în pagina 2 Amãnunte prinsã în rãzboiul gazelor · 2018. 3. 21. · preºedinte de drept al...

CMYK

Anul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nr. 63. 63. 63. 63. 637 7 7 7 7 2 2 2 2 21 - 21 - 21 - 21 - 21 - 27 mar7 mar7 mar7 mar7 martie 20tie 20tie 20tie 20tie 20111118 8 8 8 8 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunt

eîn pagina

12

MinisMinisMinisMinisMinisttttterererererul Economiei saboul Economiei saboul Economiei saboul Economiei saboul Economiei sabottttteazăeazăeazăeazăeazădezvdezvdezvdezvdezvoltoltoltoltoltarararararea a sutea a sutea a sutea a sutea a sute de localităţie de localităţie de localităţie de localităţie de localităţi

5Amãnun

te

în paginaOltenia,

prinsã înrãzboiul gazelor

Oltenia,prinsã înrãzboiul gazelor
















Amãnunteîn pagina 2

Solomon, liberpentru candidaturala Primãria Craiova
















Amãnunteîn pagina

9 Solomon, liberpentru candidaturala Primãria Craiova

Cupã, preºedintecu mandat de la„poporul“ judeþean

















ALDE DolALDE DolALDE DolALDE DolALDE Dolj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-ocu intcu intcu intcu intcu interimaterimaterimaterimaterimateleeleeleeleeleALDE DolALDE DolALDE DolALDE DolALDE Dolj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-ocu intcu intcu intcu intcu interimaterimaterimaterimaterimateleeleeleeleeleALDE DolALDE DolALDE DolALDE DolALDE Dolj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-ocu intcu intcu intcu intcu interimaterimaterimaterimaterimateleeleeleeleeleALDE DolALDE DolALDE DolALDE DolALDE Dolj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-ocu intcu intcu intcu intcu interimaterimaterimaterimaterimateleeleeleeleeleALDE DolALDE DolALDE DolALDE DolALDE Dolj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-ocu intcu intcu intcu intcu interimaterimaterimaterimaterimateleeleeleeleeleALDE DolALDE DolALDE DolALDE DolALDE Dolj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-ocu intcu intcu intcu intcu interimaterimaterimaterimaterimateleeleeleeleeleALDE DolALDE DolALDE DolALDE DolALDE Dolj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-ocu intcu intcu intcu intcu interimaterimaterimaterimaterimateleeleeleeleeleALDE DolALDE DolALDE DolALDE DolALDE Dolj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-ocu intcu intcu intcu intcu interimaterimaterimaterimaterimateleeleeleeleeleALDE DolALDE DolALDE DolALDE DolALDE Dolj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-ocu intcu intcu intcu intcu interimaterimaterimaterimaterimateleeleeleeleeleALDE DolALDE DolALDE DolALDE DolALDE Dolj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-ocu intcu intcu intcu intcu interimaterimaterimaterimaterimateleeleeleeleeleALDE DolALDE DolALDE DolALDE DolALDE Dolj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-ocu intcu intcu intcu intcu interimaterimaterimaterimaterimateleeleeleeleeleALDE DolALDE DolALDE DolALDE DolALDE Dolj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-ocu intcu intcu intcu intcu interimaterimaterimaterimaterimateleeleeleeleeleALDE DolALDE DolALDE DolALDE DolALDE Dolj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-ocu intcu intcu intcu intcu interimaterimaterimaterimaterimateleeleeleeleeleALDE DolALDE DolALDE DolALDE DolALDE Dolj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-ocu intcu intcu intcu intcu interimaterimaterimaterimaterimateleeleeleeleeleALDE DolALDE DolALDE DolALDE DolALDE Dolj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-ocu intcu intcu intcu intcu interimaterimaterimaterimaterimateleeleeleeleeleALDE DolALDE DolALDE DolALDE DolALDE Dolj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-ocu intcu intcu intcu intcu interimaterimaterimaterimaterimateleeleeleeleele

Amãnunte

în pagina 3

ALDE DolALDE DolALDE DolALDE DolALDE Dolj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-oj a încheiat-ocu intcu intcu intcu intcu interimaterimaterimaterimaterimateleeleeleeleele

Stadionulde

atletismCraiova

ºi-a gãsitproiectant

Stadionulde

atletismCraiova


Stadionulde

atletismCraiova


Stadionulde

atletismCraiova


Stadionulde

atletismCraiova


Stadionulde

atletismCraiova


Stadionulde

atletismCraiova


Stadionulde

atletismCraiova


Stadionulde

atletismCraiova


Stadionulde

atletismCraiova


Stadionulde

atletismCraiova


Stadionulde

atletismCraiova


Stadionulde

atletismCraiova


Stadionulde

atletismCraiova


Stadionulde

atletismCraiova


Stadionulde

atletismCraiova


Stadionulde

atletismCraiova


21 - 27 martie 2018 www.indiscret.ro

Legãtura rutierã mo-dernã între Piteºti ºiCraiova rãmâne,pentru moment, un simpluproiect. Când nu sunt amâ-nate, licitaþiile sunt con-testate în justiþie.

Povestea începe cu unstudiu de fezabilitate înanul 2008, care prevede caîntre cele douã oraºe sã seconstruiascã un drum ex-pres. Din lipsã de fonduri,proiectul rãmâne blocat. În2013, a apãrut ideea de aconstrui acest proiect în re-gim de concesiune, dar niciaceastã cale nu face lucru-rile sã avanseze. În 2016,studiul iniþial era deja de-pãºit ºi s-a iniþiat procedu-ra de actualizare, numai cãacum s-a dorit construireaunei autostrãzi, în loculdrumului expres.

Schimbarea de guvern adus la un nou blocaj. În2017, noul guvern PSD aanulat tot ce fãcuse guver-nul anterior ºi a decis sãlanseze o licitaþie pe bazavechiului studiu de fezabi-litate din 2008, cu toate cãîntre timp pe traseul propusfusese construitã o fabricã!Atât de grãbiþi au fost ceide la CNAIR, încât au lã-sat documentaþia incom-pletã ºi, mai mult decât atât,au deschis ofertele înaintede soluþionarea contestaþi-ilor. Numai cã avântul to-vãrãºesc al celor de laCNAIR s-a dovedit nein-spirat: în noiembrie, Curteade Apel Bucureºti a admiscontestaþiile formulate deconstructori, ceea ce în-

Drumul expres Craiova-Piteºti riscã sã rãmânã

un proiect pe hârtieseamnã în practicã anularealicitaþiei.

Cel mai recent episod alacestei triste înºiruiri deocazii ratate ºi eforturi risi-pite s-a consumat luni, 19martie. Curtea de Apel Bu-cureºti a respins cererea derevizuire formulatã deCNAIR ºi a dispus forma-rea unui nou dosar, decli-nându-ºi competenþa de so-luþionare a acestuia în fa-voarea Înaltei Curþi de Ca-saþie ºi Justiþie. Între timp,rãmâne executorie deciziadefinitivã din noiembrie,ceea ce înseamnã cã lucrã-rile pe tronsoanele 3 ºi 4 vorrãmâne blocate fãrã vreoperspectivã clarã de soluþi-onare.

Se împlineºte un deceniude la finalizarea studiuluidin 2008. Un deceniu încare dezvoltarea economi-cã a Olteniei a fost frânatãde lipsa infrastructurii mo-derne. Un deceniu de întâr-zieri în care lipsa de viziu-ne, incompetenþa sau pur ºisimplu reaua voinþã ne-aufãcut sã pierdem ºi bani, ºioportunitãþi.

Aºtept, totuºi, ca autori-tãþile sã se trezeascã mãcaracum, în ceasul al doispre-zecelea! Oltenia are nevoieca acest drum expres sã fieconstruit, dar mai ales sã fieconstruit bine! ConducereaCNAIR pare animatã dedorinþa de a tãia cu oricepreþ o panglicã, uitând par-cã de faptul cã graba ºi in-competenþa au dus la surpa-rea autostrãzii dintre Orãº-tie ºi Sibiu!

de deputat Ionuþ Stroe

2OPINII

de Nicuºor Fota

«Pentru obiectivul de inves-tiþii „Stadion de atletism cu ca-pacitate de peste 5000 locuri”se vor achiziþiona servicii deproiectare tehnicã ºi asistenþãtehnicã din partea proiectantu-lui, conform cerinþelor caietu-lui de sarcini nr.169908/27.11.2017», se aratã în anun-þul de atribuire postat în SEAPde reprezentanþii Primãriei Cra-iova. Procedura de achiziþiepublicã a fost demaratã de mu-nicipalitate în toamna anuluitrecut ºi a fost finalizatã pe 20martie, când a fost anunþat câº-tigãtorul.

La stadioane noi...tot noi

Este vorba despre firma bu-cureºteanã K-BOX CON-STRUCTION DESIGN, careºi-a adjudecat contractul cu unpreþ de 340.700 lei. A fost vor-ba despre singurul ofertant în-scris în cursã. Întâmplarea faceca firma de proiectare sã fie la adoua incursiune pe stadionul deatletism. Asta dupã ce, în urmãcu patru ani, îºi adjudecase înasociere cu AB Tehnica realiza-rea arenei craiovene, în varian-ta iniþialã licitatã de edili, cu

Primăria CrPrimăria CrPrimăria CrPrimăria CrPrimăria Craioaioaioaioaiovvvvva a atribuit contra a atribuit contra a atribuit contra a atribuit contra a atribuit contractul de practul de practul de practul de practul de proiectoiectoiectoiectoiectararararareeeeepentrpentrpentrpentrpentru aru aru aru aru arena desena desena desena desena destinată atleţilortinată atleţilortinată atleţilortinată atleţilortinată atleţilor

costuri mai mici ºi la standardemai scãzute din perspectiva fe-deraþiei internaþionale de atle-tism. Contractul cu pricina afost în cele din urmã reziliat,Primãria Craiova constatândgradul de execuþie mult sub aº-teptãri. Edilii au optat apoi pen-tru refacerea întregului proiect,de data asceasta la standardemai înalte, care sã permitã des-fãºurarea de competiþii de ranginternaþional. Obiectivul înaceastã nouã variantã a fost li-citat de municipalitate în varalui 2017, la o valoare estimatãde peste 15 milioane de lei, cuproiectarea ºi execuþia pachet,licitaþia fiind însã anulatã dinlipsã de ofertanþi. Ulterior, pri-mãria a scos la licitaþie doar pro-iectarea, reuºind sã finalizezeprocedura.

