Patti SmithTrenul M

u,u,oru.o(9.PoLrRoM

Patti Smith

Trenul M

Traducere din limba englezd qi notede Ona Frantz

POLIROM2016

Fotografii

Caft'Ino ..........11Fred, fluviulMaroni ...,...16Citlirnzir,fluviulMaroni..... ..'..'17QuartierDisciplinaire. .. '..19Gratii, celullcomuni ......20FluviulCayenne. .. '.......24ScaunulluiRoberto Bolano. .......29Balonargintiu..... .......33Mdsu{a de toaleti din dormitor . . . . .35Cafetiericllugir .........38Masadelacampionatuldinl9T2 '.........43Bizoni,Berlin. .....45Perete,cafeneauaPasternak. .....:, ..... '.48Turn, Berlin . .... . .49Tendi, cafeneauaPasternak. .......54Detaliudestatuie,Berlin. .........57UrsulluiTolstoi,Moscova .........68BarulArcade,Detroit ......81Autdarea in primdvara lui 1954. . . . .85PavillondelaReine,Paris.. .......88Cronicapdsdrii-arc,Caf| 'Ino .. .........;.91

Fintind, BuenosAires.. ....9gMasalui Schillea Jena... ..........g9PatulFrideiKahlo. .......101CirjeleFridei. ....il8RochiaFridei. ....il9StaliaWestFourthStreet. ........I20FredinNawader .........I24Sdlcii, Saint Clair Shores. . . . . . . . . .126Bungalow, plajaRockaway .......131Rimigiledepromenade...... ....136Alamo cudrapel .........145Templul de aur, Kyoto. ....156Vegmint defantomd ......161Ace gi Dice, Kamakura . . . .169GaraKita-Kamakura. .....I70Ciluiecutdmiie. .........I72MormintulluiAkutagawa ........173Mascddecomedie. .......176Caf6Collage,VeniceBeach. ......181Biserica Saint Thomas i Becket. . . .lg6Mormintul Sylviei Plath . . .188Cameri de interogatoriu, Intenlii criminale. . . . . . . .191Cafr'Ino,ziuainchiderii..... ....Ig2CimagaluiParsifal,Neuhardenberg..... .........i9gDetaliudestatuie,Berlin. ........200Cu Paul BowleslaTanger. ........204Mormintulluilean Genet, Larache .......2I2Fred de Ziua Tatilui, lacul Ann. . . .213$ine in degert, Namibia. . . .227Magina de scris a lui Hermann Hesse. . . . . .2ZgBastonulVirginieiWoolf ........ ........23ICafeneaua Wow, cheiul de la Ocean Beach. . . . . . . .234

Sta!ii

Cafe'Ino ..........L2Schimbcanale. ....30Biscuiliinformideanimale .......46Puricelesugesinge ........63Un sac cu fasole . . . .69Ceasulfhrdarititoare ......80Fintina. .....:.....86Roatanorocului...... . '..L02Cumampierdutpasirea-arc ......L21Numele eieraSandy ......137Vecchiazimarra ...I49Mu (Neantul)...... ......I52Demoniiceruluidefurtun5. ......182UnviscuAlfredWegener.... ....195Drumulsprelarache .....20IDrumbitut. ......214Cumucide LindenceeaceiubeEte ........219ValealucrurilorPierdute. ........222Oraamiezii. ......228

Nu-i deloc uEor si scrii despre nimic.Aga spunea un vd:car cind am pitruns intr-un cadru dintr-un

vis. Oarecum chipeg gi teribil de laconic, insul se legina pe unsezlong, lisindu-se pe spate gi atingind in treacdLt cu borul pili-riei Stetson zidul exterior, sur, al unei cafenele solitare. Spunsolitare pentru ci nu pirea si mai existe altceva prin preajmi,in afari de o pompi de benzini scoasi din uz qi o adipitoareruginiti, impodobiti cu un colier de tiuni peste borhotul deapi stituti. Nici oameni nu erau prin jur, dar lui nu pirea si-ipese. $i-a tras borul piliriei peste ochi gi a continuat si vor-beascl. Era exact modelul Open Road Silverbelly pe care il purtaLyndon |ohnson.

