Piata Primara Si Secundara de Capital
Transcript of Piata Primara Si Secundara de Capital
-
7/29/2019 Piata Primara Si Secundara de Capital
1/24
CAPITOLUL I : PIATA DE CAPITAL. COMPONENTA PRINCIPALA A
PIETEI FINANCIARE
Pia a de capital este specializat pe tranzac ii cu active financiare pe termen mediu i lung, prin intermediul lor asigurndu-se transferurile de
capitaluri disponibile c tre utilizatorii ale c ror nevoi dep esc posibilit ile interne de acoperire. Motiva ia principal a unei pie e de capital const n economia i plasarea valorilor mobiliare ale agen ilor economici n c utare de capital c tre posibilii investitori, de in tori de excedente de capital.
Valorile mobiliare emise n vederea atragerii de capital suntnegociabile, adic se vnd i se cump r de c tre participan ii la pia a de capital, asigurndu-se un flux permanent ntre investitori (ofertan i de capital) i utilizatori (agen ii economici n c utare de capital). Spre deosebire de titlurile tranzac ionate pe pie ele monetare, care se negociaz pe termen scurt, pia a de capital este format din tranzac iile pe termen mediu i lung, cu titluri mobiliare specifice: ac iuni, obliga iuni,
titluri de rent , bonuri de tezaur etc.Organizarea unei pie e de valori mobiliare depinde de ndeplinirea
unor condi ii obligatorii: Existen a cererii de capital de c tre societ ile comerciale publice
sau private, guverne, institu ii financiar-bancare, societ i de asigurare. Cererea este exprimat prin emisiunea de titluri de valoare care urmeaz a fi schimbate pe lichidit i, pentru satisfacerea nevoii economice.
Existen a ofertei de capital, prin investitorii de in tori de resurse financiare pe care le plaseaz pe pia a de capital, prin cump rarea
titlurilor de valoare emise. Tranzac iile trebuie sa fie ct mai uoare i rapide posibil, astfelnct participan ii s ob in maximum de efect n minimum de timp.
Existen a unui loc bine determinat i centralizat, n care cererea ioferta s se ntlneasc nestnjenit, pentru ca nivelul final al echilibrului s reflecte realitatea, evitndu-se specula iile sau influen ele dirijate.
Nivelul cursului la care se cump r i se vnd titlurile mobiliare trebuie s fie public, pentru a reuni cu maxim promptitudine cump r torii i v nz torii de capital, reali sau poten iali. Publicitatea trebuie s fie complet i rapid , un rol important avndu-l mass-
media. n func ie de natura valorilor mobiliare emise i negociate, pia a de capital este format , n principal, din dou segmente: pia a ac iunilor i pia a obliga iunilor, pe care circul att titluri na ionale ct i str ine, sub diferite forme. 1
1Ghilic-Micu, Bogdan. (1997). Bursa de Valori. Bucureti: Editura Economic .
1
-
7/29/2019 Piata Primara Si Secundara de Capital
2/24
CAPITOLUL II : COMPONENTELE PIETEI DE CAPITAL
n func ie de momentul n care se face tranzac ia, pia a de capital se divide n dou segmente dependente temporal: primar i secundar .
Pia a primar are rolul de plasare a emisiunilor de titluri mobiliare, pentru atragerea capitalurilor financiare disponibile pe termen mediu ilung, att pe pie ele interne de capital, ct i pe pia a interna ional . De in torii de capital sunt, n general, cunoscu i, oferind astfel posibilitatea emitentului de titluri de valoare s ia direct contact cu investitorii, ob innd resursele financiare de care are nevoie. Asemenea plasamente private sunt, ns , relativ rare, majoritatea emiten ilor f cnd apel la economiile publice, prin utilizarea resurselor bancare.
Pia a secundar . Odat puse n circula ie titlurile mobiliare, prin emisiunea pe pia primar , acestea fac obiectul tranzac iilor pe pia a secundar . Existen a acestui tip de pia ofer posibilitatea de in torilor de ac iuni i obliga iuni s le valorifice nainte ca acestea s aduc profit (dividende sau dobnzi). Pia a secundar reprezint , n acelai timp, modalitatea de a concentra n acelai loc investitori particulari sauinstitu ionali care pot vinde sau cump ra titluri mobiliare, avnd garan ia c acestea au valoare i pot fi reintroduse oricnd n circuit.
Pia a secundar este i expresia aproape perfect a regl rii libere ntre cererea i oferta de valori, fiind un barometru, n primul rnd alnevoii de capital, dar i al st rii economice, sociale i politice a unei ri.
Din acest punct de vedere, pia a secundar de capital poate fi considerat o pia absolut , unde legea cererii i a ofertei g sete terenul propice ac iunii sale nengr dite. Asigurnd mobilitatea capitalurilor, a lichidit ilor pe termen lung i mediu, a negociabilit ii oric rui titlu trecut de pia a primar , pia a secundar atrage, deopotriv , investitori de profesie, dar i investitori de ocazie, n speran a unui profit maxim ntr-un timp record. Func ionarea efectiv a pie ei secundare se realizeaz prin intermediul pie elor interdealeri, numite i pie e de negocieri i, n principal, prin intermediul burselor de valori.