Stadionul,scumpit ºi ridicatîn categorie

Proiectul stadionului de atle-tism, gândit iniþial ca refugiupentru echipa de fotbal a ora-ºului în perioada dintre demo-larea vechiului stadion ”Oble-menco” ºi realizarea celui nou(inaugurat toamna trecutã –n.r.), are deja patru ani vechi-me. În noua versiune, noua are-

nã ar trebui sã facã saltul cali-tativ de la categoria V IAAF lacategoria a III-a, reconfigura-rea urmând a se face cu folosi-rea pe cât posibil a structuriirealizate deja. Potrivit docu-mentaþiei prezentate anul tre-cut aleºilor locali, la aprobareanoii valori a investiþiei – cres-cutã de la 6 la 15 milioane delei, pentru ridicarea standardu-lui IAAF la categoria a III-asunt necesare o serie de modi-ficãri ale proiectului iniþial au-torizat, de construcþie a unornoi spaþii, de regândire funcþi-onalã a spaþiilor interioare, desuplimentare a unor instalaþiisportive aflate pe terenul decompetiþie, de configurare aunei zone de încãlzire (warm-up) adiacente terenului de com-petiþie, precum ºi adãugareaunor instalaþii tehnice. «Înca-drarea lucrãrilor de intervenþiieste realizatã în conformitatecu: ”Standardul IAAF (IN-TERNATIONAL ASSOCIA-TION OF ATHLETICS FEDE-RATION), categoria III, ºi pre-supune urmãtoarele categoriide lucrãri: – construcþii spaþiinoi/ extinderea în plan orizon-tal a parterului din zona de gra-dene (pentru corpul A ºi D); –lucrãri asupra structurii exis-tente (corpuri A, B, C, D); –lucrãri de închidere a anvelo-pantei; – lucrãri de comparti-mentare ºi funcþionalizare in-terioarã; – lucrãri de amenaja-re, echipare ºi dotare a terenu-lui de competiþie; – lucrãri deamenajare, echipare ºi dotare azonei de încãlzire (warm-up);– lucrãri secundare (împrej-muire, alei acces pietonal, noc-turne)», se aratã în documen-taþia aprobatã de consilierii lo-cali craioveni.

Stadionul de atletismºi-a gãsit proiectantStadionul de atletismºi-a gãsit proiectantStadionul de atletismºi-a gãsit proiectantStadionul de atletismºi-a gãsit proiectantStadionul de atletismºi-a gãsit proiectantStadionul de atletismºi-a gãsit proiectantStadionul de atletismºi-a gãsit proiectantStadionul de atletismºi-a gãsit proiectantStadionul de atletismºi-a gãsit proiectantStadionul de atletismºi-a gãsit proiectantStadionul de atletismºi-a gãsit proiectantStadionul de atletismºi-a gãsit proiectantStadionul de atletismºi-a gãsit proiectantStadionul de atletismºi-a gãsit proiectantStadionul de atletismºi-a gãsit proiectantStadionul de atletismºi-a gãsit proiectantStadionul de atletismºi-a gãsit proiectant

Procedura de achiziþie publicã, demaratã întoamna anului trecut, a fost finalizatã pe 20martie. Firma bucureºteanã care ºi-a adjudecatlicitaþia, client mai vechi al primãriei, va asiguraºi asistenþa tehnicã de specialitate pe perioadarealizãrii investiþiei, contractul fiind prevãzut afi în vigoare pentru o perioadã de 52 de luni.Pentru execuþie, municipalitatea craioveanã nua a gãsit însã încã un constructor, licitaþiaorganizatã în acest sens anul trecut fiind anula-tã.

21 - 27 martie 2018www.indiscret.ro

3POLITICÃ

de Cosmin Pretorian

Iniþial, lumea l-a privit cuscepticism. „Ce dracu‘vrea ºi ãsta?!? Veni pedis-tu‘ de la Mehedinþi sã ne-nveþepe noi politicã“, am auzit cuurechile mele un tânãr fost ºiactual liberal cã îºi întreba uncoleg de partid. „Pedistu‘ ãstae politician cu P mare“, a fostrãspunsul primit pe loc de la uncomesean mai trecut prin viaþapoliticã, iar eu, cunoscând de celpuþin zece ani personajul, i-amdat dreptate.

Deputatul Ion Cupã, Bebepentru cei iniþiaþi, cãci despreacesta era vorba în scurtul dia-log redat mai sus, a fost în ega-lã mãsurã privit cu scepticismºi de pe partea dreaptã a eºichie-rului politic doljean, ºi de pe ceastângã. Puþini politicieni craio-veni erau cei care ºtiau alte in-formaþii decât cele furate de peGoogle despre mehedinþean, iaracest lucru avea sã-i convinã deminune lui Cupã. Meticulos ºiextraordinar de bun organizator,

aºa cum doar douã-trei perso-naje mai sunt în viaþa politicãactivã a Doljului, a clãdit în câþi-va ani din nimic o filialã de par-tid suficient de puternicã încâtsã câºtige în alegerile parlamen-tare un post de deputat ºi sã aibãîn Consiliul Local doi consilieri.În plus, la alegerile parþiale pen-tru postul de primar, a scos dinjoben un candidat surprizã, Ani-ºoara Stãnculescu, care a obþi-nut nu mai puþin de douãspre-zece procente din sufragiile cra-iovenilor. Doamna cu pricina, oprezenþã mai mult decât agrea-bilã pentru craioveanul de rând,a fost în egalã mãsurã subeva-luatã precum a fost însuºi Cupã,iar acest lucru a ajutat-o enorm.

ªi dacã o fi sã fiedreapta împreunã...?

Acum, la ceva vreme de laaceste evenimente, a venit vre-mea ca „Bebe“ Cupã sã îºi în-cheie interimatul în frunteaALDE Dolj ºi sã se organizezealegeri libere în filialã. În faþa a

peste 700 de membri din toatecele 111 filiale din judeþ (doarPSD ºi PNL putându-se lãudacu acest lucru) ºi a unor invitaþide seamã de la Bucureºti, prin-tre care se cuvine a-i aminti peNorica Nicolai, Daniel Chiþoiuºi Andrei Gerea, Cupã a fost alespreºedinte de drept al filialeipentru urmãtorii 4 ani. Totoda-tã, delegaþii i-au mai ales pe ceinouã vicepreºedinþi (AniºoaraStãnculescu, Marius CristianTuþã, Andra Mirela Popescu,Adrian Costin Marinescu, So-rin Cosmin Vâlcu, Adinel IonelIlinca, Eugen Cristian Zavracu,Nicu Marinescu ºi FlorianPopa) ºi pe cei 16 membri în

Biroul Politic Teritorial Dolj(Panã Ionel, Safta Adina, Afre-nie Leontin, Spãtãrelu Ion, Si-liºteanu Iulian, Forþan Bogdan,Avrãmescu Cristian Gabriel,Bãdescu Haralambie, RomanIlie, Constantinescu Genel, Dã-oagã Constantina, Rotocol Dra-goº, Greci Bogdan Cristian,Ghenea Cosmin, ªerban Ga-briel Costel). „Cu aceastã echi-pã, îmi propun sã devenim pri-ma forþã liberalã din judeþ în2020“, a subliniat Ion Cupã.

Trei observaþii meritã menþio-nate în acest moment. Prima esteaceea cã, într-adevãr, ALDE Dolja devenit o forþã politicã demnãde luat în seamã în judeþ, iar tren-

Weekendul trecut, la Centrul Multifuncþional dinCraiova, filiala doljeanã a Alianþei Liberalilor ºiDemocraþilor (ALDE) a dat dovada maturitãþiisale pe scena politicã judeþeanã, dupã ce aorganizat ireproºabil o conferinþã de alegeri cupeste 700 de membri în salã. S-a dovedit astfelcã, în prezent, ALDE Dolj este cea de-a treiaforþã politicã în judeþul Dolj, cu un foarte marepotenþial de creºtere electoralã ca urmare aimplicãrii în actul guvernamental, dar ºi asancþionãrii, atunci când este cazul, a puteriipesediste pe plan local.

dul este unul extrem de favora-bil pentru liberalii lui Tãriceanu.A doua este o realã surprizã: co-legii de alianþã, PSD Dolj, deºiinvitaþi, nu ºi-au trimis niciun re-prezentant la conferinþã, semn cãsunt reale zvonurile cu privire larelaþiile încordate dintre celedouã filiale. A treia observaþieeste una de nuanþã: nu este delocexclus ca, dupã viitoarele locale,pesediºtii doljeni sã se trezescãîntr-o nefireascã minoritate înConsiliul Local Craiova, ca ur-mare a unei alianþe pe plan localmai mult decât fireascã între PNLºi ALDE. ªi abia atunci putemspune cã începe distracþia politi-cã în Craiova!

ALDE DolALDE DolALDE DolALDE DolALDE Dolj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu interimaterimaterimaterimaterimateleeleeleeleeleALDE DolALDE DolALDE DolALDE DolALDE Dolj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu interimaterimaterimaterimaterimateleeleeleeleeleALDE DolALDE DolALDE DolALDE DolALDE Dolj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu interimaterimaterimaterimaterimateleeleeleeleeleALDE DolALDE DolALDE DolALDE DolALDE Dolj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu interimaterimaterimaterimaterimateleeleeleeleeleALDE DolALDE DolALDE DolALDE DolALDE Dolj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu interimaterimaterimaterimaterimateleeleeleeleeleALDE DolALDE DolALDE DolALDE DolALDE Dolj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu interimaterimaterimaterimaterimateleeleeleeleeleALDE DolALDE DolALDE DolALDE DolALDE Dolj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu interimaterimaterimaterimaterimateleeleeleeleeleALDE DolALDE DolALDE DolALDE DolALDE Dolj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu interimaterimaterimaterimaterimateleeleeleeleeleALDE DolALDE DolALDE DolALDE DolALDE Dolj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu interimaterimaterimaterimaterimateleeleeleeleeleALDE DolALDE DolALDE DolALDE DolALDE Dolj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu interimaterimaterimaterimaterimateleeleeleeleeleALDE DolALDE DolALDE DolALDE DolALDE Dolj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu interimaterimaterimaterimaterimateleeleeleeleeleALDE DolALDE DolALDE DolALDE DolALDE Dolj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu interimaterimaterimaterimaterimateleeleeleeleeleALDE DolALDE DolALDE DolALDE DolALDE Dolj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu interimaterimaterimaterimaterimateleeleeleeleeleALDE DolALDE DolALDE DolALDE DolALDE Dolj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu interimaterimaterimaterimaterimateleeleeleeleeleALDE DolALDE DolALDE DolALDE DolALDE Dolj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu interimaterimaterimaterimaterimateleeleeleeleeleALDE DolALDE DolALDE DolALDE DolALDE Dolj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu interimaterimaterimaterimaterimateleeleeleeleeleALDE DolALDE DolALDE DolALDE DolALDE Dolj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu intj a încheiat-o cu interimaterimaterimaterimaterimateleeleeleeleele

Cupã, preºedinte cumandat de la „poporul“ judeþeanCupã, preºedinte cumandat de la „poporul“ judeþeanCupã, preºedinte cumandat de la „poporul“ judeþeanCupã, preºedinte cumandat de la „poporul“ judeþeanCupã, preºedinte cumandat de la „poporul“ judeþeanCupã, preºedinte cumandat de la „poporul“ judeþeanCupã, preºedinte cumandat de la „poporul“ judeþeanCupã, preºedinte cumandat de la „poporul“ judeþeanCupã, preºedinte cumandat de la „poporul“ judeþeanCupã, preºedinte cumandat de la „poporul“ judeþeanCupã, preºedinte cumandat de la „poporul“ judeþeanCupã, preºedinte cumandat de la „poporul“ judeþeanCupã, preºedinte cumandat de la „poporul“ judeþeanCupã, preºedinte cumandat de la „poporul“ judeþeanCupã, preºedinte cumandat de la „poporul“ judeþeanCupã, preºedinte cumandat de la „poporul“ judeþeanCupã, preºedinte cumandat de la „poporul“ judeþean


Publ

icita

te

4ADMINISTRAÞIE

Consiliul Judeþean Vâl-cea modernizeazã sin-gura cale de acces cã-tre Schitul Bradu ºi spre patrulocalitãþi ale staþiunii Olãneºti:Tisa, Gurguiata, Pietriº ºi Coman-ca, a anunþat aceastã instituþie. CJVâlcea a mai precizat cã lucrareava fi gata în circa 12 luni.