- Dar noi o finem una gi buni:, a spus el mai departe, nutrimtot soiul de speranle nebunegti. Si-i izblvim pe cei pierdu(i, ofbrimd de epifanie personali. E o dependenfi, ca jocurile meca-nice sau golful.

- E mult mai ugor si vorbegti despre nimic, am spus eu.Nu mi-a ignorat fr1ig prezenfa, dar nici nu mi-a rispuns.

- Ei, mi rog, asta-i pirerea mea.- Cit pe ce s-o lagi balti, si-!i arunci crosele in riu, cind

deodati ili intri in mini, mingea se rostogoleqte drept in gaurigi piliria intoarsi !i se umple de monede.

Soarele i s-a reflectat in marginea cataramei de la curea, pro-iectind un fulger care a sclipit peste intinderea degertului. S-aauzit un fluierat strident, iar cind am piqit spre dreapta, i-amprins cu coada ochiului umbra revlrsind o alti garnituri desofisme, dintr-un unghi cu totul diferit.

- Am mai fost aici, nu-i aqa?

l0 pafti SmithEl stdtea acolo, uitindu-se lung in zare, gi nu spunea nimic.Scirba naibii, mi-am zis. Nici nu ma bagl in seume.- Hei, i-am spus, nu_s eu aia care_a murit. Nu_s o umbr6

trec{toare. Slnt aici, in carne gi oase.A scos din buzunar un carnefel gi s_a apucat si scrie.- Ar trebui micar si te uili la mine, am continuat. ln defi-nitiu e visul meu.M-am dus mai aproape. Suficient de aproape ca sd vid ce

scria' Deschisese carneferul la o pagini go.ta gi deodata fe eas-au materializat cinci cuvinte.Ba nu, e al meu.

- Ei, fir-ag a naibii, am murmurat.Mi-am pus mina streagini la ochi, ca si vid gi eu la ce seuitd el: nori de praf camion cu platformd scaie{i cer alb _ omulflme de nimic.

- Scriitorul e un dirijor, a spus el teregdnat.Am plecat de-acoro, rdsindu-l sr contin"ue cu detarii despre

fbgagul sinuos al circumvolufiunilor min{ii. vorbele care maistiruiau in aer au secat cind m_am urcat in propriul tr"n, ."r"m-a depus, complet imbricati, in patul meu boJit de_acasi.Imediat ce am deschis ochii, m_am ridicat, am mers cliti_nindu-md pind la baie 9i mi-am stropit fafa cu api dintr_o sin_gurd migcare iute. Mi-am tras ghetele in picioare, am hrinit

pisicile, mi-am luat fesul mariniresc ai vechea mea haind nea-grn gi 1m.

pornit-o pe traseul p. ."r.-l bitusem de_atitea ori,traversind bulevardul in direclia strrzii Bedford gi a unei micicafenele din Greenwich Village.

Cafe 'Ino

Patru ventilatoare de tavan se rotesc deasupra mea.in Cafe'Ino nu e nimeni, in afard de buciiarul mexican s,ide un puqti pe n'me Zak,-careimi pregategte comanda obignuiti:piine.ne-agrd prdjitd,,.ulei de -err'i"Jp. o farfurioara $i;;;uneagri. Md inghesui in colpl _.o, .o haina pe _r".;l illTurlT.r: pe cap. E ora noui dimineafa. Sint primul client.Strada Bedford, in oragul care abia se trezeqte. Masa mea, flancatdde automatul de cafea gi de vitrina de la straaa, imi oferi o sen_zafiede intimitate, aga cd pot sd mi retrag in propria_mi atmosferi.