CAPITOLUL III : BURSA DE VALORI
Bursa de valori este o institu ie important a pie ei de capital, exclusiv specific economiei de pia , care concentraz n acelai spa iu geografic i economic cererea i oferta de titluri mobiliare, negociatedeschis, liber i permanent, pe baza unor regulamente cunoscute. Burselede valori reprezint ntotdeauna un barometru extrem de sensibil i exact al st rii de fapt n domeniul economic, social, geo-politic i valutar. Pre ul
2
-
7/29/2019 Piata Primara Si Secundara de Capital
3/24
la care se negociaz un titlu de valoare reflect fidel starea economico- financiar a societ ii care l-a emis, n sens pozitiv sau negativ. De cele mai multe ori, datorit interdependen elor ntr-o economie na ional , dar i n mondoeconomie, modificarea cursului unui anumit titlu de valoareatrage dup sine modific ri n lan , cu repercusiuni asupra altor titluri. Este
adev rat c , uneori, bursa poate nregistra semnale false (fortuite sau dirijate), perturbnd situa ia real . Factorii psihologici i emo ionali au avut ntotdeauna i vor avea n continuare un rol deloc de neglijat.
Bursa este cea mai important institu ie a pie ei de capital, specific economiei de pia , concentrnd cererea i oferta de valori mobiliare negociate n mod deschis i liber, pornind de la reguli cunoscute. Printehnici specifice, aici se realizeaz vnz ri-cump r ri de valori mobiliare tradi ionale (ac iuni, obliga iuni, valute, bonuri de tezaur), ct i moderne (op iuni sau contracte futures).
3.1. Necesitatea pie elor bursiere
Bursele au ap rut ca o necesitate stringent , urmare a dezvolt rii rela iilor de schimb i, implicit, a economiei n ansamblu. Iat cteva din considerentele care subliniaz necesitatea acestei institu ii: Reunirea ntr-un acelai spa iu al schimburilor comerciale
Schimburi comerciale au existat din cele mai vechi timpuri, acesteafiind o condi ie esen ial a dezvolt rii economice. Pe m sura creterii extensive i intensive a schimburilor comerciale era tot mai necesar caacestea s fie localizate n acelai spa iu din motive lesne de n eles. Asigurarea unui caracter public i reglementat pentru desf urarea
tranzac iilor
Pentru a nu se desf ura haotic i pentru a asigura transparen i egalitate n tratamentul p r ilor implicate n tranzac ii, s-a impus asigurarea unui cadru organizat i a unui sistem de reglement ri. Institu ia care asigur aceste condi ii este bursa. Consacrarea banilor de hrtie i a titlurilor (hrtiilor) de valoare
Este vorba de banii f r valoare intrinsec , dar ndeplinind toate celelalte func ii b neti. De asemenea, folosirea pe o scar tot mai larg a hrtiilor de valoare (fie c era vorba de titluri ale datoriei publice, fie c era vorba de hrtii de valoare emise de societ ile comerciale, mai ales de societ ile pe ac iuni, conduce la necesitatea apari iei unei pie e unde acestea puteau fi uor preschimbate n bani, i aceasta este bursa. Dezvoltarea opera iunilor la termen
Perfec ionarea i eficientizarea schimburilor comerciale a condus treptat la realizarea tranzac iilor n care prezen a marfurilor nu mai era necesar (ele puteau circula acum n afara pie ei tranzac iei).
Mai mult dect att, apar tranzac iile cu bunuri viitoare i opera iunile la termen i cele cu op iuni.
3
-
7/29/2019 Piata Primara Si Secundara de Capital
4/24
3.2. Rolul i func iile pie elor bursiere
O ntrebare pe care i-o pun deseori (i uneori obsesiv)ntreprinz torii i firmele mai mari sau mai mici este: cum s facem rost de capital? R spunsurile nu sunt multe i de-a lungul timpului ele au fost
aceleai: fie utilizarea propriei averi, fie solicitarea unei subven ii de la stat sau de la o alt institu ie sau de oriunde altundeva, fie ob inerea unui credit bancar sau apelarea la pia a bursier . Prima variant este posibil doar pentru cei - pu ini de altfel - favoriza i de soart . A doua posibilitate ne apare nc i mai nerealist i este determinat de situa ii excep ionale. n ceea ce privete creditul bancar, dei este o variant mai realist dect celelalte dou , nu este poate tocmai cea mai dorit , n primul rnd pentru c este scump (dobnzile sunt, n general, destul de ridicate) i, n al doilea rnd, b ncile pun o serie de condi ii dure i stricte, deseori greu de ndeplinit de c tre solicitant. O posibilitate, pentru un ntreprinz tor sau pentru o firm , de a ob ine bani (capital), evitnd
problemele ridicate de variantele de mai sus, este reprezentat de vnzarea public de ac iuni sau de obliga iuni cu ajutorul bursei. Bursa asigur cel mai scurt i eficient circuit ntre economiile sau surplusul temporar de capital al celor care doresc s investeasc pe termen mediu sau lung (fie c este vorba de firme, fonduri, b nci, companii de asigurare sau de simple persoane particulare) i nevoile de finan are ale ntreprinz torilor sau ale societ ilor comerciale. Bursa devine astfel un concurent puternic pentru b nci, reprezentnd o alternativ serioas la creditul bancar, de cele mai multe ori mult mai scump i dificil de ob inut.