14 miliarde lei vechidin bugetulCJ Vâlcea

”Constantin Rãdulescu, pre-ºedintele Consiliului JudeþeanVâlcea, a fost prezent pe 13martie a.c. la startul lucrãrilorde punere în siguranþã a podu-lui care traverseazã pârâul Mo-

soroasa, în zona km 1+950 a DJ656, în oraºul Olãneºti.

În acest obiectiv vor fi inves-tite aproape 14 miliarde leivechi, fonduri provenite dinbugetul judeþului Vâlcea, carevor acoperi costurile lucrãrilorde reparaþii, reabilitare ºi con-solidare ce urmeazã a fi reali-zate, atât la suprastructura ºiinfrastructura podului, cât ºi laracordarea cu terasamentele.

La finalizarea lucrãrilor, pre-conizatã a se realiza la 12 lunide la demararea lor, podul va

avea o parte carosabilã cu lãþi-mea de 7 metri, care va asiguracirculaþia pe douã fire, trotuarecu lãþimea de 1,20 metri ºi pa-rapeþi de siguranþã.

De asemenea, se vor realizalucrãri de degajare a albiei devegetaþie, de reprofilare a ei, înzona podului, precum ºi de pro-tecþie a fundaþiei pilei P2.

Fluenþa circulaþiei în zona încare vor fi efectuate lucrãri vafi asiguratã prin semaforizare”,a anunþat CJ Vâlcea într-un co-municat de presã.

Olãneºti – podul pestepârâul Mosoroasaa intrat în reabilitare

















Publ

icita

te


5DEZVÃLUIRI

Situaþie incredibilã înBudeºti-Vâlcea, comu-na cu unul dintre celemai mari parcuriindustriale din Olte-nia, care nu se poateracorda la sistemul dealimentare cu gazenaturale, deºi conduc-ta magistralã trecechiar prin localitate.Motivul: MinisterulEnergiei nu este înstare, de trei ani, sãorganizeze o licitaþiepentru operatorul dereþea. Cauza invocatãeste nãucitoare: „lipsãde personal”, i s-atransmis primaruluiIon Vlãdulescu. ÎnRomânia existã circa400 de localitãþi înaceastã situaþie.

de Marielena Popa

Primarul: „Mi s-aspus cã ministerulnu are personalsuficient pentrua organizaºi licitaþiile”

În 2015, comuna Budeºtidepunea la MinisterulEnergiei proiectul de racor-

dare la sistemul de distribuþie agazelor naturale, urmând caacest minister sã organizeze olicitaþie pentru atribuirea con-tractului de concesiune a servi-ciului public de distribuþie agazelor. Au trecut anii ºi situa-þia treneazã: „Suntem tot în fazade licitaþie publicã, licitaþie caretrebuie aprobatã de MinisterulEnergiei, lucru pe care nu îl facede trei ani. Motivele: lipsã depersonal, aºa mi s-a spus la mi-nister. Deci, din discuþiile pur-tate la Ministerul Energiei mi s-a comunicat cã nu existã perso-nal atât de mult încât sã organi-zeze procedurile de licitaþie. Iarasta se întâmplã la nivel de þarã,nu numai la Budeºti. Nu s-aufãcut licitaþii pentru înfiinþãri denoi sisteme de gaze din 2009-2010. Nu se poate aºa ceva, tre-buie gãsitã o soluþie, pentru cãla nivelul localitãþii Budeºti estemare nevoie de aceastã investi-

Situaţie similară în 400 de localităţiSituaţie similară în 400 de localităţiSituaţie similară în 400 de localităţiSituaţie similară în 400 de localităţiSituaţie similară în 400 de localităţi

þie, atât pentru zona industria-lã, cât ºi pentru cetãþeni”, susþi-ne primarul Ion Vlãdulescu.

„Vom ajungeîn situaþiaîn care avizeleºi documentaþiavor expira”

Proiectul, în valoare de unmilion de euro, prevede bran-ºarea la sistemul de alimentarecu gaze naturale a circa 4.000

de locuinþe, branºarea zonei in-dustriale, precum ºi o staþie dereglare-presiune. „Dar ne încur-cãm în aceastã procedurã de li-citaþie pe care ministerul nu oface nici dupã trei ani de cândam depus documentaþia. Mareaproblemã este vã vom ajunge însituaþia în care avizele ºi toatedocumentele pe care le-am ob-þinut vor expira ºi va trebui sãluãm toatã procedura de la ca-pãt. Am depus multã muncãpentru documentaþie ºi avize ºinu e normal sã pãþim aºa ceva

fãrã a avea vreo vinã”, mai spu-ne primarul din Budeºti.

Acesta a subliniat cã Minis-terul Energiei nu va investiniciun leu în aceastã lucrare,singura sarcinã fiind aceea dea organiza licitaþia: „Valoareaproiectului este peste un mili-on de euro. Ministerul Energieinu trebuie sã cheltuiasã niciunban, trebuie doar sã organize-ze o licitaþie. Banii vor fi plã-tiþi de firma investitoare care varecupera banii de la beneficia-rii lucrãrii”.

Budeºti - parcindustrialde 100 de hectare

Aflatã la circa 12 kilometri demunicipiul Râmnicu Vâlcea,Budeºti este cea mai industria-lizatã comunã a judeþului Vâl-cea ºi una dintre cele mai pu-ternice din Oltenia. Aºezareadeþine un parc industrial de 100de hectare în care lucreazã cir-ca 3.000 de oameni ºi dispunede un puternic potenþial pentrualte investiþii. Parcul industrialgãzduieºte o importantã compa-nie din domeniul auto – Faure-cia –, investiþie inauguratã înseptembrie 2016, precum ºi ohalã în care o firmã belgianã adeschis în acest an o fabricã desaltele.

Pânã acum, firmele româ-neºti au creat la Budeºti circa1.300 de locuri de muncã, iarinvestitorii strãini, aproximativ1.600.

Deputatul Buicancere adoptarea pro-iectului de lege carepermite administra-þiilor locale sã îºiscoatã la licitaþieatribuirea contractelor

Marþi, 20 martie, deputatulPNL de Vâlcea, Cristian Bui-can, a semnalat într-o declara-þie politicã aceastã stare de fapt.

„Pentru cei dintre dumnea-voastrã care nu ºtiþi, anul aces-ta se împlinesc patru ani de cândnu s-au mai organizat licitaþii deatribuire a contractelor de con-cesiune a serviciului public dedistribuþie a gazelor naturale înlocalitãþile din România. În ciu-da faptului cã în aceastã perioa-dã, peste 400 de administraþiipublice locale au solicitat Gu-vernului introducerea reþelelorde gaze, niciuna din aceste ce-reri nu a fost soluþionatã. (…).

Niciun investitor, strãin sauromân, ce intenþioneazã sã des-chidã o unitate productivã înRomânia nu va dori sã inves-teascã într-o zonã în care nuexistã reþea de gaze naturale,chiar dacã acel areal oferã alteavantaje competitive. În acestsens, vã pot oferi exemplul lo-calitãþii Budeºti din judeþul Vâl-cea, acolo unde solicitãrile ad-ministraþiei publice locale zacprin sertarele decidenþilor gu-vernamentali de mai bine de 3ani. În cadrul parcului industrialdin Budeºti au fost create în ul-timii ani peste 3.000 de noi lo-curi de muncã, iar principalasolicitare a companiilor prezen-te aici este introducerea gaze-lor naturale”, a opinat parla-mentarul vâlcean.

Acesta a atras atenþia cã laCamera Deputaþilor existã unProiect de Lege privind apro-barea Ordonanþei de urgenþã aGuvernului nr. 64/2016 pentrumodificarea ºi completarea Le-gii energiei electrice ºi a gaze-lor naturale nr. 123/2012, princare se acordã posibilitatea ad-ministraþiilor publice locale dea-ºi scoate singure la licitaþieatribuirea contractelor de con-cesiune a serviciului public dedistribuþie a gazelor naturale.

Deputatul Buican a fãcut unapel public cãtre colegii sãi, in-diferent de apartenenþa politicã,sã adopte cât mai repede acestproiect de lege ºi sã deblochezeastfel problema introducerii re-þelelor de gaze în localitãþile dinRomânia.

Primarul Ion Vlãdulescu

Faurecia

Ministerul Energiei þinefãrã gaze una dintre cele maiputernice comune din Oltenia

















”Pe data de 24 martie, înce-pând cu ora 13:00, va fi orga-nizatã ediþia a VII-a a Marºu-lui pentru viaþã, de cãtre Arhi-episcopia Râmnicului, în par-teneriat cu Asociaþia TinerilorOrtodocºi „Sfântul Valentin”,anunþã Arhiepiscopia Râmni-cului.

Potrivit sursei citate, Marºulpentru viaþã din Râmnicu Vâl-cea va porni la ora 13:00 din faþaPrimãriei municipiului pe tra-seul Str. Praporgescu - Str. Ni-colae Bãlcescu - Catedrala Ar-hiepiscopalã Sf. Ierarh Nicolae.

Marºul pentru viaþã este

Marºul pentru viaþã, în organizareaArhiepiscopiei Râmnicului

punctul culminant al luniimartie, Luna pentru viaþã, ºi vafi organizat în aceeaºi zi în pes-

de Virgil Dumitrescu

consonantiste), Ana Aslan (ceacare a dat de leacul antiîmbã-trânire, Gerovital H3, încercatcu succes de Charlie Chaplin,JF Kennedy, Winston Chur-chill, Pablo Picasso º.a.), Eu-gen Ionescu (membru alAcademiei Franceze, teatrulabsurdului fiind copilul sãu descenã), Mircea Eliade (istorical religiilor, filosof, profesor laUniversitatea din Chicago),Jean Negulescu (olteanul ajunsregizor faimos la Hollywood),Dumitru Prunariu (primul ºisingurul român care a zburatîn cosmos)… Lista poate con-tinua cu mari interpreþi de ope-rã, cu la fel de mari interpreþide folclor, cu artiºti plastici, cusportivi de clasã mondialã, câtãfrunzã, câtã iarbã, iubitori defrumos ºi iubitori de patrie. Lafel de bine iubitori de lume, pecare au cutreierat-o plecând deacasã, ca orice român, ca oricepolonez, spaniol sau german,la rândul lor. Patriotismul nunumai cã este posibil, este ºinecesar, câtã vreme „porþi însuflet” patria, imnul, drapelulnaþional. Alãturi de drapelulUniunii Europene. Aºa le ve-dem, unul lângã celãlalt, nuînfipt unul în celãlalt. ªi aºaauzim: imnul României ºi alfiecãrui stat în parte, suveranºi independent, iar nu un ha-loimãs de graiuri pãsãreºti. În-tre a fi bun român ºi a fi buneuropean nu existã contradic-þie în termeni. Deºi, pe la Bru-xelles, pe-acolo, îºi fac numã-rul ºi destui dintre cei pozândîn buni europeni, renegându-ºi obârºia ºi laptele matern.