Sfirqit de noiembrie. Micula caferrea"e cam rdcoroasi. $i_atuncide ce se rotesc palele ventiratoareto.i pout. ci daci mi uit fixla ele vreme indelungatd, o sd-mi *.urga gi mie mintea la fel.Nu-i deloc u;or sd scrii despre nimic.Parci aud vorba tirrginati a vicarului, lentoarea ei autori_tari. imi notez in grabi fruzu luri p-e iri g".r,"q"t. Cum poatecineva si te scoati din pepeni intri_un vis gi pe urmi si maiaibi. gi tupeul sd-1i stiruie in minte? simt nevoia si-r contrazic,nu doar ripostind cu o replicd spontand, .ifi.irra on g.ri;u_".lmi privesc miinire. siniconvinre.elipr,ea scrie la nesfirsitdespre nimic. Micar de_ag avea ,ri-i. dJ r;;."-'"

r4 'sD'r'rLDupi o vreme Zak imipune in fafl o ceagcd noui de cafea.- Asta-i ultima dati cind vI servesc, imi spune el pe un tonsolemn.

TlenulM 13

Zak face cafeaua cea mai buni de-acolo, aga ci mi intris-teazd sL aud aga ceva.

- De ce? Pleci undeva?- imi deschid o cafenea cu terasi la malul mdrii, pe pro-

menada de scindurl de pe plaja Rockaway.

- O cafenea pe plaji! Ei, ca si vezi, o cafenea pe plaji!imi intind picioarele gi mi uit la Zak, care igi indeplinegte

sarcinile matinale. N-avea de unde si gtie ci nutream cindvavisul de a-mi deschide eu insimi o cafenea. Cred cd mi s-adeclangat cind am inceput si citesc despre traiul in cafenele albeatnicilot suprarealigtilor gi poe{ilor simboligti francezi. inlocurile unde am copilirit eu nu erau cafenele, dar ele existauin cirfile mele gi prosperau in imaginalia mea. in 1965 venisemin New York City din South |ersey doar aga, ca si mi vinturprin orag, gi nimic nu mi se pirea mai romantic decit si staugi si scriu poezie intr-o cafenea din Greenwich Village. intr-untirziu mi-am fbcut curaj si intru in Caffd Dante de pe stradaMacDougal. Cum nu-mi permiteam si iau masa acolo, am biutdoar o cafea, dar nimeni n-a pirut deranjat. Perelii erau aco-perifi cu ilustrafii reprezentind oraqul Florenfa gi cu scene dinDivina comedie. Scenele acelea sint gi azi tot acolo, decoloratedupi decenii de fum de figari.

in 1973 m-am mutat intr-o cameri spalioasi gi viruiti inalb, cu o bucitirie micd, aflati pe aceeagi stradi, la doar douicvartale de Caffd Dante. Puteam si mi strecor pe fereastra dinfa!i, si mi agez pe scara de incendiu gi si pontez ce se maiintimpla la Kettle of Fish, unul dintre barurile frecventate de |ackKerouac. Dupi coll, pe strada Bleecker, era o tarabi micd lacare un tinir marocan vindea rulouri proaspete, angoa ln sara-muri qi buchete de menti proaspiti. Md trezeam devreme qi-micumpiram provizii. Fierbeam apa gi o turnam intr-un ceainicumplut cu menti, apoi imi petreceam dupi-amiezile bind ceai,fumind fbrime de haqiq gi recitind istorisirile lui MohammedMrabet gi Isabelle Eberhardt.

Pe wemea aceea Caf6'Ino nu exista. Md agezam in dreptulunei ferestre joase de la Caffd Dante, ce didea spre colpl unei

14Patti Smith

mici alei, gi citeam Cafeneaua de pe ptajda lui Mrabet. Un tindrvinzitor de pegte pe nume Driss se lntilnegte cu un ins trisnit,singuratic gi neprietenos, care are o aga_zisi cafenea, cu o sin_guri masi gi un singur scaun, pe o figie de lirm stincos delingi Thnger. Atrnosfera letargici din jurul cafenelei __u .up_tivat intr-atit, incit nu mi-am mai dorit nimic artceva decit sastau gi eu acolo. La fel ca Driss, visam si_mi deschid un localal meu. Mi gindeam atit de tare la el, incit mai c_ag fi fost instare si-i trec pragul: Caf6 Nerval, un colq de rai orra" po"qilicdlitori.puteau gisi simplitatea unui refujiu