Din cele de mai sus se desprinde clar rolul principal al pie elor bursiere, i anume acela de finan are a economiei (n spe a agen ilor
economici), prin mobilizarea capitalurilor pe termen mediu i lung. Deasemenea, un alt rol important al bursei este acela c aceasta nlesnete circula ia capitalurilor, titlurile financiare putnd fi uor transformate n lichidit i sau schimbate n alte titluri, prin vnzarea sau revnzarea lor pe aceast pia .
Cea mai important func ie a bursei este aceea c aici se efectueaz tranzac iile de valoare, emise i plasate ini ial pe pia a primar de capital. Dup ce titlurile au fost emise i plasate la investitori, aceste pot fi tranzac ionate liber la burs datorit caracterului lor negociabil.
O alt func ie important a burselor este aceea c asigur lichidit i pentru economie.
Existnd posibilitatea tranzac ion rii libere a hrtiilor de valoare, cele anterior cump rate pot fi vndute i astfel uor transformate n bani, garantnd astfel investitorului c i poate recupera fondurile b neti plasate, binen eles la valoarea pe care o au la data respectiv pe pia .
De asemenea, bursa este locul i instrumentul unor reorganiz ri i restructur ri sectoriale importante. Pe pia a bursier are loc o redistribuire a finan rilor n cadrul economiei: fondurile financiare sunt orientate spre domeniile mai rentabile sau de perspectiv , deoarece un investitor poate
4
-
7/29/2019 Piata Primara Si Secundara de Capital
5/24
foarte uor s vnd aici titlurile pe care nu le mai consider a fi un plasament foarte bun i s investeasc ntr-un sector pe care-l consider mai atractiv.
Un alt aspect interesant este cel al achizi iilor de companii i al fuziunilor pe pia a bursier , care sunt tot mai frecvente. Bursa faciliteaz
aceste opera iuni i principalul instrument prin care se realizeaz este Oferta Public de Cump rare (tender offer). Oferta Public de Cump rare este opera iunea derulat printr-o societate de intermediere prin care un investitor anun c este dispus s cumpere par ial sau toate ac iunile de pe pia ale unei societ i comerciale de care este interesat, la un pre ferm i ntr-o perioad bine definit . Astfel au loc majoritateaprelu rilor, transferurilor i fuziunilor pe pia a bursier .
La burs se stabilete i se afieaz n permanen pre ul de v nzare-cump rare al valorilor mobiliare cotate. Pia a bursier ofer informa ii sistematice privind cursul titlurilor financiare cotate i, implicit, informa ii despre societ ile listate i chiar despre economia respectiv n
ansamblu.n acest sens un indicator important este capitalizarea bursier a unei firme listate, care arat valoarea de pia a companiei respective: se calculeaz prin nmul irea num rului total de ac iuni ale firmei respective cu cursul de pia al acestora. Pentru a evalua dimensiunile unei pie e bursiere se poate calcula i capitalizarea bursier total adunnd toate valorile de burs (capitaliz rile bursiere) ale societ ilor listate pe pia a respectiv .
n sfrit, bursa reflect deosebit de exact situa ia de ansamblu a unei economii, precum i tendin ele i perspectivele acesteia. Deosebit de util n acest scop este studierea indicilor bursieri, calculati ca o medie a
evolu iilor i a volumului tranzac iilor pentru un eantion reprezentativ de ac iuni sau pentru totalitatea acestora, la fiecare burs n parte.
3.3. Cteva considera ii privind apari ia i dezvoltarea burselor
Bursele au ap rut ca urmare a unor necesit i dictate de rela iile de schimb care joac un rol central n economia de pia a. Dezvoltarea acestora pn la stadiul actual a reprezentat un process istoric ndelungat i evolutiv. Majoritatea cercet rilor stiin ifice n acest domeniu i crediteaz pe romani ca fiind cei care au inventat sistemul bursier. Astfel, originile
burselor s-ar afla n Roma Antic , unde anumite reglement ri privind func ionarea acestora erau cuprinse n dreptul public. Clasa publicanilor, care au ob inut din partea statului dreptul de exclusivitate pentru colectarea impozitelor, amenajarea Romei, construirea de temple idrumuri, asigurarea furniturilor pentru armat au constituit mari societ i n comandit pe ac iuni (societatea publicanorum) ale c ror titluri se negociau n basilici special construite n acest scop. Vnzarea ac iunilor se f cea de c tre argentari, un fel de precursori ai agen ilor de schimb de azi.