Când, o datã la o sutã deani, ai ºansa de a-þi aº-terne gândurile într-unalbum de lux aºa cum este„Români de Centenar”, reali-zat de Q Magazin, tot de o sutãde ori se cuvine sã-þi mãsoricuvintele. Asta, pentru ca,dupã tine, cei ce þi-au fost con-temporani sã nu-þi sufle-n lu-mânare. „România suntem fie-care dintre noi. Este patria pecare o purtãm în suflet” – scrieDacian Cioloº, fãrã înflorituristilistice ºi trãsnãi de oamenimari. ”Ceea ce mã izbeºte as-tãzi cel mai mult este faptul cãpatriotismul nu mai este posi-bil” – se confeseazã cel ce-afost Neagu Djuvara. Fraza des-cumpãneºte la prima lecturã,spre a se filtra în urmãtoarea:„Nu mai este meritoriu sã fiibun român, ci bun european(…)”. Începutul pasajului estebulversant. „În aceºti 100 deani, am avut douã mari perso-nalitãþi care au fãcut cunoscu-tã România universal: Brân-cuºi ºi George Enescu. N-avem nevoie de nimeni altci-neva!” E un fel de a deschideuºa României Centenare ºi dea-i pofti fãrã menajamente afa-rã pe: Henri Coandã (pionieral aviaþiei, fizician ºi inventa-tor, descoperitorul efectuluicare îi poartã numele), Geor-ge Emil Palade (om de ºtiinþãamerican de origine românã,laureat în 1974 al PremiuluiNobel pentru fiziologie ºi me-dicinã), Nicolae Paulescu (des-coperitorul insulinei, hormo-nul antidiabetic), ªtefan Odo-bleja (pãrintele psihologiei

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6ACTUALITATE

Nu mai este meritoriusã fii bun român?

Cu binecuvântarea Înaltpreasfinþitului PãrinteVarsanufie, vineri, 16martie, Primãria comunei Glã-vile, ªcoala Gimnazialã „Barto-lomeu Valeriu Anania” - Glãvi-le, Biblioteca Publicã Glãvile,Biblioteca Judeþeanã „AntimIvireanul” - Vâlcea, Liga Fe-meilor Creºtine Ortodoxe Vâl-cea ºi Sectorul Învãþãmânt dincadrul Arhiepiscopiei Râmnicu-lui au organizat o serie de ma-nifestãri cultural-duhovniceºtiînchinate Mitropolitului Barto-lomeu Anania.

În cadrul manifestãrilor a fostsãvârºitã slujba de parastas pen-tru mitropolitul Bartolomeu laBiserica „Sf. Voievozi Mihail ºiGavril” din Glãvile, urmatã de

Slujbã de pomenire ºi evocãriale Mitropolitului Bartolomeu

Anania în satul natalo serie de evocãri la ªcoalaGimnazialã ”Bartolomeu Ana-nia”, sub genericul „Aducereaaminte ºi cinstirea Mitropolitu-lui Bartolomeu Valeriu Ana-nia”, în care a fost susþinut ºi unrecital de poezie din opera scri-itorului, interpretat de eleviiªcolii Gimnaziale.

Pãrintele Cristian Bãnuþã,Consilier Învãþãmânt ºi Activi-tãþi cu tineretul în cadrul Arhie-piscopiei Râmnicului, a trans-mis cuvântul Înaltpreasfinþitu-lui Pãrinte Arhiepiscop Varsa-nufie, intitulat ”MitropolitulBartolomeu Anania – luptãtorpentru unitatea de credinþã ºi deneam a românilor”, precizândcã „a fost unul dintre cei maiapreciaþi scriitori contemporani,

un academician de înaltã þinu-tã, dar ºi un vlãdicã preocupatpermanent pentru desãvârºireasa ºi îndrumarea credincioºilorcãtre Împãrãþia lui Dumnezeu...Mitropolitul Bartolomeu a avuto credinþã în Dumnezeu impre-sionantã, o culturã imensã, oputere de a sluji neamul ºi Bi-serica cu preþul jertfei sale. Aluptat întreaga viaþã pentru ade-vãr ºi libertate’’.

La evenimentul moderat dedoamna Zenovia Zamfir au par-ticipat autoritãþile locale, preoþidin comunã, profesori ºi eleviai ºcolii din localitate, precumºi membri ai familiei Anania.

Sursa: ArhiepiscopiaRâmnicului

te 300 de oraºe din România ºiRepublica Moldova.

(M.P.)


7ADMINISTRAÞIE

Primarul comuneiVaideeni, AchimDaniel Bãluþã, a anun-þat cã în acest an vorfi reabilitate patruºcoli din localitate. Deasemenea, va mai ficonstruitã o grãdiniþã.Nu în ultimul rând, vafi modernizat CãminulCultural din centrulcomunei, iar lucrãrilede construcþie aCãminului Cultural dinIzvoru Rece vor fiîncheiate.

Investiþii în învãþãmânt ºi culturã la Vaideeni-Vâlceade Marielena Popa

Potrivit primarului Bãlu-þã, ºcoala veche a Vai-deeniului va fi moderni-zatã prin finanþare europeanã,pentru care administraþia loca-lã se pregãteºte de licitaþie. PrinProgramul Naþional de Dezvol-tare Localã (PNDL2), va fi rea-bilitatã ºi extinsã ªcoala cu cla-sele I-IV Atârnaþi (600.000 lei),se va face reabilitarea ºi moder-nizarea ªcolii cu clasele I-VIIIdin satul Izvorul Rece (800.000lei), precum ºi reabilitarea ªco-lii din satul Mariþa (900.000 lei).Primarul Bãluþã (foto) spune cã

ºi pentru preºcolari va fi con-struitã o grãdiniþã în satul Atâr-naþi.

Edilul a mai declarat cã va fisemnat un contract pentru mo-dernizarea ºi extinderea Cãmi-nului Cultural din Vaideeni, iarîn acest an vor fi încheiate ºilucrãrile la Cãminul Culturaldin satul Izvoru Rece, aflate îndesfãºurare ºi realizate în pro-porþie de aproape 40%.

Întrunit în ºedinþã în data 15februarie, Consiliul Local Vai-deeni a aprobat bugetul localpe anul 2018, la secþiunea devenituri ºi cheltuieli, în sumãtotalã de 55.197.000 lei.

de Dan Olteanu

Fãrã îndoialã cel maiimportant domeniupentru Consiliul Jude-þean Dolj în ultimii ani, Sã-nãtatea rãmâne în fruntea lis-tei investiþiilor pentru anul2018. Vorbim despre 33,1milioane de lei cu ajutorulcãrora vor fi continuate ºi fi-nalizate proiectele deja înce-pute ºi, de asemenea, dema-rarea unora noi. De departe,cei mai mulþi bani sunt alo-caþi ºi în acest an pentru mo-

dernizarea ºi dotarea SpitaluluiClinic Judeþean de Urgenþã, unadintre cele mai mari unitãþi sa-nitare din þarã. Astfel, în 2018sunt alocate 12,5 milioane de leipentru continuarea lucrãrilor deextindere, modernizare ºi dota-rea cu echipamente a Unitãþii dePrimiri Urgenþe a SCJU. Estevorba despre un proiect total depeste 7 milioane de euro, susþi-nut din bugetul propriu al CJ,prin care cea mai aglomeratãstructurã a spitalului judeþean vafi extinsã de la 900 mp la 3.700mp, prin construirea a douã noi

corpuri de clãdire. Proiectulprevede, printre altele, proiec-tarea ºi construirea depozituluide gaze medicale, amenajareaunui bloc operator special pen-tru intervenþii de urgenþã, mo-dule de consultaþii ºi terapie, darºi un nou computer tomograf.

Tot în 2018, la Spitalul Jude-þean de Urgenþã vor demara lu-crãrile pentru modernizarea ul-timelor etajele rãmase nerefãcu-te, precum ºi pentru casa scãrii.

Peste 2 milioane de lei ar pu-tea ajunge în acest an în curteaSCJU Craiova sub forma uneiinvestiþii într-o clãdire care sãgãzduiascã Centrul Medical deRadioterapie, proiectatã inclu-siv ca un buncãr destinat insta-lãrii unui accelerator liniar, ex-trem de necesar pentru locuito-rii din aceastã zonã a þãrii.

De asemenea, CJ Dolj va in-vesti în reabilitarea clãdirii Cli-nicii de Oncologie care, cu spri-jinul Ministerului Sãnãtãþii, arputea deveni Institut de Onco-logie, ceea ce înseamnã mai

mulþi bani ºi programe specia-le pentru pacienþii afectaþi de te-ribila maladie.

Clinica deCardiologie,aproape deinaugurare

Chiar în aceste zile sunt în-treprinse ºi ultimele demersurinecesare pentru ca o investiþieextrem de necesarã la SpitalulClinic Judeþean de Urgenþã Cra-iova sã fie datã în folosinþã. Estevorba despre Clinica de Cardi-ologie Intervenþionalã ºi Chi-rurgie Cardiovascularã, un pro-iect în valoare de 7,5 milioanede euro, susþinut, în principal,din bugetul propriu al institu-þiei. „Valoarea totalã a investi-þiei pentru crearea acestei clinicimoderne, inclusiv asigurareadotãrilor, ajunge la 7,5 milioa-ne de euro. Este una dintre celemai importante construcþii dinRomânia ultimilor ani, cu atâtmai mult cu cât, de la Timiºoa-ra la Bucureºti ºi, dacã vreþi,pânã la Sofia, nu mai existã oastfel de structurã care sã fi fostrealizatã exclusiv de cãtre o au-toritate publicã localã. Este unobiectiv pe care ni l-am doritfoarte mult ºi apreciez cã rezul-tatul este unul de excepþie, as-pect care va fi evidenþiat atuncicând va fi salvatã prima viaþãîn aceastã clinicã“, a afirmatpreºedintele Consiliului Jude-þean Dolj, Ion Prioteasa.

Bani pentruunitãþile sanitaredin mediul rural

Chiar dacã cea mai mare par-

Sãnãtatea continuã sã fie un domeniu priori-tar pentru Consiliul Judeþean Dolj, care,pentru 2018, ºi-a divizat eforturile pe douãpaliere: finalizarea investiþiilor deja începute,dar ºi demararea unor proiecte noi. Pentruasta, CJ Dolj a alocat peste 33 de milioane delei din bugetul de investiþii, bani care vormerge, în cea mai mare parte, cãtre SpitalulClinic Judeþean de Urgenþã, cea mai mareunitate sanitarã din zona de sud a þãrii.

te din banii destinaþi inves-tiþiilor din sãnãtate ajunge încurtea Spitalului Clinic Ju-deþean de Urgenþã Craiova,CJ Dolj nu ignorã nici uni-tãþile sanitare din judeþ. Vor-bim despre Spitalul Dãbu-leni, care va beneficia deaproape jumãtate milion delei pentru achiziþionareaechipamentelor necesare,dar ºi de alþi 300.000 de lei,bani necesari pentru imple-mentarea unui proiect cu fi-nanþare europeanã ce vizea-zã extinderea ºi dotarea Am-bulatoriului.

