliu nu trecea o d r I l l ca j f l p t ^^ in .y^uésca . i a t a t a i t ci pr in ast-

fiks'a ta, si ti-o invétia, căcî eu nu iriaî potu suferi năravurile ei cele rele. Nu potu face cu dens'a neci o frelba^ ml atnetieâce iîapGlu tdta diuliti'a prin larma si neastemperu. Si-apoi a-

jocste le-asî.u, mai, ra})dá cüm aşiu poté, dara .eá u.e .apuca si de copil'a mea, si-o smomeşce,si-0 rghiontesee, si-o deprinde la tdjţe năravurile «egfatiate- --»iE a oe-i , ,face,cu ea, si de man-tuesec-me, căci altfeliu voiu fi silita a-mi luá l u m e a ' n e a p u ! " , h

; Î , Barbatu.lu.in.se s.uperaţu, i respqnse 'nt r 'o dii „Ge-Rii totu rodi urechile, muiere, cu ast-: feliu dc lucruri? Eu y.edu că copil'a mea c astemperata, tăcuta, ,blânda, b * P jU r u r e trista -din ; pricîn'a sudalmüoru si dosadiri^rvi tale.

smolite, .ne°i o, urma nh i-a nlai remasu ip fa­tia din yiqitatea şi viéti'a ce-o avo;a p e ţh*-

'^palu, candu mo avea numai, pe , mine, candu n'avea.mamay dar ' poci mascie. Ce v r e i ^ s e mi. scota copilla din vietia,;s'o spariiu, s'o omoró?. Dara la acést'a nu me lasa inim'a, căci n 'a re . . biét'a neci o^.jvinaţ" , £'

.„Nnicrefle bărba te]" Rşspunse, gpr i s ia si i n r e u t a t h a nmiere. , ^ N u crede că fiic'a-ta, ca te . . chiar asia. .-de.''.asiţdiajta.-. si dc smerita precum se aréta fiindujfti do f^tia. Nu-i c rede

•muiere spre inyino.yatirea bietei copile. .^Bar-. -bat^ilu destulu de síabu, s j-pedepsiá c o p i j ^ d e multe ori pe nedreptate , numai ca se ( potcjlé-.

jşca pe ;0 cjipa inversiunarea muierii sale. Igţo-^riele aceste neplăcute pen t ru sermanulu, .îffi-. .bătu, iscodite anume .dq caţre muiere, durei^dsé pentru ţrist'a copila,, se repet iau fdrte . ades i . Cu tdte acestea inse, copil'a crescea din di in di, pr igonirea masciei, sale o făcea cu a,tat*a mai-seridsa, mai chipsuitdre, mai intjelépta..

jGu ţrecorea timpului copil'a ajunse la yer.st'a, de féta, mare; tatalu ei erá acum mosiu, .éra masci'a % baba betrana. Pe-ac i 'n colcţ se, 4'?"-vdlta partea cea mai insemnata a, basnei de-abl in, colo.numirea)basnei de : , nF,ét]a babei si , fé£a mosiului" si-are inticlesulu seu.

indata si-ijicepc a, aretá .aram'4, sburd.a, reene-: sce, si-ese din şarita, şi-face, dc capu, s i e in stare se restdrne cas'a! Invétiati-o tu; seuj voiu invetiá-o eu, de m'a pomeni, catu va trai!"

Astfeliu de scorturi intrebuintiá viclén'a

II . ' " '- - • -r- - ;iJt\

: Vedjendu prefaqut'a jbab,ai;,(ft3ijmcşi féi'a mosiului este mai bine yediutja, 4şţ cajtra fecio :, rii d.in satu, se temea, că sg^T^.nuţarijbd -mai, fcu rondu de catu fiic'a.aa. prcjptu .aqeea. începu, de nou, ''a-i eautá liiascci sale codi ndue,,a o

căci «sţe dracu iinpqUtiatu, cüm esi tu afara,] înnegr i cu ori(ifi ce .preţiu naintea mosin^gu- ( p u n e g u j n cale, voiu face tdte. chipurile, ca lui seu, ea s'a departe din casa numaţ-de-caiu,. Eta c ă j n t r ' o sőjra ayşau se mérga amendóue, fetele iq şatu. la o siedietdre. Bab'a prefapúta se folosi de prilegjului aţe^ţ'a^ ,chiam.ă^pe. .fiiteîa sa de-o parte si vorbi 'n taina cu dens'a Ur-

^ a t d r i e l e : „Ţu netdta! ascuUa me, ce te 'rive t ţu; ori daca nu, vei remané de ruşinea satu" luL vei imbetrani nemaritata. Vedi că nu se iuta nime la tine, pent ru că esti mai sluta, dc catu fét'a mosinégului. Deci baga de séma! ' ••>•'>• > i. i-'i-. . i * . / ' , aii:.?, i i , . .L.. as tad i de sera mergeţi amenddue la siedie­tdre; sciu bine, că fét'a mosinégului ( va tdreo

( mai multe fuse de catu tine^ si asiá nu i-asiu ,poté cauţa pricini, ca s'o invinovetiescu la be-tranMjlu, spre-a o, alunga |iin casa. Deci ' candu veţi interna. 'do la siedietdre si-ti ajunge aici la pdrt 'a ndstra, da i fusele tale se le tiena fét'a mosinégului, t recendu tu intaîu prila-d^ulu. (*) Era i dupa ce yei fi trecuţii, se ceri atatu fusele talc, catu si fusele ei, ca sé le ticni pana ce va trece si ea. Du^>a cc véi fi pusu pafl'a pe fusele talc si pe ale ei, se n'o ascepti de feliu pana ce va A trecutu si ea, ci şc^ alergi iute n casa cu tote fusele, a icendu: „Éta mama, catu-su de harnical eta ce ae fuse am torsu eu, p r e candu le t a mosiului n a torsu

r. • : -V ' • - n f i ' t'J.- <• XiJU'-'UO neci unu nru, ci s a totu jocatu cu ieciofu sa­tului." Asiá se faci! aukitu-m'ai? si-apoi voiu

s'q alunge, betranulu din casa. Astfeliu daca vom lucrá, atunci pd te . ca te vei mărita. Dc dra ce petitorii, ne mai vediend'o p e dens'a,

*) Unu feliu de trecatóre peste gardu.

viciu, spuse romaniloru totu într 'aceluinticlesu casi celu d'antaiu. In t re s tr igări : „se traésca ablegatulu nostru Georg iu Mocioni, se traésca înfrăţirea", s'a inclieîatu conferinti'a.