5
-
7/29/2019 Piata Primara Si Secundara de Capital
6/24
Dup c derea Imperiului Roman, abia prin secolele XI-XII, acest principiu esteredescoperit de italieni. n aceast perioad , pe fondul dezvolt rii deosebite a unor zone din Nordul Italiei (oraele state Genova, Vene ia, Floren a), precum i a oraelor hanseatice (Hamburg, Amsterdam, Bruges)
apar tot mai multe societ i pe ac iuni. Prima burs , aa cum o n elegem noi ast zi, se nfiin eaz n 1531 n Flandra, la Anvers. Numele provine de la familia de negustori Van der Borse, din Bruges, pe considerentul clng hotelul lor comercian ii aveau obiceiul s se ntlneasc pentru a negocia, iar pe frontispiciul cl dirii erau gravate trei pungi cu bani (n francez bourses). La scurt vreme se nfiin eaz i alte burse n mari centre comerciale, dintre care cele mai importante: Londra (1554 - RoyalExchange), Amsterdam (1608) i Paris (1639). Bursele din Amsterdam iLondra pot fi considerate ca fiind primele cu adev rat reprezentative pentru felul cum func ioneaz mecanismul bursier. Meritul lor este de a fi impus banii f r valoare
intrinsec (monedele de hrtie) i de a fi asigurat utilizarea pe scar tot mai larg a hrtiilor de valoare (ac iuni, obliga iuni). Pe rnd, pe parcursul timpului din secolul al XVII-lea pn la
nceputul secolului al XXlea, cele trei mari pie e bursiere, Amsterdam, Londra i Paris i-au disputat suprema ia (cronologic n aceast ordine cam cte un secol fiecare). A trecut astfel, aproape neobservat, un evenimentcare avea loc n Lumea Nou , cnd la 17 mai 1792 sub un platan n New York s-au pus bazele, prin semnarea Buttonwood Agreement, a ceea ce vaurma s devin prima burs a lumii: NYSE (New York Stock Exchange). Ini ial cei 24 de negustori americani care au pus bazele NYSE derulau tranzac iile sub un platan, ns , pe m sura dezvolt rii pie ei, s-au mutat
definitiv n noua cl dire de pe Wall Street (din 1903). De la nceputul acestui secol, NYSE devine prima burs a lumii.n aceast ultim perioad de timp pie ele bursiere au cunoscut o
dezvoltare ame itoare continu (capitalizarea marilor burse atinge nite cote incredibil de mari), ntrerupt doar n cteva momente (crah-ul din 1929 care a l sat urme adnci n contiin a omenirii sau cel din 1987). 2
Mai mult, n aceast epoc a globaliz rii, se observ tot mai des o tendin de concentrare a pie elor bursiere. Astfel, se pot constata diverse ncerc ri de fuziune a unor burse celebre, mai mult sau mai pu in reuite, n vederea cre rii unor entit i bursiere mai puternice i mai competitive, spre exemplu Euronext, rezultat prin fuziunea burselor din
Paris, Amsterdam i Bruxelles.
3.4. Scurt istoric al pie ei bursiere din Romnia
2 Ghilic-Micu, Bogdan. (1997). Bursa de Valori. Bucureti: Editura Economic .
6
-
7/29/2019 Piata Primara Si Secundara de Capital
7/24
nceputurile pie elor bursiere de m rfuri i valori n ara noastr pot fi situate pe la mijlocul secolului trecut. Odat cu Legea asupra burselor, mijlocitorilor de schimb i mijlocitorilor de m rfuri din 1 iunie 1881, se poate vorbi despre o organizare mai temeinic a burselor din vechiul regat.
Legea din 1881 f cea referire att la bursele de valori, c t i la cele de m rfuri.Deschiderea Bursei din Bucureti a avut loc la 1 decembrie 1882, iar pesteo s pt mn a ap rut i cota bursei, publicat n Monitorul Oficial. Volumul tranzac iilor era ns redus, iar cota oficial dispare n cteva zile, deoarece samsarii intermediari i unele b nci preferau s lucreze n afara cotei, direct cu clien ii.
Legea asupra burselor de comer din 9 mai 1904 aduce o nou organizare a burselor de comer n vechiul regat, organizare a c rei necesitate a fost determinat de rezultatele pu in satisf c toare ale legii din 1881. Urmeaz fluctua ii n activitatea bursei, aceasta fiind influen at
de evenimentele social-politice ale vremii.Analiznd pulsul zilelor noastre se poate spune c formarea i dezvoltarea pie ei de capital n Romnia i reconstituirea bursei de valori reprezint componente esen iale ale procesului de restructurare a sistemului economic n ara noastr i de creare a mecanismelor i institu iilor specifice unei economii de pia .