Imi imaginam nigte covoare p.rrurrJponosite acoperindpodele de scinduri late, doui mese de lemn lungi cu binci,citeva mese mai mici gi un cuptor de piine. in fi"cai" ai-ir."iaag fi gters mesele cu ceaiuri aromate, io- r. face in Cil;;;.Fdri muzici, filrd meniuri. Doar ti:cere cafea neagrd ulei demisline- ment6 proaspdti piine neagri. pere{ii imp"oaoUig .ufotografii: un portret melancolic re{rezentindu-r pe tiz.,r cafe-nelei gi o imagine mai micu(i cu paul Verlaine, po"t,rl damnat,cu pardesiul pe el, pribugit pe scaun in fala unui pahar cu absint.. In I97B am pus mina in mod neagteptat pe o mici sumi debani gi am reugit si depun garanfia p."tru inchirierea unei cli_diri fbri etaj de pe East renitr. pevrlmuri acolo fusese un saloncosmetic, dar intre timp rimdsese pustie, nu mai avea decit treiventilatoare albe de tavan gi citeva scaune pliante. Fratele meu,Todd, a supravegheat lucrdrile de reparafii, am vdruit impreuniperefii cu alb gi am ceruit podelele de scinduri. Doui lir."rrr"late inundau spa{iul cu lumind..Mi_am petrecut citeva zile subele, agezati la o masd pliantd, bind cafea de la bdcini. gi pi*ificindu-mi urmitoarea migcare. imi trebuiau fonduri p.rro,, otoaleti noud, pentru un automat de cafea gi pentru muili metride muselind albi, ca si pun perdele la ferestre. Lucruri practice,carl!e obicei se topeau in muzica inchipuirilor mele.

Pini la urmi am fost obligatd sd renunq la cafeneaua mea.Cu doi ani in urmi il cunoscusem la Detroit pe muzicianul FredSonic Smith. Fusese o intilnire neaEteptatd, care imi modificase

TlenulM 15

treptat cursul viefii. Dorul de el se infiltra in toate - in poeziiletnele, in cintecele mele, in inima mea. Suportam amindoi oexistenfi paraleli, fbcind naveta de la New York la Detroit gilnapoi, cu intilniri scurte, care se terminau intotdeauna cu des-plrfiri sfigietoare. ln timp ce eu schigam locul unde urma silnstalez o chiuveti gi un automat de cafea, Fred ml implora sivin sd locuiesc cu el in Detroit. Nimic nu mi s-a pirut atuncimai important decit si stau alituri de dragostea mea, cu careeram sortitiL si mi cisitoresc. Luindu-mi la revedere de la NewYork City gi de la aspirafiile pe care le includea, am impachetatce-aveam mai de pre! gi am liLsat in urmi tot restul - prin urmare,am pierdut garanfia gi cafeneaua. Nu mi-a pisat. Orele pe carele petrecusem in singuritate, bind cafea la masa plianti gi scil-dati in strilucirea cafenelei mele din vis, imi erau de ajuns.

Cu citeva luni inainte de aniversarea primului nostru an dec[snicie, Fred mi-a spus ci daci ii promit ci-i diruiesc un copil,inainte de asta o si mi duci oriunde in lume. Am ales fard sd ezitSaint-Laurent-du-Maroni, un oraq de frontieri din nord-vestulGuyanei Franceze, pe coasta nord-atlantici a Americii de Sud.Imi doream de multi vreme si vid ce mai rimisese din colo-nia penitenciari francezd unde erau expediafi cindva nelegiu-ifii inriifi inainte de-a fi transferali pe Insula Diavolului. inIurnalul unui ho!, |ean Genet descrisese Saint-Laurent ca pe unpimint sfinfit, iar pe cei incarcerafi acolo, cu o empatie evlavi-oasi. Scrisese in lurnalul sht despre o ierarhie a infracfionali-tifii intangibile, despre o sfinlenie birbiteasci infloritoare, careiqi atinsese apogeul pe tirimurile inspdimintitoare ale GuyaneiFranceze. Urcase scara aceea treapti cu treapti - trimis la gcoalade corecfie, borfag gi de trei ori perdant -, dar exact cind iqiprimea sentinfa, pugciria pe care o privise cu atita venerafie seinchidea, fiind considerati inumand, iar ultimii delinufi supra-vieluitori erau trimiEi inapoi in Franfa. Genet gi-a ispigit con-damnarea la inchisoarea Fresnes, viicirindu-se amarnic pentruci n-avea si atingi niciodati mire(ia la care aspira. Zdrobit, elscria: ,,Mi-a fost furati dezonoarea".