Un alt spital care va primibani în 2018 este Spitalul dePneumoftiziologie Leamna,care are alocate aproape 3milioane de lei pentru reabi-litarea a trei corpuri de clã-dire, cu o suprafaþã totalã depeste 3.300 mp.

„Consiliul Judeþean rãmâ-ne implicat în domeniul sã-nãtãþii deoarece considerãmcã investiþiile în sãnãtate suntvitale. Nu este nimic mai pre-þios decât sãnãtatea, astfel cãorice leu pe care noi îl alo-cãm acestui domeniu esteimportant. Pentru 2018, pes-te 17% din bugetul de inves-tiþii este alocat proiectelor dinsãnãtate. Sunt multe proiec-te începute în anii trecuþi ºicare trebuiesc finalizate, aºacum sunt Clinica de Cardio-logie ori Unitatea de PrimiriUrgenþe. Totuºi, avem în ve-dere demararea altor proiec-te, deoarece sunt încã foartemulte de fãcut. Vorbim de-spre Spitalele din Leamna ºiDãbuleni, Policlinica Sporti-vã din Craiova, dar ºi despremodernizarea centrelor me-dico-sociale din mai multelocalitãþi din judeþ“, a decla-rat Comin Vasile, vicepreºe-dintele CJ Dolj.

Investiþii în sãnãtatepentru viitorul doljenilorInvestiþii în sãnãtatepentru viitorul doljenilorInvestiþii în sãnãtatepentru viitorul doljenilorInvestiþii în sãnãtatepentru viitorul doljenilorInvestiþii în sãnãtatepentru viitorul doljenilorInvestiþii în sãnãtatepentru viitorul doljenilorInvestiþii în sãnãtatepentru viitorul doljenilorInvestiþii în sãnãtatepentru viitorul doljenilorInvestiþii în sãnãtatepentru viitorul doljenilorInvestiþii în sãnãtatepentru viitorul doljenilorInvestiþii în sãnãtatepentru viitorul doljenilorInvestiþii în sãnãtatepentru viitorul doljenilorInvestiþii în sãnãtatepentru viitorul doljenilorInvestiþii în sãnãtatepentru viitorul doljenilorInvestiþii în sãnãtatepentru viitorul doljenilorInvestiþii în sãnãtatepentru viitorul doljenilorInvestiþii în sãnãtatepentru viitorul doljenilor


8ADMINISTRAÞIE

Conferinþa de Alegeri aALDE Dolj, organiza-tã la sfârºitul sãptãmâ-nii trecute, a fost fãrã indoialãun eveniment de succes.

Prin participarea celoraproape 800 de delegaþi dintoate localitãþile judeþului, prinprezenþa numeroasã a colegi-lor din conducerea naþionalã apartidului, prin mesajul puter-nic de susþinere a lideruluiCãlin Popescu Tãriceanu, darºi prin temele ºi mesajele abor-date, ALDE Dolj a dovedit cãface tranziþia cãtre o organiza-þie maturã din punct de vederepolitic ºi organizatoric. O or-ganizaþie democraticã, în carealegerile interne au loc prin votsecret, iar funcþiile în structu-rile de conducere se ocupã înordinea numãrului de voturiobþinute.

În mod evident, ºi acest eve-niment explicã, în bunã parte,ascensiunea noastrã în încre-derea publicã ºi în intenþia devot a doljenilor, consolidatã -conform unor cercetãri socio-logice diverse - într-un scor cudouã cifre.

Greul pentru noi, cei dinALDE Dolj, însã, abia începe.Este foarte important sã fimdin ce în ce mai conºtienþi deacest lucru.

Pe de-o parte, opinia publi-cã doljeanã, percepându-ne cao alternativã politicã, ne vaurmãri cu ºi mai multã atenþie.Oamenii vor dori sã vadã dinpartea noastrã proiecte solidepentru dezvoltarea judeþului, aCraiovei, soluþii care pot fipuse în practicã ºi care sãschimbe lucrurile în bine. Nudoar critici la ceea ce nu func-þioneazã aºa cum ar trebui, ci mãsuri concrete, cu cap ºi coa-dã, valide, posibil de înfãptuit.

de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj

Publ

icita

te

ALDE Dolj merge mai departePe de altã parte, competito-

rii politici vor fi mult mai pre-ocupaþi sã ne contracareze, sãne delegitimeze pentru a încer-ca sã opreascã ascensiuneanoastrã. Cu siguranþã, PNLDolj este cel mai îngrijorat laacest moment de evoluþianoastrã. Suntem un risc majorpentru ei ºi nu ne îndoim cãvor gândi strategii care sã neîmpiedice sã devenim princi-pala forþã liberalã din judeþ.

Treaba noastrã nu este ºi nutrebuie sã fie o competiþie sur-dã cu un PNL care ºi la Doljpare a fi în degringoladã.

Competiþia pe care trebuiesã o ducem este aceea cu noiînºine. Sã fim mai racordaþi larealitatea fiecãrei localitãþi dinjudeþ, sã imaginãm proiectecoerente, sã selectãm în bazaunor criterii riguroase ºi trans-parente echipe de candidaþi pentru alegerile locale, candi-daþi pe care sã-i pregãtim aºacum se cuvine.

Cel mai important va fi însãmodul în care vom înþelege sãdialogãm ºi sã ne sfãtuim cuoamenii din oraºele ºi comu-nele Doljului. De obicei, poli-ticienii vin în campanii sã steade vorbã cu cetãþenii, le faccapul mare ºi apoi patru anicam uitã de ei. Am stabilit încadrul Conferinþei cã noi pu-tem sã facem altfel. Soluþiilepentru viaþa oamenilor aparpeste tot în lume în primulrând prin dialogul cu oamenii.Asta vrem ºi trebuie sã facemºi noi. Altfel, succesul de carene bucurãm acum riscã sã fieîn 2020 o dulce iluzie ce se vasparge de zidul realitãþii.

ALDE Dolj merge mai de-parte! Important este cum mer-gem!

O parte din locuinþeleoraºului Horezu au rã-mas fãrã cãldurã, înce-pând de sâmbãtã, 17 martie a.c.Administratorul firmei care fur-nizeazã agentul termic în oraºspune cã una dintre cele douãcentrale pe rumeguº s-a defectat.

AdministratorulSacomet: „Am trimismotorul la reparat,dureazã douã-treizile pânã revine”

Florian Nicolaescu, adminis-tratorul Sacomet SA, firma carefurnizeazã cãldura, spune cã îndouã-trei zile situaþia ar puteafi rezolvatã. „Este vorba de odefecþiune, nu se pune proble-ma cã nu vreau eu sã dau cãl-durã. Sâmbãtã de dimineaþã (n.r.- 17 martie) s-a stricat un motorde la una dintre centrale ºi nuam avut altul de schimb. Am tri-mis motorul la reparat, la Sãce-le, dureazã douã-trei zile pânãrevine. Am mai comandat douãmotoare. În acest moment mãaflu la Sadu, dacã gãsesc un

motor îi iau imediat, dacã nu, îlaºtept pe cel de la Sãcele”, aafirmat, luni, administratorulSacomet.

„Nu e posibil sã facio astfel de achiziþiefãrã o piesãde rezervã“

În Horezu, agentul termic esteasigurat prin combustibil bio-masã (rumeguº), proiect al ad-ministraþiei locale. Nicolaescuspune cã aceastã investiþie ce s-

a dorit modernã este de fapt pã-guboasã. „Ar trebui analizatãinvestiþia centralelor ºi câþi banis-au cheltuit. Eu cred cã ºi-abãtut joc cineva de fostul pri-mar, Niþu. Nu e posibil sã faci oastfel de achiziþie fãrã o piesãde rezervã. Iar cazanele aucostat 7,9 miliarde de lei ºi eiau cheltuit 38 de miliarde. Numai vorbesc de atitudinea unorcetãþeni. Am cumpãrat gigaca-lorimetre ºi au rupt cablurilespre aparatura care înregistraconsumul. Sunt restanþe de mi-liarde la plata agentului termic.Sunt þevi sparte, sunt problemela coloane. Astea nu sunt alemele, sunt ale primãriei, care artrebui sã colaboreze cu noi pen-tru gãsirea unor soluþii”, este depãrere administratorul SacometSA.

La ora redacãrii materialului,primarul oraºului Horezu nu aputut fi contactat pentru o opi-nie în ce priveºte problema în-cãlzirii localitãþii.

Vâlcea:Problemecu încãlzireala Horezu,centralãpe biomasãdefectã


















9POLITICÃ

Preºedintele PNL Dolj,ªtefan Stoica, a decla-rat cã organizaþia vastabili, pânã la fineleacestui an, toþi candi-daþii pentru funcþiilede primar pentruprimãriile din judeþ,inclusiv candidatulcare are misiunea decâºtiga PrimãriaCraiova. Acesta va fiînsã decis în urmaunui sondaj ce va firealizat la nivelulmunicipiului în perioa-da urmãtoare.

de Dan Olteanu

„La sfârºitul sãptãmânii tre-cute, am avut o ºedinþã foarteimportantã la nivelul judeþuluiDolj la care au participat toþipreºedinþii de organizaþii. Prin-tre altele, am decis ca, pânã lafinalul anului, sã stabilim toþicandidaþii pentru funcþiile deprimar la nivelul tuturor locali-tãþilor din judeþ, astfel încât2019, care este an electoral, ºimã refer la alegerile europarla-mentare din luna mai ºi la ale-

gerile prezidenþiale, sã fie unprim test de evaluare pentruaceºti candidaþi. (…) Pe parcur-sul anului vom avea lansãri înteritoriu, urmând ca, spre sfâr-ºitul anului, sã avem un eveni-ment special cu toþi candidaþii.Aici vorbim inclusiv despreCraiova, cu menþiunea cã, lanivelul municipiului, va trebuisã avem la bazã ºi un sondaj deopinie. (…) La Craiova avemdeja colegi care ºi-au manifes-tat dorinþa de a candida pentrufuncþia de primar. Noi îi aºtep-tãm pe toþi cei care vor sã seînscrie sã o facã în perioada ur-mãtoare. Avem soluþii, iar celmai bun sã fie desemnat, astfelîncât, în 2020, Craiova sã devi-nã liberalã“, a declarat Stoica,el adãugând cã numele sãu nuse va regãsi pe lista de propu-neri. „Eu, unul, mã simt maiatras de activitatea din judeþ,astfel cã voi merge, cu certitu-dine, spre Consiliul Judeþean“,a mai spus liderul liberalilordoljeni.