L a ddue dre fu banchetu. Ac i n'au lip-situ toaste pent ru Maiestatea Sa, pentru cei 24 luptaci din d ic t a trecuta, pentru intrég'a familia Mocioniana, pentru infratirea natiuni-loru din tiéra si maî alcsu pent ru ablegatulu nostru, la caii popÖrtítti s i 'band 'a făceau ca rcsunetulu se se auda prin totu orasiulu.

Despăr ţ i rea s'au facutu asiá câ toti cari au partecipatu' la acésía conferintia^ au ~3usu pe d. doctorii si p re d. Paulu Iorgoviciu por-tati p e bra t i* pana la locuintieleloru,insociti de banda, apói mergei läu Cu tötii "la d: Posta si advoca ta 'Pesa , si rostindu-i-se o cuventare din partea romaniloru, densulu si-respicâ in limb'a romana bucuri 'a sa câ-i saltă inim'a candu vea'e stindardulu romaniloru portatu de şerbi , si a serbiloru portatu" de "romani. — Tot i cari au partecipatu la acésta conferintia, au duşii catra casa, la ceia, lalti fraţi alegatori cari n ' aü fos tu dc fetia, bucuria marc. Dum-ncdiéű CU noi si cu sânta caus'a ndstra!

Unu alegatoriu.

Din SeCl'ani, l fauru s. v. primimu o corespundintia alu căreia inceputu cupr inde nisce ipotose contestate, deci publi-câmu numai finea:

Nainte de congresu invetiatorii noştri si-diceau: se t ienemu adunantie in cari intru-nináu-$e catul mai mulţi invetiatori', ec ne sua-tuimu despre modulu d'a rtâînflf educatiunea poporului si despre modulu d'a imbuni suh-sistlhti 'a ndst ra! Atunci li se respundea: Nu ve luaii dupa străini cu adunariié lorii cosmo­po l i t ^ ci fiţi in asceptare câ congrcsulu va destega si acesta problema spre multianiirca tuturoţ 'â .

Nu voiu scruta arcanele congresului, dar vedtf câ irivdfiaforii remasera in starea loru dc mai nainte. Nedeslegata fiindu problem'a,t se ivi de nou idei'a de mai nâînte despre a-; dunanific invetiatoresci.

As ie ' Vedemu pe bravulu inVétiatöriu' din Checi 'a-Romana d. Georgiu Gataiantiu câ; iri n r . ' § ' alu „Albinei" din a. c. emite unü kp^fu 1

catra toti invetiatori! romani din Banatu ca se staruésca a se aduna în Temisidra intr 'o adu-nantia genefaîa.*) 5 .„ , %

-.'4|^'í4$iíp3e 'delimitarea culturei p o p o r u k r ííos'tíu, — cü astultera de inve t ia to r iÄPpo

Primescu de a mea idei'a susiaudatului iftVettâ\i>Au,4-*i *ntV iáirVA£ria*Ht»*iírórV' «(Äcgi

*) Adutaiîtia este Viecefearia,' bri Clittt Uf Stá ttéb'á ca congrésíilu. Acest'»: fmpiioesoe legetatiunea si organisravuiţ acolasticu. Adiinariti'a va desbate despre metódele instruc­ţiune!, éra defepre cele lalte otiiepte va poté statori dorinf tiel» sale pentru a le substerne congresului ce vine. Pre, Janga acést'a, in adunantia invetiatorii si-potu comunica feliuritele esperiintie ce le-au facutu pe terenulu invetia-

.mentnlui. Fie-care va duce acolo unu' picu de esperiintia, si vâAreVria a cîisa cu unu capitalu mare, adunatu si de pre'la éi&egli söl. Bed .

loru mei din Banatu ca se îndemne pc inve­tiatori a se interesa dc acésta ideia, si pu-hendu-so in contielegere cu numitulu d. inve-tiatoriu se-si dee tdta trud'a a efeptui catu mai curundu „grandids'a adunantia generala a invetiatoritoru romani' din. Banatu, • ce se va (ticne in capital 1» tieriţ ndstre Tcmisidra." S e aer miseâmu dara toti: cu o vointia. Unde e vointi'a curata),, acolo o si ajutoriuiu lui Ddieu.

I. Damşia, preotu.

Protocololfl SUáintiei a IV. tiénuter din' pát ték direptîiiircr Asociatiunei nätiünaFe' araßahB, ptírrtríi'cültii'r'a poporului 1

rotóanüj itt Aradu, 1/13 faurtf 1869.

de fatiá au fostu: P r e s î e d i n t e : Mirone Romanulu direc­

torul secundariu.

M e m b r i : Dr . Atanasiu Siandoru, Ioane Rosiu , Teodoru Se rbu economu, si notariu

Pe t ru Petroviciu.

4 3 . Presiedintelc directorul secundaiiu Jpresinta cont'a tipografului Stefanu Gyula i din Aradu despre sum'a-de 19 fl. 75 cr. v. a. pent ru t ipărirea apeleloru si altoru blancueté recerüte" la procurarea darűirilbrú pé' sém'a

isortíturei de loteria infiintiande — coriformü decisului directiunalu din 9 januariu a, c. nr. 32 — si cere a se asemná sum'a aeést'a 1» percep toratu.

Determinatu; Spesele arctate in suma de 19 fl.