CAPITOLUL IV : MEDIUL FINANCIAR SI BURSIER ALSOCIETATILOR ROMANESTI
4.1. Pia a romneasc a valorilor mobiliare
Pia a valorilor mobiliare reprezint o parte a sectorului serviciilor financiare. Pia a din Romnia a ap rut ca urmare a unui proces rapid de construc ie legal i institu ional i s-a dezvoltat n urma aplic rii Programului de Privatizare n Mas (PPM). Acest proces a inclus: crearea cadrului legal i reglementarea pie ei de capital (n principal
Legea 52/1994 privind valorile mobiliare i bursele de valori); crearea unei autorit i care s reglementeze acest domeniu i s
vegheze la respectarea riguroas a normelor i legilor: Comisia Na ional a Valorilor Mobiliare (octombrie 1994);
crearea Bursei de Valori Bucureti (deschis n aprilie 1995); crearea pie ei na ionale de valori mobiliare - RASDAQ (format din
Asocia ia Na ional a Societ ilor de Valori Mobiliare, sistemul de servicii tehnice Rasdaq, Societatea Na ional de Compensare, Decontare i Depozitare - SNCDD, Registrul Romn al Ac ionarilor i registrele independente ale ac ionarilor - octombrie 1996);
4.2. Comisia Na ional a Valorilor Mobiliare
7
-
7/29/2019 Piata Primara Si Secundara de Capital
8/24
Comisia Na ional a Valorilor Mobiliare, organism administrativ autohton, esteadministratorul Legii 52/1994, principalul act legislativ de definire acadrului legal de func ionare a pie ei de capital, CNVM este autoritatea
competent cu atribu ii n asigurarea func ion rii normale a acestei pie e, prin adoptarea de norme i emiterea de acte individuale, autoriz ri de agen ii i produse, supravegherea, controlul i aplicarea legisla iei n domeniu. Normele se adopt prin regulamente i instruc iuni; actele individuale sunt: deciziile, ordonan ele, atest rile i aviz rile. Deasemenea, CNVM asigur protec ia intereselor investitorilor. n acest context, obiectivele CNVM sunt:
favorizarea bunei func ion ri a pie ei valorilor mobiliare; asigurarea protec iei investitorilor contra practicilor neloiale,
abuzive i frauduloase; realizarea inform rii de in torilor de valori mobiliare i a publicului
asupra persoanelor care fac n mod public apel la economii b neti i asupra valorilor emise de acetia;
stabilirea cadrului activit ii intermediarilor i agen ilor pentru valori mobiliare, regimul asocia iilor profesionale constituite de acetia i al organismelor ns rcinate cu func ionarea pie ei valorilor mobiliare;
supraveghere i control;
Urm toarele persoane juridice sunt supuse autoriz rii i supravegherii CNVM:
societ ile de valori mobiliare, organismele colective de investi ii i plasament n valori
mobiliare: fondurile deschise de investi ii, societ ile de investi ii, societ ile de administrare a investi iilor, societ ile de depozitare;
societ ile de compensare, decontare i depozitare pentru valori mobiliare;
registrele independente; agen ii custode; consultan ii de plasament (persoane fizice i juridice); cenzori externi independen i (persoane fizice i juridice). 3
4.3. Bursa de Valori Bucureti
3 *** (1998). Ghid de comunicare financiar. (Ghid realizat n cadrul programului Phare alUniunii Europene Compania i Ac ionarii).
8
-
7/29/2019 Piata Primara Si Secundara de Capital
9/24
Bursa de Valori Bucureti a fost renfiin at n aprilie 1995, prin decizia CNVM, ca institu ie public nvestit cu personalitate juridic , care i desf oar activitatea pe principiul autofinan rii. Organul suprem de luare a deciziilor privind activitatea bursei este Asocia ia Bursei de Valori Bucureti, constituit de c tre 24 de societ i de valori mobiliare
fondatoare, ac ionare ale Bursei. Comisarul General al Bursei, membru al conducerii CNVM, i desf oar activitatea la sediul Bursei.Participan ii direc i pe pia a bursier sunt societ ile de valori
mobiliare, membre ale Asocia iei Bursei de Valori Bucureti i definite ca societ i pe ac iuni avnd ca obiect unic de activitate intermedierea de valori mobiliare.
4.4. Asocia ia na ional a societ ilor de valori mobiliare
Este asocia ia profesional nonprofit a societ ilor de valori mobiliare din Romnia, care reprezint i reglementeaz activitatea membrilor s i,
bucurndu-se de statutul de organism de autoreglare, atribuit de c tre CNVM. n calitate de organism de autoreglementare, ANSVM areautoritatea de a reglementa i supraveghea conduita societ ilor membre, de a asigura respectarea reglement rilor actuale i a legisla iei n domeniul valorilor mobiliare n Romnia.
4.5. RASDAQ - societate de servicii tehnice ale pie ei
RASDAQ este una din institu iile pie ei de capital extrabursiere. Constituit ca o structur tehnic afiliat ANSVM i nmatriculat ca societate cu r spundere limitat , activitatea sa const n operarea i
men inerea sistemului electronic de tranzac ionare, numit Rasdaq.