16 pafti Smitha ajuns la pugcirie ptea tfuziuca se se mai aliture frd-

fiei pe care o imortalizase in opera sa. A fost ldsat dincolo Jezidurile inchisorii, precum bnielelul olog din Hamelin, ce.uia is-a refuzat intrarea intr-un paradis al ciopiilor fiindcn

" "ir",prea tirziu ca si-i mai treaci poarta.. De-acum, ajuns la gaptezeci de ani, avea, pare-se, o sandtate

gubredi, asa cd era pufin probabil sd meargd vreodatl acolo elinsugi. imi imaginam momentul cind aveam si_i duc lirinigi pietre din locul acela. Degi adesea il amuzau ideile meledonquijotegti, Fred n-a luat in glumd aceastd indatorire pe caremi-o asumasem singuri. S_a aritat de acord gi n_a protestat.I-am scris lui William Burroughs, pe care il cunogteam a..irrJaveam vreo doui.zeci gi ceva de ani. Cum era apropiat de Genetgi avea gi el propriile sensibilitdti romantice, William mi-a pro_mis ci md va ajuta sd livrez pietrele la momentul potrivit.

iv&;;,*ti'ik

^ Ca-sd ne pregitim cdldtoria, Fred gi cu mine am petrecut zilein gir la biblioteca pubrici din Detroit, unde am studiat istoriaSurinamului gi a Guyanei Franceze. Abia aqteptam sd explorimun loc in care nu mai fusese nici unul dintre noi si am trasat

'frenul M

pe harte primele etape ale cilitoriei: singura ruti disponibil[era un zbor comercial citre Miami, de unde o linie aerianilocali urma si ne duci prin Barbados, Grenada gi Haiti, ca sine debarce in cele din urmd in Surinam. Dupi aceea trebuia sidepistim drumul citre un origel riveran de la marginea capi-talei, iar odatl ajunqi acolo, sl inchiriem o ambarcafiune cu cares[ traversim fluviul Maroni pini in Guyana Francezd.. Ne-amplanificat pagii pini tirziu in noapte. Fred a cumpirat hdrli,haine maro-gilbui, cecuri de cildtorie gi o busol[, gi-a tuns pdrulIui lung gi lins gi a cumpirat un diclionar francez. Cind adoptao idee anume, o privea din toate unghiurile. Nu s-a apucat totugisi-l citeasci pe Genet. Treaba asta a lisat-o in seama mea.

Fred gi cu mine am luat avionul spre Miami intr-o duminicdgi am rimas doui nopfi acolo, la un motel de pe autostraddnumit Mr. Tony's. Aveam in cameri un mic televizor alb-negrufixat in perete, aproape de tavanul jos, care funcfiona cu monede.Am mincat fasole rogie si orez auriu la Little Havana gi am vizi-tat Crocodile World. Scurta gedere acolo ne-a pregitit pentruargila extremi pe care urma s-o infruntim. Cilitoria noastri

T7

18Patti Smith

era o operafiune de durati, fiindcd in Grenada gi in Haiti tolipasagerii erau obligali si coboare din avion cit timp se perche_zil*iona cala in ciutarea mirfuriror de contrabanda. in cere din :urmi am aterizat in surinam la risiritul soarerui. ciliva soldaEi rtineri, inarma{i cu pugti automate, se uitau cum eram minali Iintr-un autobuz, care ne-a transportat la un hotel ,.rifi;;;

lautorizat. Se apropia prima aniversare a unei lovituri de statmilitare care risturnase guvernul democrati c ra 25 februarie1980: o aniversare care o preceda pe a noastri cu doar citevazile. Eram singurii americani de_acolo qi ne_au asigurat ci neaflam sub protec{ia lor.