75 cr. v. a. se asémna la percéptorátulu A -sociatiunei in chipu de iinprumutu — din banii disponibili; si catra acést'a — pentru acoperirea speseloru ce se vor mai aretá dc lipsa spre scopulu acestei întreprinderi — se mai asdmna deocamdată o suma de 30 fl. a. care dupa recerintie, — sub o ru­brica anumita pent ru crdgatíühiTé acestea — se V. i l ^d t r t ^^ap te td t í é , — i d e a l e spe-se se vor rest i t ;i dîn venitulu sortiturei — la tirirpufu sfft. ii § w jv y s =

44. Se presinta raportulu dlui protopopu si colectante d i n ' L i p ö v a l b á t i e TMrâUu ddto 29 dcéfemvre1 í é ö S V W í . 1 : 2 « fatté>aHi com-putului facutu eu res^fetierll oferieloru din a-ce'a-si eolectura, si sum'a incassata de la den­sii cu 19 fl. 5 0 cr. v. a.

' t . «fe A * & % H * . * ' W-mnV^-^ s t r a P u s u din partea dlui Şeftnani. ÎUfptoatofl, c t n F * ; « g ^ ^ ^ o t o p ^ p V s t cdTectante alu Oradei-Mari Si­

meone Bica protocolulu despre licuidarea re-1 sum'a incassata cu 44 fl. v.

t t i membri restantieri. de

Determinatu: S c ié la cunoscintia, si ambele rapor­

tu r i ' sé cstra^áffctinÍÍáraVltei^etíííae stth nr. 5 pentru ccn'suráreá loru', cű ácfea provocare : ca S'o grabésca fara amenare a efeptui cen-surarea tuturoru raporteloru dejá intrate, si spre acel'a-si scopu estradate — avendu a s t rapune directiunci resultatulu finalu ne-smintitu pana la şiedinti'a viitdria pen t ru 1

despusetiuni ulteridre. Banii incursi de la!

amenddue colecturc in suma dc 73 fl. 50 i cr. se strapunu la perceptoratu cu insarci-I na re : dc a estrada cuitelc pc pai tea re-I spectiviloru membri solvitori, — si a le

trimite concernentiloru colectanti spre in-j manuarc. ; 45 . Colectantele din Igrisiu d. Dionisiu jGalu repor téza sub datulu de 7 januariu a. c. jcâ numai de la unii membri restantieri a po-jtutu incassá detori 'a oferteloru, éra ceia lalti Iau promisu câ vor solvi.catu mai curundu.

D e s p r e sum'a ofcrtului cu care insusi d. iDionisiu Galu se afla in réstantia — afirma: câ acea suma de 6 fl. v. a. pe anii Í 863 /4 , 1864/5 si 1865/6 au- solvit'o la colectur'a de iatunci, — pifovocandu la adeverirea martori-loru Gavrilu Georgicviciu sî Vasilie Micsa.

D e t e r m i n a t u : Raportulu' acest'a se estrada la comi-

siunea de sub nr. precedinte s p r e ' com­putere.

40. Colectantele din Cacova (Garasiujji diu Timoteiu Miclea jurasoru cepfcualu cu re-ferîtttîa la decisulu de aieia din 12 decemvre 186$, nr. 23 —- pe ; langa rest i tuirea comuni­catului 'face cunoscueti: câ veduv'a rep^osatulitó; membru restantieriu Pe t ru Rä'tiu din Cucova

dtfmn'â Ofelia Ratiu -—la piiovoOarea fa^1

cuta pr in d. colectante, a'dechiaratu» in res-timţra : de 6 sep ten ran ia solvi j resta»ti'ia de btípb'átulu c i m a i sus amentitu, rcmasaieu 25 flirv. a. —

Determinatu: j . i 3 c ie spre s c i ^ i si DJu colpptantc

Tirasoteia. Miclea din Cacoya qsţe pofţitu a soljoitái solvirea baniloru ccsţiuiţati; — a-

;, vftßdu apoi -despre res.ultaţu a reporta la j direcţiune.

,47, Colcctapitelc din Crisciori Diu n o ţ ewwttalu Vasilie Siarcadi c u ; datulu de 31 jaouariu a. c Ia provocarea d©-a»oi sub Nr. öjiT-T.aréta prin u$,ui.atgşţatu alu dluj a^vocatu X«4MML"Va8 d,in Bciusiu ca sum'a ofcrtului dfe i§if l . cu care e, iascniyijatu in reglant ia ipe anii | .L863/4, J.864/5 si--1865/0 ; au solvit'o inca pe! timpujlu adjunarii gcner*li fan anulu 18G4.

Detei-minfttur

S e cstraáa comisiunei db sub* Nr. 44 :

t in nessu cu cele lalte rapor tur i — spre conferare cu protocdÎclc <ţc nianipulatiunc.

48 . Notarialii directiunei í*ctru Petro­viciu repor téza despre efeptuirca tuturoru espeditiuniloru din şiedinti'a trecuta.

D e t e r m i n a ţ i i : Spre cHnos^iaitia.

49." Motariuhă, Peksu Betvoviaiw pro­p u n e de membri noui in Asocia t iune.prc dil. Töod^ru Montia candidatu advacatialu si los.

oferte anuale ea»te> de 2 fl. v. pc anii ••W68/9S 1869/70-8» 187,0/1 diníoase ofer te d. Montia a si depusu competinti 'a anuala dc 2 fl.