4.6. Societ ile de valori mobiliare
Intermedierea de valori mobiliare se realizeaz numai pe pie e organizate, care au fost nfiin ate i func ioneaz conform autoriz rii i sub supravegherea CNVM. Activit ile de intermediere vor fi desf urate numai de c tre societ ile de valori mobiliare membre ale unui organism de autoreglementare.
4.7. Fondurile de investi ii i Societ ile de Investi ii
Financiare (SIF)
Ordonan a Guvernului num rul 24/1993 reglementeaz constituirea i func ionarea fondurilor deschise de investi ii i a societ ilor de investi ii, iar Ordonan a Guvernului num rul 20/1998 reglementeaz constituirea i func ionarea fondurilor cu capital de risc.
Fondurile deschise de investi ii - Persoanele fizice i juridice pot constitui, n baza autoriz rii CNVM i printr-un contract de societate
9
-
7/29/2019 Piata Primara Si Secundara de Capital
10/24
civil , un fond deschis de investi ii f r personalitate juridic , cuprinznd totalitatea att a contribu iilor b neti la acest fond printr-o ofert public continu de titluri de participare care eviden iaz drepturi de proprietate la fond, ct i a activelor achizi ionate prin investirea unor astfel de resurse n forma unui
portofoliu diversificat de valori mobiliare transferabile. Societ ile de investi ii financiare (SIF) au ca obiect exclusiv de
activitate plasarea resurselor financiare disponibile de la persoanelefizice i juridice n valori mobiliare. Societ ile de investi ii emit numai ac iuni ordinare nominative i se constituie n societ i pe ac iuni conform Legii nr. 31/1990. Societ ile de investi ii pot dobndi i de ine investi ii numai n:
-valori mobiliare nregistrate la CNVM,-valori mobiliare dobndite pe pia a primar sau pia a noilor
emisiuni,-valori mobiliare nenscrise pe pie ele organizate de capital,
-alte titluri care pot fi autorizate de CNVM,-numerar i alte active lichide reprezentate de titluri ce pot ficalificate de CNVM pentru investi iile din partea societ ilor de investi ii.
Cele 5 Fonduri ale Propriet ii Private nfiin ate n 1991 s-au transformat n SIF:1. SIF Banat Criana,2. SIF Moldova,3. SIF Transilvania,4. SIF Muntenia,5. SIF Oltenia.
Fondurile cu capital de risc sunt organisme de plasament n valori
mobiliare, constituite ca fonduri nchise de investi ii sau ca societ i de investi ii care pot investi prin participarea la constituirea de societ i cu capital privat sau majorarea capitalului social sau mai pot investi prindobndirea de valori mobiliare ale societ ilor cotate.
Prin Ordonan a de urgen nr. 9/1998 se pot constitui fonduri de restructurare, care sunt fonduri cu capital de risc ce au ca obiect principalvalorificarea crean elor certe, lichide i exigibile ale societ ilor la care statul este ac ionar , precum i plasamentul resurselor financiare.
10
-
7/29/2019 Piata Primara Si Secundara de Capital
11/24
CAPITOLUL V : STUDIU DE CAZ
SSIF ESTINVEST S.A. - Prezentare generala
Societatea de servicii de investitii financiare ESTINVEST S.A., are sediul inFocsani, str. Republicii nr.9 (www.estinvest.ro), este inregistrata la Oficiul Registrului
Comertului Vrancea sub numarul J39/663/1995, cod unic de inregistrare 8017326 si este
reprezentata legal prin dl. Epure Vasile, Presedinte al Consiliului de Administratie.
S.C. ESTINVEST S.A. este autorizata prin Decizia nr. 2668/05.08.2003 de Comisia
Nationala a Valorilor Mobiliare cu sediul in Bucuresti, str. Foisorului nr. 2, sector 3.
S.C. ESTINVEST S.A. este autorizata sa efectueze toate serviciile de investitiifinanciare si anume:
Servicii principale:
1. preluarea si transmiterea ordinelor primite de la investitori in legatura cu unul sau mai
multe instrumente financiare2. executarea ordinelor in legatura cu unul sau mai multe instrumente financiare, altfel
decat cele pe cont propriu (house)3. tranzactionarea instrumentelor financiare pe cont propriu (house)
4. administrarea portofoliilor de conturi individuale ale investitorilor, pe baza
discretionara, cu respectarea mandatului dat de acestia, atunci cand aceste portofoliiinclud unul sau mai multe instrumente financiare
5. subscrierea de instrumente financiare in baza unui angajament ferm si/sau plasamentul
de instrumente financiare
Servicii conexe:
1. custodia si administrarea de instrumente financiare2. inchirierea de casete de siguranta3. acordarea de credite sau imprumuturi de instrumente financiare unui investitor, in
vederea executarii unor tranzactii cu instrumente financiare, in care respectiva
societate de servicii de investitii financiare este implicata in tranzactii4. consultanta acordata societatilor cu privire la orice probleme legate de structura de
capital, strategie industriala, precum si consultanta si servicii privind fuziunile si
achizitiile de societati5. alte servicii privind subscrierea de instrumente financiare in baza unui angajament
ferm
6. consultanta de investitii cu privire la instrumentele financiare
7. servicii de schimb valutar in legatura cu activitatile de servicii de investitii financiareprestate.