De asemenea, ªtefan Stoica avorbit ºi despre candidatul pecare partidul îl va susþine la ale-gerile prezidenþiale de anul vii-tor. „Consiliul Naþional de Co-ordonare al PNL a stabilit prin

PrPrPrPrPreşedinteşedinteşedinteşedinteşedintele PNL Dolele PNL Dolele PNL Dolele PNL Dolele PNL Dolj a dezvăluit că orj a dezvăluit că orj a dezvăluit că orj a dezvăluit că orj a dezvăluit că organizaţia seganizaţia seganizaţia seganizaţia seganizaţia seprprprprpregătegătegătegătegăteşteşteşteşteşte dee dee dee dee deja pentrja pentrja pentrja pentrja pentru uru uru uru uru următmătmătmătmătoaroaroaroaroarele alegeri localeele alegeri localeele alegeri localeele alegeri localeele alegeri locale

vot liber candidatul PNL pen-tru alegerile prezidenþiale dinanul 2019, în persoana domnu-lui Klaus Iohannis, iar domnulLudovic Orban a fost desemnatpremier din partea PartiduluiNaþional Liberal, în cazul câº-tigãrii alegerilor parlamentare.De asemenea, s-a stabilit un setde mãsuri foarte importante înceea ce priveºte expunerea pu-blicã a PNL, care vizeazã inten-sificarea discuþiilor cu patrona-tele ºi societatea civilã, astfelîncât în proiectul de þarã pe carePNL îl va propune sã se regã-seascã idei ale tuturor celor caredoresc o îmbunãtãþire a situaþieidin România“, a anunþat liderulliberal.

Primarii care susþinalte partide, radiaþidin PNL

ªtefan Stoica a vorbit ºi de-spre situaþia celor trei primaridin localitãþile Sadova, Mischiiºi Sãlcuþa, care, deºi au candi-dat pe listele liberalilor, ºi-audeclarat susþinerea faþã de altepartide, precizând cã, din punc-tul sãu de vedere, aceºtia nu maisunt membri PNL. „Conformprevederilor statutare, cei care

susþin sau aderã public la ideilealtor partide sunt radiaþi de dreptdin partid. Nu vãd de ce ar maifi nevoie de o decizie de exclu-dere. Eu consider cã ei nu maifac parte din PNL“, a precizatpreºedintele PNL Dolj, preci-zând cã „în mod normal, când

de Cosmin Pretorian

Scos basma curatã laÎnalta Curte de Casaþie ºi Justiþie în dosa-rul retrocedãrii unei clãdiri depe bulevardul Nicolae Titules-cu, prin schimbarea încadrãriijuridice ºi constatarea cã nouafaptã penalã s-a prescris, fos-tul primar Antonie Solomon adevenit, peste noapte, un po-

tenþial candidat la postul de pri-mar la viitoarele alegeri locale.ªi nu orice candidat, ci unul cuºanse de a câºtiga, cel puþin aºase zvoneºte prin urbe. E drept,chiar dacã relativ hipnotizaþi deepoca Lia Olguþa Vasilescu, cra-iovenii nu au uitat cã o bunã par-te din actualele mari investiþiiedilitare în Craiova au fost pro-puse ºi proiectate în perioada încare Solomon pãstorea destine-

le acestui oraº. Cele douã pasa-je rutiere, suprateran ºi subte-ran, Centrul Vechi al oraºului,Parcul tineretului sau AquaPark-ul sunt câteva dintre pro-iectele demarate de Solomonînainte de a fi înfrânt în 2012de actualul ministru al muncii,pesedista Vasilescu. Pânã laurmã, cu aportul puternic alPSD-ului, Craiova a devenitceea ce Antonie Solomon ºi-a

dorit: un oraº turistic. Însã, totcu voia lui Antonie Solomon ºia administraþiei PSD ce l-a ur-mat, este tot un oraº subdezvol-tat din punct de vedere econo-mic ºi edilitar, cu o infrastruc-turã rutierã ºi de utilitãþi defici-tarã din toate punctele de vede-re. Dar despre asta, vom maidiscuta într-un viitor nu foarteîndepãrtat. Revenind însã lareintrarea pe piaþa politicã a

candidatului Solomon, un lu-cru mai meritã menþionat: fos-tul primar îºi doreºte o reve-nire în funcþie ºi, din acestmotiv, ºi-a arãtat disponibili-tatea în anumite cercuri de in-fluenþã din oraº. Nu ºtiu dacãva ºi reuºi, însã cu siguranþãva încurca ºi mai mult o bãtã-lie electoralã care se anunþa ºiaºa complicatã.

un personaj candideazã pe lis-tele unui partid, dar apoi des-coperã cã nu mai are niciun felde simþãmânt pentru platformaacelui partid, ar trebui sã vinãsã-ºi dea demisia. Aºa ar trebuisã se întâmple într-o societatenormalã“.

ªtefan Stoica:„În 2020, Craiovatrebuie sã devinãliberalã”

















Solomon, liber pentru candidaturala Primaria Craiova

















Evoluþia negativã la nivelglobal a pieþelor bursie-re a dus la reducerea in-teresului în plasamente riscan-te, cum sunt considerate ºimonedele de la marginea zo-nei euro.

Cursul euro a crescut de la4,6607 la 4,6650 lei. La fina-lul intervalului cotaþiile au ur-cat, dupã douã luni, la peste4,67 lei, maximul fiind de4,673 lei.

Pe lângã factorii externi, ladeprecierea leului contribuie ºitensiunile politice locale, dar ºiinformaþiile privind evoluþiilesectoriale din ianuarie, cu de-celerãri ºi chiar scãderi semni-ficative faþã de decembrie.

La acestea se adaugã politi-cile salariale ale guvernuluiPSD, prin majorarea remune-raþiei bugetarilor la valori carele depãºesc pe cele din mediulprivat, care vor stimula consu-mul dar ºi inflaþia, deficitele decont curent ºi comerciale.

Pentru a acoperi golurile,Finanþele vor recurge la noimajorãri ale taxelor ºi impozi-telor, ceea ce va reduce intrã-rile de capital strãin cu scopinvestiþional.

Majoritatea analiºtilor anti-cipeazã atingerea pragului de4,7 lei, existând chiar ºi pro-gnoze care vãd euro apropiin-du-se de 4,8 lei.

Casele bancare de schimbvalutar au luat-o înaintea pie-þei ºi au început sã afiºeze co-taþii de vânzare de peste 4,7 lei,maximul de 4,7490 lei fiindutilizat de BRD.

Investitorii de pe pieþele in-

10ECONOMIE


Culegere text (4 lei/paginã A4), redactareºi corecturã carte (2 lei/paginã A4).Telefon 0758.327.098.

Vând casã la gri, cu 2 nivele (parter ºi etaj),500 mp (200 mp construiþi + 300 mp terencurte) în Craiova, cartier Rovine – zona trenulpierdut. Preþ: 75.000 euro, negociabil.Telefon: 0727.316.893.

ternaþionale aºteaptã primaºedinþã a Comitetului pentruPoliticã Monetarã al RezerveiFederale (FOMC) care se vadesfãºura sub conducerea luiJerome Powell.

Pieþele vor fi atente la dis-cursul care va urma întâlnirii,care ar trebui sã dea indiciiasupra numãrului de majorãriale dobânzii de politicã mone-tarã, fie trei, aºa cum s-a anun-þat anul trecut, fie patru, cumse anticipeazã pentru a se evi-ta supraîncãlzirea economieiamericane.

Media dolarului a crescut dela 3,7691, la începutul perioa-dei, la 3,7930 lei, la sfârºitul ei,când cotaþiile din piaþã s-aumiºcat între 3,786 ºi 3,808 lei.

Moneda elveþianã s-a depre-ciat de la 1,168 la 1,173 franci/euro, astfel cã media ei a co-borât de la 3,9890 la 3,9829lei.

Perechea euro/dolar a urcatla jumãtatea perioadei la1,2412 dolari, dar a coborât lafinalul ei la 1,2258 – 1,2325dolari.

Înmulþirea restricþiilor im-puse tranzacþiilor cu criptomo-nede, pentru a le þine sub con-trol, a dus la scãderea valoriiacestora.

Indicele compozit al bitcoin,calculat de Bloomberg, a foststabilit la sfârºitul intervaluluila 8213.17 dolari, dupã scãde-rea la jumãtatea lui la 7.666,34dolari.

Analiza cuprindeperioada 13 – 19

martie 2018

Publ

icita

teSC APAVIL SA a desfã-ºurat ºi în perioada 12 –16 martie 2018 o acti-

vitate intensã în municipiulRâmnicu Vâlcea, în colaborarecu autoritãþile locale.

LUCRÃRI DE AMENAJA-RE A TERENULUI. S-au exe-cutat lucrãri de amenajare terenprin betonare/asfaltare pe CaleaBucureºti nr. 222, Lespezi, Os-troveni - Bl G 320.

AVARII SOLUÞIONATE.S-au remediat în timp util pier-derile de apã potabilã la adre-sele: Cãzãneºti - BenzinãriaLukoil, Calea Bucureºti nr.208,nr.224 ºi nr.226, Râureni nr.95,Cartier Feþeni, str. Ostroveni -Bl. G320.

POMPE CURÃÞATE. S-aucurãþat manual ºi mecanizatpompele din zonele: Arinilor,bd. Dem Rãdulescu, Goranu ºiBogdan Amaru.

PROBLEME PUNCTUA-LE. Au fost realizate o serie delucrãri punctuale:

- a fost refãcutã suprafaþa ca-rosabilã aferentã unui cãmin decanalizare menajerã pe str. Io-nel Geantã;

- a fost înlocuitã canalizareatasatã ºi s-a refãcut suprafaþacarosabilã pe strada Emil Avrã-mescu, Bl. O;

- s-a refãcut un record gurãde scurgere ºi a fost curãþatã ri-gola pluvialã pe str. Lespezi, nr.57;

- a fost ridicat la cota strãziiun capac cãmin canalizare plu-vialã pe str. Traian Vuia;

- s-au finalizat lucrãrile deracordare la reþeaua electricã aStaþiei de Pompare Apã Potabi-lã pe strada Intrarea Stãncioiu-lui;

- s-a continuat cu verificareastaþiilor de pompare/rezervoareºi curãþarea perimetrelor: Dea-lul Malului, Capela, Râureni,Aranghel, Apusului, Mãceºului,Prunului, Buda, Poenari, Cojo-

Situaþia centralizatãa lucrãrilor derulate

de SC APAVIL SA înmunicipiul Rm. Vâlcea

în perioada12 – 16 martie 2018

Euro se vinde la casele deschimb cu peste 4,7 lei

carilor, Izlazului;- s-au continuat verificarea ºi

curãþarea gurilor de scurgere ºia cãminelor de canalizare me-najerã, manual ºi mecanizat;

- s-a adus la starea iniþialã su-prafaþa carosabilã în zonele încare s-a intervenit;

- au fost aduse la cotã cãmi-nele de canalizare menajerã ta-sate/deteriorate.

CÃMINE CURÃÞATE. S-au verificat ºi curãþat manualcãminele de canalizare ºi gurilede scurgere pe strãzile: MihaiEminescu, Tineretului, LucianBlaga, Libertãþii, Remus Bellu,Aleea Trandafirilor, Aleea Ga-roafelor, I.L. Caragiale, Ostro-veni, 1 Mai, Petriºor, MateiBasarab, Marin Sorescu, Nico-lae Iorga, Marin Preda, NichitaStãnescu, Luceafãrului, Calealui Traian, Dacia.