Jâeeei-fiainatu: Ticncndu^se votisare. secreta ambii,

susnumilii domlíi déchjaratori — se alegu

de ,membr i ordinari ai Asociatiunei,. pe nu­miţii , trei ani, fiindu a se înmatricula ih protocolulu memDTÎloru Asociat iunei; si ä li se est taáa dipldínéle îndat inate; éra sum'a de 2 fl. ca ofertu depusu prin respectiviilu membru nou alesu, se t ranspune -pereeptő-ratului pe langa éstradaíéa cuitei. —

50. Pentru autenticarea. 'protocokdui a-cestei siedintie.

Dßtßrminatu; S é defige' t e rmin»" p e marti in 16

fauru n'oü, a.-c. la 6 'áre «eV«, in ca>noela-ri'a Asociatiunei, aVeUdu» cömerabrii de fa­tia a converti aCölüí

Protoeolűlü ' Acest'a itt ! preB*nt?a comem-briloru Mirone Romanulu, Dr . Atanasiu Sian­doru, Ifiarte Rösiu, TöödÜMr Ş e r b * si Pe t ru Petroviciu eelitidu-se, s'a autenttóatu in Aradu, 4 / 1 6 fauru 1869:

Direcţiunea Asocîatiuhei natiunale' ara-dane, pentru cültur'á' poporului romanu.

Mirone R ( o m a n u l u m/p. , directoriu secundariu.

Pe t ru P e t r o w i o i u ra/p., notariu directíunaliu,

VARIETĂŢI. = Loteria,. L a L e m b e r g in sepţcman'a

trecuta unu bietu omu s'a ,spendiu,ratti :de. ne-cadiu câci la loteria esisera numerii ce den­sulu avea de cugetu sc-i puna; dar ntí-j .puse­se. Asemene caşuri se intempla mai,a46s6 ori. Afara dc acést'a, cei ce îndatina pune ţ ea la loteria curundu trecu cu datin'a in patima ca­si la beţ ia . Se gasescu p ré mulţi dmeni cari si-au rescatu si perdutu starea loru si a fami­liei din paus'a acestei pa t ime . Chiar cejjdr'a ce sc intempla de dobandescu, sunt fdrte, rari ca se se fericésca cu doband'a, câci (ţastigand'o prin casualîtate si nu prin meritu, dri pr in su-ddrea muncei sale, nu o sciu prgtiui dc a-junsu. Sunţ anca multe alte motive pen t ru cari se pret inde necontc.nitu încetarea loterio-loru casi a ^înei insţiitutiuni oe traqşce spre daun'a moralei publice. — Acesta scurma no­titia fie de r e s p u n s u l a cererea ce ni adrşseza unu domnii din Banatu ca se publicâmu de a-cum nainte si numerii esiti la loteria câci mulţi romani tienu foi străine numai pentru ca se scié numerii . Cu bucuria imbratişiâmu toti ra­mă oneşti ai vietiei sociali,, si. ni pare b ine daca cineva arc bunetatea d'a ne face aţenti la cutare ramu ce l'am fi seapatu din vedere . Inse noi cari neincetatu propagâmu morala, cari si regenerarea natiunei ndstre vremu s'o indcplinimu prin poterea morala, — nu po­temu imbratisiá untf ramu ce nu convine mo-

Dehcleanu cancelistu a d w c a t k l u din Aradt t i ^ l e L P l ^ n a c r u c e r i i l a n Ş a o l a I t a > v o r a a " n a

unu capitalu securu şi onestu in locu de o do­bânda nesecura si nconoratdria. Cine face lote­ria, nesmintitu câ face mai vertosu spre folo-sulu seu si nu spre alu altdr'a, d. e. spre alu 'eeîb'r1* c% íp ,Sf«rt« ;tte»g ,á. ! ; • .

= mSperantia," se numesce o f d i a

noua htcrana-biserlCcsea aparuta la Aradu , c a

te vor cerc pe tine. Deci crésta-ti bine cuvin­tele mele ! Incumintioscc-te, si nu-mi face ru­şine p e unde mergi . Ié sém'a ce vorbesci cu flecâii, ca se nu ridie de prostjele tale, ca pa- a rúpt 'o la fuga, intra in casa éi1 ítfcépü a se*

na acum a!" (. Astfeliu betran'a si-dascali fiic'a. Deci

îndată ce insera, si-luara fetele furcile si atate caiere, cate crediura câ vor poté tdree intr 'o sera. « % r \ é r i Ia s i e d k t é r r a f e l M á A . P é ? a mosinégului, harnica si frumdsa ca o Dina, torcea atatu de rapede, in catu nu-i vedeai fu-sulu in invertirea lui. O mulţime de feciori o incunjurau, si ddmne, fericitu se credea acel'a ce-'i potea rădica fusulu, candu se' 'ntempla, de-lu scăpa (pdte si cu vdi'a densei) ' din mâ­na. Fé t ' a babei dimprotiva moriá de necadiu, câci nu se uita la dens'a neci unu fecioru; tdrse si ea ce tdrsc, dara in sfarsitu, ne a-vendu neci o petrecere o lovise somnulu, si deci torcea dormindu, séu dormiá torcendu, vrá se dica „vai de torsuln ei!"

Inchieiandu-ae sîedictdrca, se porni ră care-si Catra casele loru. Ajungendu asiá-dara si fét'a babe i cu fét'a mosiului l apdr t ' a parin-tésca, dise fét'a babe i : „En audisora! ticne-mi fusélé, pana ce trecu priladiulu, si-apoiflâ-mi-le dimpreună cu ale tale, ca se le tienu eu

" ~ ^ • • • —~ m-pana vei trece tu." ••—Deta mosm t'a, ne cugetandu la hitri'a ecleia, carea o nu­

mesce sora, primi fusele, si dupa cc t recu fé t'a babei , i le dede in derctu dimpreună c u | ale salé. Fét 'a báofei iiidatâ ce capetâ fusele, |

laúaá: „Éta maiik câtu-su dé hárnida, éta co| de fuse' am törsü, pre cdhdu fét'a mosiului n' torsu neci unu firu, ci numai s'a sbuntiuitu C feciorii din satu!" indiedaru se 'ncercá félf i»03Íti%L.se lieSfc^pera insielatiunoa neruşinata^ Bab'a si cu fiic'a sa n'o lasá se vorbésca neci«« decum. „Vedi mosínegc!" — dise bab'a —4, „vedi acum sirguinti 'a fetei tale? Ori catu ti-am spusu, n'ai voitu se me eredi, n'ai voitu s'o alungi de la casa, ci-o ticni p e éaptítu ntieű spré ruşinea ta si spre nenorocirea copilei mele! Lumea va dice, câ si fét'a mea, t rebue se fie asiá netrebnica, fiindu câ traesce intr'a-ceea-si casa cu a ta; cata si-o depart'éza înda­tă ce se va dicr i de di! N'o potu íáiferí mái multu! Ori ea, ori eu, din ddue un'a."