. Dupi ce am petrecut citeva zile cocogindu_ne sub argi{a capi_

talei Paramaribo, un ghid ne-a dus cu magina o suti cincizecide kilometri, pini la oragul Albina, pe malul vestic al fluviuluicare.mdrginea Guyana Francezd,. Cerul rozaliu era plin de ner_vurile trisnetelor. Ghidur nostru a gisit un biiat .ui. ,-u invoitsi ne treaci peste Maroni cu piroga, un fel de canoe fu"ga, li_plitd dintr-un trunchi de copac. fiiird impachetate judiciffi;;jele noastre erau foarte ugoi d. *ur"rrut. Am pornit pe o ploaieugoari, care s-a intefit rapid, devenind torenliala. niiatui mi_aoferit o umbreld gi ne-a avertizatsi nu stim cu degetele in upucare inconjura barca de lemn joasd. Am bigat de Jeame bruscci^fluviul roia de pegti mici qi negri. piranha! Mi_am tras repedemina, iar el a ris.

Dupi vreo ori biiatul ne_a_lisat la poalele unui mal abrupt.$i-a tras piroga pe mal gi s-a dus sa se adaposteasci lingn niitemuncitori, sub o mu$ama neagrd intinsd pe patru ,iitpi a.lemn' Pe oamenii aceia pdrea se-i distreze zitpitc-earanoasiri demoment gi ne-au frcut semn in direc{ia stiezii principale. in,j-p:" noi ne luptam si urcdm o movill luneco^asi, ritmurilede calipso dela Soca Dance al lui Mighty Swallow; ce se revir_sau dintr-un boom box, erau aproape inecate de ploaia stirui_to.are. Uzi pind la piele, am strdbitut alituri oiagul pustiu,adipostindu-ne in cele din urmi in ceva ce pdrea a'firirrgoruibar din zond.. Barmanul m-a servit cu cafea, iat Fred a cerut obere. Doi birba{i beau calvado.s. Dupi_am iaza s_ascurs pe lingi

'llrenul M 19

noi cit timp eu am consumat cafea dupi cafea, iar Fred s-a prinslntr-o conversafie stilciti, in franco-englezi, cu tipul cu pieleatlblciti care era geful rezervaliilor de festoase din imprejurimi.Clnd ploaia s-a mai potolit, gi-a frcut aparifia qi proprietarulhotelului din zoni ca si-gi ofere serviciile. Apoi s-a ivit o ver-siune a lui mai tiniri Ei mai ursuz6, care ne-a luat bagajele, iarnoi am pornit in urma lor la vale, pe o cirare innoroiti, ca sdajungem la noul nostru spaliu de cazare. Nici micar nu ftcu-serim tezetvare la vreun hotel - Ei totugi uite ci ne agtepta ocamerl.

H6tel Galibi era spartan, dar confortabil. Pe misufa de toa-leti erau aqezate o sticlu(i de coniac botezat cu api gi douipahare de plastic. Istovifi cum eram, am dormit, cu toate ciafari incepuse iar ropotul neinduritor al ploii pe acoperiqul detabli ondulati. Cind ne-am trezit, ne aqteptau boluri cu cafea.Soarele diminelii era puternic. Am pus hainele la uscat in curteainterioari. in maroniul gnlbui al tricoului lui Fred se topea unmic cameleon. Am inqirat pe o misuli tot ce-am gisit prinbuzunarele noastre. O harti flegciiti, chitanfe jilave, fructe fhcuteterci, omniprczentele pene de chitari ale lui Fred.

?lFe 4rfff5!fti

I tLrq *LJf SLrr!*ll\4&lt{L t** -l