S-a intervenit pentru desfun-darea, curãþarea ºis pãlarea me-canizatã a reþelelor de canali-zare menajerã la urmãtoareleadrese: str. ªtirbei Vodã, nr. 25;str. General Magheru – Bl. V3ºi Bl. V2; str. Decebal – Bl. D9,sc. A; str. Nicolae Iorga – Bl.94, Bl. A24/2, sc. B; str. I.L.Caragiale – Bl. A27/3, Bl. A25/

2, Bl. A34/2, sc. B ºi C, Bl.A69, Bl. A70, Bl. A65; str.Marin Sorescu – Bl. A36, sc.A; str. Lucian Blaga – Bl. A63,sc. A; str. Mihai Eminescu – Bl.C12; str. Petriºor – Bl. P10, sc.A; str. Industriilor nr. 10; Ale-ea Teilor – Bl. B10, sc. C, Bl.B8, sc. C ºi B, Bl. C0, sc. A;str. Rapsodiei – Bl. D10, sc. C;str. Nichita Stãnescu – Bl. A24/3; str. Matei Basarab – Bl. 105Bis; str. Luceafãrului – Bl.A13, sc. B; str. Tineretului – Bl.B4, sc. A, Bl. A9, sc. A ºi B;str. Antim Ivireanu nr. 5; str.Maior V. Popescu – Bl. P1; str.Nicolae Iorga – Bl. A31/1, sc.C; str. Pandurilor – bl. C32, sc.A, B, C, bl. A8/2, sc. A, bl.C23, sc. A ºi B; Aleea Narcise-lor – bl. B25, sc. A; str. MirceaEliade nr. 40.

52 APOMETRE VERIFI-CATE ªI MONTATE. Tot înaceastã perioadã au fost mon-tate 52 apometre, dintre care 50verificate ºi înlocuite ºi 2 mon-taje apometre noi ºi au fost rea-lizate 4 lucrãri de intervenþie lacontoarele de apã rece, monta-te în reþea. De asemenea, au fostîntocmite 5 avize de amplasa-ment ºi 6 avize tehnice.


11ACTUALITATE

Ansamblul Folcloric„Maria Tanase” dinCraiova va prezen-ta în data de 21 martie 2018,ora 19:00, la Teatrul Naio-nal „Marin Sorescu”, spec-tacolul “N-auzirãþi de-unoltean?”

La fel de inedit ca ºi du-bla sãrbãtoare din acest an,Ziua Olteniei ºi CentenarulMarii Uniri, spectacoluleste structurat în trei ta-blouri prin care dorim sãtransmitem publicului spi-ritul oltenesc, vesel, iubãreþºi isteþ, dar ºi sentimentulpatriotic covârºitor al oltea-nului, care prin Mihai Vi-teazul a înfãptuit PrimaUnire a celor trei Principa-te ce formeazã astãzi Româ-nia.

Din tabloul istoric vorface parte cele 4 figuri mar-cante ale oltenilor: MihaiViteazul, Tudor Vladimi-rescu, Iancu Jianu ºi Con-stantin Brâncoveanu.

Avem o colaborare unicãîn istoria instituþiei noastrecu Muzica Militarã a Gar-nizoanei Craiova ºi CorulLiceului Militar ce vor sus-þine un moment artistic alã-turi de soliºtii: Mariana Io-nescu Cãpitãnescu, Niculi-na Stoican, Petricã Mîu Sto-ian, Constantin Enceanu,Marius Mãgureanu, Lavi-nia Bîrsoghe, Liliana Popa,Aneta ªiºu, Manuela Moto-cu, Liviu Dicã, CristianBãnãþeanu, Ciri Mayer ºi deformaþia de dansuri a an-samblului, condusã de IonelGaroafã.

Orchestra ansamblului vafi dirijatã de maestrul Nico-lae Drãghia.

Scenariul ºi regia specta-colului: conf. univ. dr. ha-bil. Gabriela Rusu-Pãsãrin.

Scenografia NiculinaStoican.

Evenimentul este susþinutde Primãria MunicipiuluiCraiova.

“N-auzirãþide-un oltean?”“N-auzirãþide-un oltean?”“N-auzirãþide-un oltean?”“N-auzirãþide-un oltean?”“N-auzirãþide-un oltean?”“N-auzirãþide-un oltean?”“N-auzirãþide-un oltean?”“N-auzirãþide-un oltean?”“N-auzirãþide-un oltean?”“N-auzirãþide-un oltean?”“N-auzirãþide-un oltean?”“N-auzirãþide-un oltean?”“N-auzirãþide-un oltean?”“N-auzirãþide-un oltean?”“N-auzirãþide-un oltean?”“N-auzirãþide-un oltean?”“N-auzirãþide-un oltean?”


Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

pag. 12

Marcel Iureº ºi Teatrul ACTBucureºti revin pe scena Tea-trului Colibri Craiova joi, 29martie 2018, ora 19:00, cuspectacolul Absolut! dupã IvanTurbincã de Ion Creangã, încadrul Stagiunii Colibri.AC-Tul2, confirmare a parteneria-tului dintre cele douã instituþii,anunþat oficial în noiembrie2014.

Spectacolul Absolut!, cuMarcel Iureº, în regia lui Ale-xandru Dabija este o iniþiati-vã a Teatrului ACT de promo-vare a proiectelor de valoare aleculturii româneºti.

„Marile ºcoli de film îºi în-vaþã scenariºtii ºi regizorii sãpovesteascã. Sã spunã poveºti.Câþi dintre noi au mai apucatsã audã în copilãrie poveºtispuse, nu citite? Poveºtile s-ausfãrâmat, s-au fãcut praf ºi pul-bere, s-au risipit în filme, textede cântece ºi telenovele. Pole-mic ºi terapeutic ne încercãmputerile cu periculoasa artã aspunerii unei poveºti. ªi nu unaoarecare. E vorba despre o po-veste printre personajele cãre-ia se aflã Dumnezeu, Moarteaºi Dracul… Oamenii care or são asculte îºi vor aminti, pentruo vreme, cã se poate vorbi de-spre lucruri mari ºi esenþialefãrã fasoane, cu umor ºi nepã-

sare. Marcel Iureº se întâlneºtecu Ion Creangã. Pentru multãlume va fi o surprizã. Mai puþi-nã lume va spune însã: «Era ºitimpul!»“, Alexandru Dabija.

Absolut! dupã Ivan Turbin-cã de Ion Creangã deþine „Pre-miul pentru cel mai bun specta-col al unei companii indepen-dente“ la Festivalul comedieiromâneºti – festCO - ediþia a X-a. În cadrul aceluiaºi festival, în2012, Marcel Iureº câºtiga„Premiul pentru cel mai bunactor în rol principal“ pentrurolul Caþavencu din „O scrisoa-re pierdutã“, pentru Teatrul deComedie ºi pentru one-manshow-ul din Absolut!.

Spectacolul a mai fost prezen-tat la Teatrul Colibri în decem-brie 2014 ºi în noiembrie 2015,în cadrul Stagiunii Colibri într-un ACT.

Spectacolul Absolut! se adre-seazã unui public de peste 12ani.

20 LEI/PERS.: preþ unic pen-tru acest spectacol

Biletele se pot procura de laAgenþia Teatrului Colibri, deluni pânã sâmbãtã, între orele10:00 – 13:00 ºi 16:00 – 19:00,iar duminica, în intervalul 10:00– 13:00.

ABSOLUT! cu Marcel Iureº,la Teatrul Colibri, în

Stagiunea Colibri. ACTul2


Muzeul Olteniei Craio-va, cu sprijinul Con-siliului Judeþean Doljºi în parteneriat cu ConsiliulLocal ºi Primãria MunicipiuluiCraiova, sãrbãtoreºte Ziua Ol-teniei, aducând în faþa publicu-lui, începând cu data de 21 mar-tie, expoziþia intitulatã Persona-

13ACTUALITATE

Într-o întrebare adresatãministrului transporturi-lor, Lucian ªova, senato-

rul PNL de Vâlcea, RomulusBulacu, îi solicitã acestuia sãîi comunice soluþiile privindmodernizarea DN7A, care lea-gã oraºul Brezoi de Petroºani.Parlamentarul liberal sublinia-zã cã acest drum are o impor-tanþã deosebitã în dezvoltareaturismului local, iar starea dedegradare în care se aflã în pre-zent afecteazã puternic zonanordicã a Vâlcii.

”Doi ani la rând, amenda-mentele pe care le-am depus,în calitate de parlamentar, pri-vind reabilitarea DN7A, drumce leagã oraºul Brezoi (https://ro.wikipedia.org/wiki/Bre-zoi) de Petroºani au fostrespinse. Voineasa, staþiuneacare beneficiazã de o investi-þie de 35 milioane de euro, nuare oportunitãþi de dezvoltare,fiind vãduvitã de starea dru-murilor, posibilitãþile redusede cazare, iar mai nou, ºi re-

«Pe adresa dedicatã [email protected] au începutsã soseascã primele propuneride logo care sã marcheze împli-nirea a 630 de ani de la primaatestare documentarã a Râmni-cului. Concursul se desfãºoarãîn baza Regulamentului aprobatprin HCL nr. 49/2018 (disponi-bil spre consultare pe site-ulPrimãriei municipiului, la adre-sa www.primariavl.ro), iar ter-menul de înaintare pe e-mail apropunerilor grafice - dimensi-une de minimum 500 x 500 pi-xeli, format vectorial de tip„pdf”, „eps”, „ai” sau „cdr”, acãrui dimensiune nu trebuie sãdepãºeascã 5 MB ºi însoþite de„Formularul de înscriere” – estede 30 martie. Variantele primi-te vor fi jurizate de un juriu

„Din cauza întârzierilor laplata facturilor reprezentândservicii furnizare apã potabilã ºicanal, SC APAVIL SA a decissistarea alimentãrii cu apã încazul Asociaþiei de ProprietariNr. 1 Brezoi, inclusã în catego-ria clienþilor rãu-platnici, careînregistreazã o datorie de346.510,17 lei reprezentând 9luni restanþe.

SC APAVIL SA este nevoitã sãapeleze la aceastã mãsurã întru-cât s-a constatat creºterea semni-ficativã a cuantumului sumelordatorate de cãtre clienþi în contulserviciilor prestate. Deºi condu-cerea societãþii a manifestat întot-

Apavil anunþã sistareaapei la o asociaþie deproprietari din Brezoi

deauna înþelegere în ceea ce pri-veºte achitarea de cãtre asociaþii-le de proprietari a facturilor pen-tru serviciile prestate, se pare cãîn anumite cazuri clienþii nu augãsit de cuviinþã sã aprecieze justaceastã atitudine.

Asociaþia de proprietari a fostdeja notificatã, urmând ca acþi-unea de debranºare sã demare-ze în perioada imediat urmãtoa-re. Locatarii bun-platnici dincadrul asociaþiei de proprietaricare va fi debranºatã sunt rugaþisã înþeleagã necesitatea adoptã-rii unor astfel de mãsuri”, anun-þã SC Apavil SA într-un comu-nicat de presã.