Mosínégulu incarcatu de betranet ie ii de nevoi, vediendu câ nu pdte opr i prin ne­mica berfirile scorpiei betrane, dise câ-si va depărta fiic'a de la casa, numai ca se aiba pa­ce barem in putienelc dile, ce va mai trai. P r in acést'a cujrniâ betranulu larm'a pornita a supr'a capului seu. Put ienu inca si ndptea se slRicbî5; "era (testr dB"dBminétra-*e--deseeptare spre lucrurile loru, bab'a si cu fét'a sa spre a

se bucura dc morsiav'a l>imiutiaşţşştigiW.;< .ftrin insielatiunej betranulu si fiic'a lui spre o do-rşrdsa fei gelîca despărţire.

Döci disc mosínégulu catra betran'ai „Grigcscc ceva dc mésa si dé m'erlgâje pjilfj,-tru copil'a mea, câci voiu se-mi tienu ouson-tulu, ce ti-lu deduiîerî: A'stâdî tc vcî cuVâli de sárciiVa' ée té áprJsá, si dfe áíü Căreia «fa nu aflai linisce pe lume!"

Bab'a pregăti ceva de g^îsiaî'c , si pTicimi1

merinde dc drumu pentru fét'a mosiului. tfáttiilti se t rase intr'woestjea"cu1 fiic'a1 sa la o parte şi-i vorbi urmatdrele cuvinte: „Dr^gia ttttci! tu vedi singuea, c â n » me'mai-potu ' lup­ta pentru t ine 'cu stacBi'a acest'a de muiere ; deci am socotiţii sc faew capotu 1 superariloéu" însutite, ce mi neliniscescú belrahe'tiéíe nié |e ticftldse. Ddue drumuri ni stau deschise mic si t ie: séu remanemu in cas'a acest'a, ca si' pana acum'a, si atuuci se scii d r a g a mear câ eu moru cu dile, ücisu de atate supetar i fora dc eapetu; séu pleeâmu amendai in lume, ca se aflâmu undeva unu limanu de pace, slu-gindu la cineva, si agonisindu-ne prin munc'a^ ndstra hran'a trebuintide*. Deei alege-^i din ddue un'a! Catu-i pentru mine, totu atat'a-mi es te ; n'am se mai traescu atat'a, catu am fra itu pana acum'a, dara celu pucinu remasiti'a. dilelorn mele s'o petrecu fora larma."

t A^foljUţdişe betranulu. Éra copi la cu féti'a plina de lacrcmi, i r e spünse : „ P r é scum­pe părinte, ti cunoscu tdte luptele suferite pentru mine, cunoscu-le si lc sciu pretiui. Dara te rogu se nu te super i de feliu despre mine. Eu. aum acum'a in, versta, po tu lucra, nie scîu porta' ih lume; lauda ceriuluî, nu voiu peri ' nicairea, ori si unde voiu fi. Dec i eu me voiu duce singura in lume sî-mi voiu căuta ndrocuiu;* éra tu remani aici la cas'a ta, câci íü esti stapenulu casei si a put ieneloru lu­cruri , ce se tienu de ea. Nn< sé cuvine, ca se-ti pareş'esci" vétr'a la betrartetié, slabu si necagitu! E u me voiu duo» singura, dara nu te voiu üitá* ih yeci sî pur'ure.. Vo iú mái yeni la tine; si te- voiu cercetó, câ ţ i nuiae pdte opr i 'n'irdeníé''a^na-iní' :c^tceta' ^re~taHí(ff meu. É ra daca-mi v« f*«e par te cer iu l» se mo maritu, sé dau pésfé-tinü hórö'ctt huttllî, atunci te voiu l u i la mine, si voiu grigi\ des tín«v prejgijm ai grigitu si tu, carele toi-ai'fö>stB tata si mama."

; A s î i dise fét'a, şi ta ta ia ei ae i n t o l cu acestea. Deci se puse peste putieriU tét mésa si gustară cate céva. Copil 'a ^mjtrsifté^uiui si-luâ apoi merinde pentru caletoria, sT îmblrati-8indu-se cu parintele seu inlacrematu, ^ o r -h î Ia drumu. "*"" .ivi»'•=•-. . . . . . .

(Va urmá.)

organu alu societate! de lectura a teologiloru romani din Aradu. Ese de ddua ori la luna. Pre t iu lu de prenumerat iune pent ru Austr i 'a p re unu anu 4 fl., éra p r e diumetate de anu 2 fl. Pentru tierile străine pret iulu indoitu. Nr lu I . cuprinde urmatdr ie le : Catra onoraţii lectori, — Valea Acorului , novela de sujetu biblicu, — Ape lu catra tenerimea romana (poesia), — Nou'a lege interconfesiunala, — Repor tu despre activitatea societatei teologi­loru, — Meditatiuni la cetirea salinului 50, — Reflesiuni limbistice, — Varietăţi. Dupa cum aréta nrlu acest'a, are se fie o fdia seridsa, démna de recomendatiune. Es te acést'a acum unic'a fdia bisericésca, dupa ce „Amvonulu" şira suspinsu ap ar er ea. I urâmu viétia inde-lungata.