S.C. ESTINVEST S.A. este autorizata ca membru compensator individual in cadrulS.C. Casa Romana de Compensatie, realizand urmatoarele activitati:
- negocierea cererilor si a ofertelor si incheierea tranzactiilor pe pietele
dezvoltate de o bursa de marfuri- gestiunea sumelor, valorilor si bunurilor depuse pentru garantarea tranzactiilor
11
-
7/29/2019 Piata Primara Si Secundara de Capital
12/24
incheiate si plata obligatiilor.
Instrumentele financiare care se tranzactioneaza prin intermediul SSIF ESTINVESTS.A. sunt in principal valorile mobiliare si instrumentele financiare derivate. Dintre valorile
mobiliare, cele mai importante sunt actiunile emise de societati comerciale listate la Bursa deValori Bucuresti si Bursa Electronica Rasdaq. De asemenea, se pot tranzactiona obligatiuni
corporatiste, emise de societati comerciale, precum si obligatiuni municipale, emise de
municipalitati.Instrumentele financiare derivate sunt contracte futures si options, avand ca suport
valute (EUR, USD) sau cursul principalelor actiuni listate la BVB (SNP, TLV, SIF, etc).
Strategiile de investitii se fac cu fiecare client in parte, respectandu-se toate regulile
prudentiale si de conduita stabilite de reglementarile pietei de capital.Actiunile societatilor listate la BVB si RASDAQ sunt emise in forma dematerializata,
fiind inregistrate la Registre Independente. Actiunile dau detinatorilor lor dreptul la vot in
Adunarea Generala a Actionarilor, dreptul la dividende, dreptul de preemtiune la participarea
la majorarea capitalului social, etc.
Riscurile aferente tranzactionarii actiunilor sunt:
a. riscul de pozitie (intervenit ca urmare a schimbarii preturilor acestora din cauza
unor factori legati de miscarile pietei si de situatia emitentilor lor)
b. riscul de lichiditate
c. riscul de sectord. riscul de emitent
Obligatiunile sunt titluri de credit emise de societati comerciale sau municipalitati cuscopul de a-si finanta activitatile sau diverse obiective. Obligatiunile sunt de mai multe tipuri:
- dematerializate sau la purtator
- convertibile in actiuni- asigurate
Riscurile legate de obligatiuni se refera la capacitatea emitentului de a plati dobanzile
la termenele fixate initial, de variatia pretului lor in functie de rata dobanzilor bancare, delichiditate, etc.
Instrumentele financiare derivate sunt: contracte futures financiare, inclusiv contracte
similare cu decontare finala in fonduri, optiuni pe orice instrument financiar, optiuni,
instrumente financiare derivate pe marfuri, combinatii ale acestora, precum si alte instrumentecalificate astfel prin reglementari ale CNVM.
Desi se folosesc ca si metode de protectie impotriva riscului valutar (hedging) si a
celui legat de evolutia activului suport, instrumentele financiare derivate au si ele, la randullor, risc de pozitie cand piata evolueaza in alt sens decat cel perconizat de investitor, risc de
lichiditate, etc.
SSIF ESTINVEST va presta servicii de investitii financiare in numele si pe contulclientilor numai in baza unui contract in forma scrisa. Pentru derularea tranzactiilor cu valori
mobiliare, clientul va avea sumele necesare disponibile in cont, inclusiv celor pentru achitarea
taxelor si comisioanelor pentru serviciile furnizate. Pentru tranzactiile in marja, clientul va
12
-
7/29/2019 Piata Primara Si Secundara de Capital
13/24
avea constituita marja initiala conform solicitarilor SSIF ESTINVEST SA, marja al carei
nivel minim va fi mentinut pe toata perioada derularii contractului.
Investitorul va avea o perioada de 14 zile, de la incheierea contractului, pentru a reziliaunilateral contractul incheiat la distanta, fara a-i fi percepute acestuia comisioane
penalizatoare sau fara a-si motiva decizia de retragere. In cazul in care investitorul reziliaza
unilateral contractul, el va putea fi obligat sa plateasca serviciile prestate in concordanta cuclauzele contractului. In cazul exercitarii dreptului de reziliere unilaterala a contractului la
distanta, invetitorul va notifica SSIF, inainte de expirarea termenului de 14 zile, prin orice
mijloc care poate fi probat. Termenul va fi considerat respectat daca notificarea formulata pesuport de hartie sau alt suport durabil, disponibil si accesibil SSIF, este expediata inaintea
expirarii termenului in care acest drept poate fi exercitat.