Senatorul Bulacu – demersuripentru modernizarea DN7A

Brezoi - Petroºaniþeaua de curent ridicã mari pro-bleme.

Deºi anul trecut, în luna mai,a fost anunþatã cu mare fast rea-bilitarea porþiunii de drum din-tre Voineasa ºi Obârºia Lotru-lui, iatã cã acum, în luna mar-tie, dupã o perioadã scurtã deninsoare, accesul în staþiunedevine o adevãratã provocare.Riscul de a petrece timpul cumaºina în service este mai maredecât acela de a petrece timpulpe pârtie. Se pare cã lucrãrileexecutate anul trecut au fost demântuialã, deoarece apa scur-sã de pe versanþi s-a infiltrat înplatforma drumului, iar carosa-bilul este acum vãlurit, crãpatºi plin de gropi.

Domnule ministru, cu auto-ritatea de care dispuneþi, vã rogsã-mi comunicaþi când aveþi înplan demararea reabilitãrii ºimodernizãrii DN7A, þinândcont de importanþa pe careacesta o are în dezvoltarea tu-rismului local?”, aratã senato-rul Bulacu în documentul citat. Concurs premiat pentru logo-ul dedicat

împlinirii a 630 de ani de la primaatestare a Râmnicului

compus din reprezentanþi aiUniunii Artiºtilor Plastici – fi-liala Vâlcea, ai Liceului de Arte„Victor Giuleanu”, ai ªcoliiPopulare de Arte ºi Meserii, dinconsilieri locali ºi reprezentanþiai Primãriei municipiului, iar lafinal vor fi acordate premii înbani, respectiv marele premiude 1.000 lei pentru câºtigãtorul

sau grupul câºtigãtor al concur-sului ºi douã premii în valoarede 500 ºi 300 lei. Autorul logo-ului desemnat câºtigãtor vaavea mândria de a-ºi vedea cre-aþia imprimatã pe o multitudinede articole promoþionale ce vorfi realizate cu diverse ocazii încursul anului 2018», a anunatPrimãria Râmnicu Vâlcea.

Expoziþia Personalitãþidin Oltenia la

Muzeul Olteniei aceastã ocazie documente, ma-nuscrise, colaje de fotografii,cãrþi poºtale ºi piese tridimen-sionale din colecþiile MuzeuluiOlteniei Craiova.

Expoziþia va conþine peste100 de piese de patrimoniu în-tre care amintim: ,,Codicele delegi ce au aparþinut lui Alexan-dru Ipsilanti ºi Ioan GheorgheCaragea”, versiune manuscrisãdin anul 1821, din colecþia luiMihail Sãulescu, ,,MedaliaConferinþei Dezarmãrii de laGeneva, 1932”, acordatã luiNicolae Titulescu, ,,Pravilni-ceasca Condicã”, variante ma-nuscrise din anii 1792 ºi 1800,album ,,Vizitele Domnilor J.Paul-Boncour ºi ªt. Osusky”, cuocazia Conferinþei ConsiliuluiPermanent al Înþelegerii Balca-nice, aparþinând lui Savel Rã-dulescu, secretar al lui NicolaeTitulescu, telegrama RegeluiMihai cãtre N.I. Herescu etc.

Expoziþia îºi propune o incur-siune în viaþa personalitãþilordin Oltenia care ºi-au adus con-tribuþia la istoria bogatã a pro-vinciei noastre ºi care au reuºitsã scoatã aceastã regiune isto-ricã din umbra uitãrii, acordân-du-i locul cuvenit în istoria po-porului român. Marii olteni suntde fapt mari români, aceºtia fã-cându-se remarcaþi prin pasiu-nea, efortul ºi dãruirea lor, lã-sând generaþiilor viitoare o bo-gatã moºtenire culturalã.

Vernisajul expoziþiei va avealoc la sediul Secþiei istorie-arheo-logie a Muzeului Olteniei Craio-va, pe data de 21 martie, ora 12.

litãþi din Oltenia, dedicatã câ-torva figuri remarcabile precumConstantin D. Fortunescu,George Fotino, Valentin Al.Georgescu, N.I. Herescu, Aure-lian Metzulescu, Nicolae Titu-lescu, C.S. Nicolãescu-Plopºorsau Mihail Sãulescu. Vizitato-rii vor avea ocazia sã admire cu


14REPORTAJ

de Mihaela Bobaru

Aproape 50 de elevi de laColegiul Naþional “IonMinulescu” Slatina vorreprezenta judeþul Olt la fazelenaþionale ale olimpiadelor ºco-lare de matematicã, germanã, is-torie, ºtiinþe socio-umane, en-glezã, biologie, francezã, geo-grafie ºi religie, dar ºi la ONSS-baschet. Matematica este disci-plina forte care a adus presti-gioasei unitãþi de învãþãmântcele mai multe calificãri. Prac-tic, 9 din cei 15 elevi care vorreprezenta judeþul la aceastãdisciplinã sunt de la ”Minules-cu”. ªi, pentru ca lucRurile sãfie ºi mai spectaculoase, aproa-pe un sfert dintre olimpicii Ol-tului sunt dintr-o singurã clasã:a X-a A.

9 calificaþila matematicã

Cei mai mulþi elevi ai Oltuluicalificaþi la olimpiada naþiona-lã de matematicã- gimnaziu ºiliceu sunt ai Colegiului Naþio-nal “Ion Minulescu” ºi au fostpregãtiþi de profesorii MariusPerianu ºi Mariana Nãsui. Din15 calificaþi, 9 provin de la acestliceu. Potrivit conducerii unitã-þii de învãþãmânt, 7 sunt de laclasele de liceu, iar ceilalþi doide la cele de gimnaziu. Iatã ele-vii care au obþinut calificarea lamatematicã: cls. a V-a: PopaLuca Teodor ºi cls. a VII-a: Mi-litaru Ionuþ Marius, ambii pre-gãtiþi de Mariana Nãsui, cls. aIX-a: Amza Cristina Alexandraºi Andronescu Catrinel, cls. a X-a: Monete Maria, Muºuroi Ali-na, Ene Mihaela Francesca, cls.a XI-a: Dobriþã Mãdãlin ºi Ig-nat Andrei Horia, toþi pregãtiþide Marius Perianu.

Germanã –4 reprezentante

Patru eleve de la Colegiul”Minulescu” s-au calificat laOlimpiada Naþionalã de LimbaGermanã, anul acesta gãzduitãde Craiova. Pregãtit de prof.Mariana Ceauº ºi Adriana Mez-drea, lotul numeros al liceului,participant la etapa judeþeanã, s-a remarcat prin locurile frunta-ºe obþinute în faþa colegilor dela alte unitãþi de învãþãmânt dinjudeþ. Calificãri la etapa naþio-nalã au obþinut: Cristina Gabrie-la Pãtraºcu (XI G)- nivelul B2,se aflã la a treia calificare con-secutivã, Georgiana Voica (XB), nivelul B1, Bianca Dimitria

“Ion Minulescu” Slatina,colegiul care scoate olimpicipe bandã rulantã

Scarlat (IX A) ºi Adriana Bâgiu(IX A), nivelul A2, toate pregã-tite de profesorul MarianaCeauº.

Trei ºi la englezãTrei din cele 4 locuri alocate

judeþului Olt la etapa naþionalãa Olimpiadei de Limba Engle-zã – secþiunea A au fost obþinu-te de elevii colegiului slãtinean.Fiecare dintre cei trei elevi ca-lificaþi este pregãtit de un altdascãl, dovadã cã avem de aface cu o întreagã catedrã dedascãli excepþionali. Pe lângãCristina Maria Antonescu (cls.X), prof. Micu Roxana, Alexan-dra Prioteasa (cls. XI), prof.Ungureanu Sonia ºi AlexandraBãduca (cls. XII), prof. Dumi-trache Cristina, calificaþi la Na-þionala de limba englezã, alþiaproape zece elevi au fost la unpas de a se putea lãuda cu ace-eaºi performanþã. Ei au obþinutpremii II sau III, cu un punctajfoarte aproape de cel al câºti-gãtorilor.

3 calificãri la istorieºi alte trei la ºtiinþesocio-umane

Sub îndrumarea unui profe-sor de excepþie, Maria Combei,Colegiul ”Minulescu” a obþinutdouã calificãri la faza naþionalãa olimpiadei de istorie cu ele-vele Bianca Andreea Pãunescu,clasa a IX-a, ºi Cristina Mãriu-ca Grigore, clasa a X-a. La cla-sa a VIII-a, va reprezenta jude-þul Olt la faza naþionalã elevaAndreea Mânzalã, pregãtitã deprofesoara Alina Gagiu.

CNIM bifeazã încã trei repre-zentãri pentru judeþ la etapa na-þionalã, la ºtiinþe socio-umane.S-au calificat: Mãriuca Grigore(X G)- filosofie ºi Claudiu Ma-rin (XII I)- psihologie, pregãtiþide Sorin Cocoºatu ºi CãtãlinaMatei (XII G)- logicã, prof.Cãtãlin Toma.

Campioanelejudeþului la baschet

Fetele din echipa de baschet aliceului au obþinut titlul de cam-pioane judeþene în cadrul Olim-piadei Naþionale a Sportuluiªcolar, obþinând victoria multrâvnitã în faþa adversarelor de laColegiul Naþional ”Radu Gre-ceanu” Slatina cu scorul de 32-6. Componenþa lotului coordo-nat de profesorul Valeriu Ale-

xandru: Cãlãraºu Georgiana- XE, Chiriþã Denisa- X F, Costa-che Marinela- IX A, DindereMihaela- X A, Ene Roxana An-dreea- IX H, Nicolae Mãdãlina-IX H, Popescu Andreea- X F,Popescu Ioana- IX C, ÞoneaClaudia Maria- X F.

Calificãri la biologie,francezã, geografieºi religie

La Olimpiada de Geografie,CNIM numãrã trei elevi califi-caþi: Ioana Delia Dumitrescu(IX), prof. Liþã Angela; Ale-xandra Gabriela Matei (X),prof. Liþã Angela; AlexandruCeauºescu (XI), prof. BarbuGabriela.

Colegiul ”Minulescu” maibifeazã calificãri ºi la alte dis-cipline ºcolare. Georgiana Gâr-tan, clasa a VII-a B, îndrumatãde prof. Mihaela Chiriþoiu, s-acalificat la Olimpiada Naþiona-

lã de Biologie, Maria RuxandraBãcanu, elevã în clasa a IX-a,pregãtitã de profesoara Ecate-rina Dogaru, s-a calificat laOlimpiada de Religie, iar Ra-mona Badea, clasa a XII-a, pre-gãtitã de profesoara Neli Popes-cu, la Olimpiada Naþionalã deLimba Francezã. Alte rezultatefrumoase la judeþeana de fran-cezã au obþinut ºi elevele: Ve-ronica Cocoºatu (cls. VIII)- pre-miul al II-lea, Bianca AndreeaPãunescu (cls. IX)-

în pagina 2 Amãnunte prinsã în rãzboiul gazelor · 2018. 3. 21. · preºedinte de drept al...

Documents

Transcript of în pagina 2 Amãnunte prinsã în rãzboiul gazelor · 2018. 3. 21. · preºedinte de drept al...