= Dechiaratiune. Pen t ru corespun­dintiele din dieces'a Caransebesiului privitdrie la afacerile natiunale besericesci, se pare ca I a u atinsu cineva p re d. notariu S. Trifunescu din Retisioru. D S a ni trimite o lunga scrisdre pr in care dechiara ca nu e dsa autorulu ace­l o r a corespundintie. Credemu câ e de prisosu se producemu scrisdrea intréga, dupa ce in-sine din partea ndstra potemu dechiará pe scurtu — daca e lipsa — câ nu d. Trifunescu este acelu corespundinte alu nostru.

= Cate mai patiesce AlbirCa pre la poşte? Unu d. cetitoriu din Cetatea de petra ni se plânge câ pana se sosésca la po­sta, áítii i-au luatu foi'a. Ni pare bine câ sunt cari sc intéreséza de noi, dar li-am multiami candu n'ar superá pe prenumerant i . — Unu pöstariu in Banatu este omu de totu neprecu-gétatu, câci densulu crede câ numai fatia de cele oficidse este oblegatu a observa regulari­ta te; bietulu omu nu vede câ si noi platimu t imbru si maree pent ru a sustiené pe postări, si câ pr in urmare postării t r ebue se se bucu­re, cu catu vor fi foi mai multe si cu cetitori mai numeroşi, cu atat'a postari loru are se li fie mai bine. Totu banii nostri sustienu ai p re oficidsele. D S a ar face bine a nu mai vorbi bazaconii de acelea, ca se nu-i apară cumva humele in publicu si la adres'a guvernului . — Altu essemplariu raru de postariu este intru unu orasielu din Transilvani'a. Acolo se ca-peta Albin 'a cu o di' mai tardiu de catu ce o capeta cei ce sunt cu o di mai departe. Da r acest'a, in comoditatea sa, celu putienu nu face desclinire intre foi nedependinte si foi guvernamentale, le dâ tdte de a valm'a pana vinu prenumeranti i , si fiindu câ dupa „Foi'a invetiatoriloru" a ministrului Eötvös nu se p r é ducu prenumerant i i respective dăruiţii, remane postariului, séu mai biue-dicendu po-staresei, vrui se dicu celor'a ce au lipsa de invelitori.

— Estrase din epistolele de prenu­meratiune. Antisti 'a unei comunităţi roma­nesci ni scrie: „Jude le nostru cercualu, unu unguru deákistu de sus pana jos, ni-a spusu câ in bugetulu comunei pe anulu ce vine nu-e

iertatu se inducemu de catu veri o fdia oficia­la, dintre cele romanesci nu potemu induce de catu Concordi'a, carea singura patriotica ape-ra si spriginesce stepanirea tierii care ingri-gesce de binele tuturoru (?) locuitoriloru din patr ia . Indaru am voitu se-lu capacitâmu câci nu se potea, ba se mania. In fine i-am dechia-ratu câ vom face cum va fi mai cu patrio­tismu, si acum prenumerâmu Albin'a. Potet i t rece in publicitate aceste sire . ." Din alta e-pistola din cottulu Carasiului: „ Jude le on. din cerculu nostru Sz . . cerca din comuna in co­muna ca se nu se p renumere Albin'a. Am ce-tit'o si pana acum'a cu plăcere, dar acu ni place si mai multu câci vedemu catu de îm­punşi se sentiescu contrarii nostri . Acesta p ro ­cedura a dlui Sz. a sternitu unu desgustu ge-neralu, si-lu vedu toti acestu desgustu, numai dsa nu-lu vede, in catu mai spera câ va poté rees í de ablegatu in cerculu nostru, dar va reesi candu si-va vedé céf'a .

= Insultarea stindardului ungu-rescu la Bucuresci. A m luatu notitia de o corespundintia de alui „Pest . LI." ce i se tramisese din Romani'a, si in carea se dicea câ cativa dmeni, luandu o flamura ungurésca, au mersu cu dens'a la campu afara de a bat-jocorit 'o, sfarticat'o scl. D e aci „Pester . LI." cerea intrevenirea Aust ro-Ungur ie i ca guver­nulu României se dee satisfacere pent ru in­sultarea flamurei. Diariele de Vien'a luandu cunoscintia de cererea lui „Pest. LI." i repli­cară, cum de vine ungurulu se céra ajutoriu austriacu contra României, p re candu numai mai de unadi unguri i diceau câ nu vor dá Austr iei neci unu picu de ajutoriu in contra Prus ie i? Si apoi, cum vreu unguri i se faca causa iritématiunala din escesulu unoru pri­vaţi, câci nu guvernulu a insultatu flamur'a, si neci nu s'a intemplatu insultarea in cutare locu oficialu, d. e. la locuinti'a consulului? Or-ganulu magiaru in limb'a nemtiésca „Debatte*' nepotendu suferi acele replice, cari mai ver­tosu in „Morg. P . " erau binisioru aspre, li de­de dreptu duplica nisce injuraturi unguresci . Urma apoi din partea lui „Morg. P . " o scurta triplica câ nu se pdte cobori a stá de vdrba cu dmeni d e la „Deb." — Intr 'aceea corespun-dinti'a lui „Pest. LL" nu se adeveri defelu de neci o parte , in catu diurnalele nemtiesci o dechiara de neadeverata. Inse „Pest. LI." o sustiene, si precum se pronuncia — o va su­stiené pana nu va capetá demintire oficiala. — E invederatu de aci câ diurnaleloru nem­tiesci li s'a cam uritu a totu insirá la calumnii a supr'a României, dar celor'a din P e s t a anca nu, densele mai sustienu barfelele.

= In procesulu esprincipelui Carage-orgievici si consoti a pronunciatu tribuna-lulu de Pest 'a câ investigatiunea a datu ma-terialu pent ru acusare. Tot i au apelatu in contr'a acestei otariri.

