Declaración Jurada Gladys

2
Conceptii despre cultura in filosofia antica Pentru antici filosofia desemna efortul de a dobandi cunoasterea si de a trai prin ea. Acestia urca cunoasterea la rangul de virtute si de bine suprem. Anticii considerau binele ca fiind un scop, o aspiratie ce se afla in constiinta omului, acesta venind din interior, nefiind influentat de factori externi sau neputand fi invatat. De asemenea, ei mai considerau binele ca fiind stiinta si ignoranta, raul, si deci o cunoastere a acestora ar duce la fapte dictate de stiinta. La Socrate exista o legatura intre virtute, stiinta, bine si suflet; caci raspunsurile pe care omul ajunge sa si le dea cautand binele si adevarul trebuie sa vina din suflet, si sa se traduca in actiunile etice si politice pozitive. Aceasta ii va procura omului fericirea sufleteasca - ce consta intr-o comportare moderata, corecta, dreapta, si in respectarea aproapelui, a legilor, cetatii si a zeilor. Ceea ce trebuie sa caute si sa descopere omul sunt in primul rand valorile etice si raporturile lor cu actul cunoasterii si cu societatea. Alfred Fouillee recunoaste ca scop al actiunilor omului binele propriei persone, scotand in evidenta egoismul de natura umana, acest scop fiind totusi binele in general, caci nu exista nimic mai grandios ce ne-am putea dori. Prin virtute filosofii Antichitatii intelegeau o stiinta a justitiei, ce decide ce e util sau nu si a carei cunoastere poate fi atinsa numai prin cunoasterea binelui si a raului. In viziunea lui Socrate virtutea este pur rationala si aceasta poate fi invatata si practicata, luand diferite forme. De exemplu in domeniul vointei ea este curajul, in cel al sensibilitatii este cumparatarea. La Platon binele suprem este ratiunea, viciul fiind o infirmitate si o boala a spiritului. Ideea de bine reprezinta cunoasterea, iar daca aceasta idee nu ne este cunoscuta, restul cunostiintelor devin inutile, deoarece in absenta Binelui nimic nu se valideaza. Platon, in dialogul “Menon” semnaleaza dificultatea de a stii ce este cunoasterea. “Omul nu poate sa caute nici ceea ce stie, nici ceea ce nu stie, nu poate sa caute ceea ce stie pentru ca stie si nimeni nu are nevoie sa afle ceea ce stie deja, nu poate sa caute nici ceea ce nu stie pentru ca nu stie ce anume sa caute”

description

DJ

Transcript of Declaración Jurada Gladys

DECLARACIN JURADA

Yo, Gladys Maribel Mamani Villanueva Identificada con DNI N 45824677, domiciliada en Asoc. De Viv. Las Amricas Mz. T Lote 15 Distrito Gregorio Albarracn Lanchipa.

Declaro tener disponibilidad inmediata y a tiempo completo para laborar en la Superintendencia Nacional de Aduana y de Administracin Tributaria. (SUNAT)

Tacna, 30 de Mayo del 2014

GLADYS MARIBEL MAMANI VILLANUEVADNI N 45824677