= Cum s'a otaritu obiectulu unei interpelatiunei romanesci? Cetitorii nostri

•jftb nan *itr jal. ntjj

(ca marca propria inprotocolata la ofieiolatu)

celu mai nou, mai bunu si cu totulu. nestricatoriu

Preparaţii de coloratu perulu in negru, bruneta séu brunetu deschisu;

cu carele fie-care si pote colora perulu capului séu barbet durabilu si fora de totu periclulu; preparatulu acest'a e de aceea cu totulu nestricatiosu, pentru cä e compusu curatu numai dia substantie vege tăblie. Succesulu e securu si supriudietoriu; colorile sunt forte naturali; osoperarea forte simpla si calităţile e-mininte ale articlului acestuia întrecu tote cele esistente de pan'acum'a.

P r e t i u r i l e : 1 Cartonu Hayr Uye cu îndrumare la intrebuintiare 2 11. 50 cr.

Periele tasele si peptenele necesarie la intrebuintiare se vindu a cartonu cu 60 cr.

Pasta de coioritu perulu, mai alesu o recomendámu dameloru spre colorirea perului si geneloru in scatula cu peptenu si peria 1 fl. v. a.

P r e p a r a ţ i i de unsu p e r u l u celu mai bunu medilocu pentru crescerea si conservarea perului.

P r e t i u r i l e in d e t a l i u : 1 Flacon (sticlutia) de oleu liltratu de unsu perulu 1 fl., in forma de pomăda intr'o ladutia decorata

in modu elegautu 60 cr.; ca cosmetica (medilocu de frumsetiaj 50 cr., pomăda de ast'a pentru a colora pe­rulu in negru séu brunetu costa o ladutia din sticla do alabastru 1 II., ca cosmetica 50 cr., pomăda de bar­ba, négra, blondina, ori bruneta 25 cr., unu cartonu (o ladutia de hârtia grósa) pregátitu in modu eleganţii provediutu cu 5 bucali r. privilegiate preparate de unsu perulu, menitu spre decorarea unei mese de toaleta; pentru dame 3 fl-, pentru bărbaţi 2 11. 80 cr.

Reseda-Pomada pentru conservarea perului, o ladutia 1 11., cu cosmetica 30 cr. Laptele frumsyetii pentru infrumsetirea fetii cu 40 cr. unu flaconu. Pasta aromatica de dinţi pentru servarea dintiloru s! a gingeiloru cu 40 cr. Eau Athenienne (apa ateniaDa) esintia adeveratu francesa pentru perderea matretii unu flaconu 1 fl. Putaherinu; acestu medilocu suplinesce cu totulu albelele a 1 fl. 50 cr.

Tote sortiele de Clir.erina ca produpte de profumeria se capeta cu cele mai convenabile pretiuri. F* Töte sortile de lucrări diu peru, paroce pentru domni si dame de totu felulu, chice, bucle, chignons in

form'a mai moderna si impleturi de peru se prepara eftinu si frumosu, si procurările in strainetate se efeptuescu cu promptitudine.

Totu de-odata se afla in depositulu meu cele mai line estrase francesci de profumurile cele mai plăcute, si procuru cu plăcere tote artlclele incredintiate mie si anume tóté marfele de parfumaria si alte article de

toaleta cari se aducu in comerciulu internii si esternu. SKSST* Procurările in strainetate se faca pe langa tramiterea preiinlul si 10 er. pretin de Învelita.

99 3—10 frisariu, parfumariu si proprietariu de mni tnnlte privUegie. in Viena, (K&rntnerstrasse Nr. 61 et Neubau, Neubaugasse Nr. 70.

si|Vor aduce a|minte*câ romanii din cottulu Crasnei s'au incordatu se-si aléga unu viceco­mite si mai câ reesiau, candu corniţele su­p remu ii opri si li impuse unu unguru, éra romanii protestară contra acestui actu, trimi-sera protestulu loru la autorităţile superidre si se adresară dlui Dr . Ales. Mocioni ca se interpeleze in dieta, câci corniţele supremu n'a lasatu alegere libera ci insusi a octroatu. Ministeriulu li-a respunsu romaniloru sub nr. 13, 302 a. tr. dicendu: „cu privire la otarirca dietei din martiu a. tr. despre resti tuirea mu-nicipieloru, — corniţele supremu are drep­tulu a candida scl." Asié si-âplica ministeriulu alegerea. S e alegi p e cine candidéza corniţele, nesmintitu câ nu va candida p e cel'a de care nu-i place, astu-felu caută se alegi p e care place comitelui, — si apoi se te falesci cu constitutiunalismu, cu alegeri l ibere!

RE8PUNSIJRI. A - Z . Pana acum'a n'am potutu merge la acea visita ca a lipsitu timpulu, éra re­spectivii articli ung. nu i-am vediutu.

Dobra. Nu s'a afirmatu cu positivitate despre neci unu invetiatoriu ca ar fi necapace, ci s'a indegetatu nu­mai faim'a; pentru aceea am cerutu introducerea statutului organicu ca se se póta demintí faim'a.

Quirinu : Raminiscintie.. neci pomana, nu sosiră. Dlui M. in S e c . . Sunt bune lucrări de computuri,

dar nu sunt in suer.'a ocupatiuniloru foii nóstre. Dlui Or. D. in Z. Sunt frumóse fapte natiunali, dar

ni se impare câ respectivulu n'ar dori se le véda in pu­blicitate.

Dlui M. in Szeg. . Dupa ce vor trece alegerile dietali, dóra va fi locu.

Dlui E. T. in O r. . Acea epopeia este deji pro­misa unei foi lit.

Dómnei P. A. P. In Ar. Ne vom informa. Pre tote oo. c o m u n i t ă ţ i , cari ni-au cerutu cie-

tantie despre pietiuîu de prenum. Ie facemu atente ca recepis'a poştala impreuna cu adresele tipărite sub cari se spedéza fói'a si pe cari se aréta timpulu prenum. potu servi dreptu cietantie, si credemu ca, vor fi de ajunsu in şocatele comunali, ca se nu faoemu spese ou spedari de documinte.

Dlui S u i . . „Eomanulu" costa pentru Austri'a pe trimestru 10 fl. v. a.

Invitare de prenumeratiune la

„ A L B I U L Pretiulu de prenumeratiune pent. Austri'a

pre unu anu intregu 8 fl. v. a. „ % de anu 4 fl. v. a.

>. VA n >, 2 fl. V. a. pentru Romani'a si strainetate pre unu anu intregu 16 fl. v. a.

„ % de anu 8 fl. v. a. „ VA » »i 4 fl. v. a.

Mtedactiuneâ.

Cursurile din 19 faura 1869 u. sér'a

(dupa aretare oficiale.)

împrumute le de atatu i Detori'a statului 5% wuT interese in note

n » » » i> argintu n n oontributiunali • • „ n nóue in argint

Cele in argint d. 1865 (in 600 franoi)- - -„ metalice ou il/t% » A 4 % » * n 3°/o »

Efepte de loteria: Sortile de stat din 1864

» n n 1860 l / e in oele Intrege n n „ » '/»separata • n n 4 % din 1854

bani mari.

n banoei de eredet n soeiet. vapor, dunărene ou 4% • -n imprum.prtnolp. Salm 44011, „ * oont. Palffy k „ A A princ Clary â „ n A oont. St. Genois a n n n prino.Wiudtsohgrilta a 80 „ „ oont. Waldstein a „ A n Keglevioh » 1 0

Oblegatiunl de««areiuatóre de pamentui

Cele din Ungaria 11 Banatul tem A B u o o v i n a - -A Transilvania •• •

Acţiuni t A banoei natiunali •

n de oredet n » soout • „ anglo-austriace

A sooietatei vapor, dunar. • • A n Lloydului

A drumului ferat de nord » 11 n stat ti A A apus (Elisabeth) A A fi sud • u n langa Tisza A Lemberg-Czernowitz-Jassy A A * Transilvania

61 67. 98 63 77. 55. 48. 36

124' 96'

100-89-

195. 163. 96 41. 34 37 32. 22 24. 16.

78-77. 70. 74

714 287-800 274. 658 290 229. 320. 180. 232 226. 180 168.

Bani; Galbenii imperatesol* • • • Napoleond'ori . Friedriohsd'ori Suverenii engl. imperialii rosesoi A gintulu

8 0

50

5 82 9-80

10 15 12-20

•20 76

62-10 68-10 98 50 63-70 78 - -55 -75 49-26 36-76

126-— 96-80

101 — 89-75

196 — 164-20 97 4 2 - -35-60 38- -• 33-60 23 — 26-50 16-60

79 — 77-26 71 — 76 26

716- -288 — 810- -275 • — 662 • --292- -229 50 320-50 180 50 232 80 257-50 180-50 169-26

6-83 9-80

10-25 12-30

121-26

S e i d l i t z - P u l v e r d e

Depositulu centralu de trimitere t Âpotec"a la „Storch" in Vien'a.

Spre luare a minte. Pe fie-care scatula de Seidli tz-Pulver d'alu meu si pe fie-ca din hartiele ce invelescu dos'a este oficialminte imprimata a mea marca de precautiune.

Pretiulu unei scatule orig. sigilate e 1 fl. 25 cr. înd rumare in tdte l imbele. Acestu pulbere ocupa fara indoiéla antaiulu rangu intre tdte medioamintele pana acu cunoscute de casa, prin acţiunea lui straordinaria, dovedita in tare multe caşur i ; precum multe mii de scrisori de recunoscintia ce le avemu din tdte părţi le a marei imperatii adeverescu câ s'au folo-tîtu contra incuierii, nemistuirei si a oparirei, mai departe contra gârciloru, bóléi de rerunchi, de nervi, palpitării inimei, durerii nervöse de capu, congestiunei de sânge afectiuniloru artriMee a membriloru, in fine contra inclinaţiunei spre ister ia,ipocondria,

a gretiei s. a. sí a efeptuitu vindecare durabila.

Se afla deposite in Bucurescii la I. Martinovici, Ia F . Ovesa; in Botosisnit la I.Schmelz, apo-tec. in Galaţi: la apotecarii M. Curtovich si I. A. Cikersky, la apotec'a de curte; in(jilirgeTO: la M. Gr. Binder; in Ibraila: la apotecärii S. R. Petsalis si Dr . C. C. Hepites, la A. Frisch­

mann, apotecariu; in lasi: la A. Jassinski; in Roseinea: la J . Mohos.

Prin firmele de susu se pdte inca procura

Adeveraiu o teu de fleaiu rte chitu. ( D o r s c h - L e b e r t h r a n - O e l ) .

Soiulu celu mai curatu si folosi tori 11 do untura medicinala din munţii Norvegiei.

Fie-care butelia, pentru a se deosebi de alte, solari de unsori din ftcata, este provediata ca marc'» mea de precautiune.

Pretiulu unei butelie intregi, cu îndrumare 1 fl. 80 cr.; o % de butelia 1 fl. v . a.

Adeveratulu o l cu d e f i o a t u d e c h î t u se folosesce cu celu mai bunu resultatu la b d l e d e p e p t u si de p l ă m â n i , la s r c o f u l o si r ao l r i t i s . Vindeca cele mai inveohite bdle r e u m a t i c e si do

p o d a g r a , precum si e s a n t e m e .

Acestu soiu carele 3sto mai curatu si folositoriu intre tdte óleurile de ficatu se câştiga pr in cea mai ingrigitdria adunare si alegere de chiti (dorschfisch), inse fara niei unu feliu de procesu ehomieu „dc d race fluiditatea din stiol'a originala se afla in tocmai in acea stare primitiva, ne-

slabita, precum a esitu ncmcdîlocitu din man'a na ture i . "

38 11—12 A. Moli, apotecariu si fabricantu de produpte chemice in Vien'a.

Editor«; Vasilio Origorovltia. Ln tipografi'a Mechitaristiloru. Hedactoru respundiatoriu.: Giorglu Popa U?op).