Daca in termen de 1 an clientul nu opereaza nici o miscare de valori mobiliare,
contractul inceteaza de drept. In aceasta situatie, partile convin de comun acord ca actiuniledetinute de client la data incetarii contractului (indiferent de cauza care a dus la incetarea
contractului) sa fie transferate la regsitru. Orice litigiu dintre parti, in legtaura cu interpretarea
sau executarea contractului, daca nu va putea fi solutionat pe cale amiabila, va fi supus spre
solutionare instantelor competente de la sediul intermediarului.
Pietele reglementate pe care SSIF ESTINVEST SA participa in calitate de
intermediar sunt:
a. Bursa de Valori Bucuresti
b. Bursa Electronica RASDAQ
c. Bursa Monetar Financiara si de Marfuri Sibiu (pentru instrumente financiarederivate)
Organizarea si functionarea SSIF ESTINVEST S.A.
Partea I
Principii generale
Organizarea si functionarea SSIF ESTINVEST S.A. are la baza urmatoarele
principii:
a) separarea conducerii executive de administrarea societatii in sensul ca directorii
executivi nu vor face parte din Consiliul de Administratie si nici un membru al Consiliului deAdministratie nu va participa la conducerea executiva a societatii.
b) conducerea executiva este constituita din trei persoane: un director general si doi
directori generali adjuncti, care in conformitate cu legea pietei de capital si a Regulamentului32/2006 sunt conducatorii societatii si nu conduc in mod memijlocit directiile functionale ale
societatii.
c) societatea va fi impartita in subdiviziuni, respectiv in sucursale si agentii peprincipiul teriorialitatii cu sedii proprii si functionare cu autonomie limitata, pe baza
regulamentului propriu de functionare, fara patrimoniu si fara personalitate juridica.
13
-
7/29/2019 Piata Primara Si Secundara de Capital
14/24
d) sucursalele si agentiile vor fi conduse de directori de sucursala sau agentie, ce vor
raspunde de intreaga activitate a subunitatii; acestia sunt direct subordonati conducatorilor
societatii.e) compartimentele functionale ale societatii vor fi organizate pe directii ce vor fi
conduse de directori ce nu vor fi si conducatori ai societatii.
f) conducatorii societatii vor stabili activitatile, atributiunile si sarcinile pentru fiecaredirectie, sucursala sau agentie, iar fiecare director de directie, sucursala sau agentie va intocmi
procedurile necesare desfasurarii activitatii precum si sarcinile de lucru pentru fiecare
persoana din subordine.g) fiecare director de directie, sucursala si agentie este personal raspunzator de
indeplinirea tuturor sarcinilor angajatilor din subordine, indiferent de numarul acestora.
Organizarea si functionarea societatii va raspunde la urmatoarele obiective si
cerinte:
a) asigurarea eligibilitatii pentru accesul societatii la pietele de valori mobiliare
reglementate si supravegheate in conditiile cerintelor legislatiei in vigoare.
b) asigurarea capabilitatii tehnice, organizatorice si profesionale in vederea furnizariicatre clienti a unor servicii ieftine si in conditii de siguranta.
c) confidentialitatea datelor si informatiilor referitoare la clientii societatii de serviciide investitii financiare.
d) confidentialitatea tranzactiilor si serviciilor furnizate
e) desfasurarea in cadrul unor departamente separate functional a activitatilor ce pot
duce la aparitia unor conflicte de interese intre societate si clientii sai sau intre clientiiacesteia.
Cerintele enumerate mai sus vor fi asigurate prin urmatoarele:
a) accesul la bazele de date va fi limitat pentru fiecare angajat strict la nevoile acestuia
pentru indeplinirea sarcinilor proprii.
b) inca de la inregistrare, fiecare client va primi un cod care va fi folosit pe intregulcircuit al procesului de tranzactionare astfel ca numele acestuia nu va fi cunoscut de
personalul societatii.
c) tranzactiile pe contul societatii de servicii de investitii financiare, pentru conducere,salariati si actionarii acesteia, se vor executa intr-un compartiment distinct de catre o persoana
desemnata care sa faca doar aceste operatiuni.
d) intregul personal va semna un act de confidentialitate special, care va reprezenta o
anexa la contractul de munca,e) la nivelul societatii se va constitui un fond de garantare pentru acoperirea riscurilor
la care vor participa salariatii cu 2,5%, iar societatea cu 2,5% din fondul de salarii al
societatii.
Partea II
Structura organizatorica
Conform organigramei, societatea are urmatoarea structura organizatorica:
14
-
7/29/2019 Piata Primara Si Secundara de Capital
15/24
a) Adunarea Generala a Actionarilor este formata din actionarii societatii si se
intruneste si functioneaza conform Actului Constitutiv si a legilor in vigoare.
b) Consiliul de Administratie este ales de Adunarea Generala a Actionarilor, esteformat din trei membri, Presedinte, Vicepresedinte si membru, si functioneaza de asemenea
conform Actului Constitutiv, precum si al Regulamentului 31/1990.
c) Compartimentul de Control Intern va avea sarcini cerute de regulamenteleComisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM) si cele stabilite de Consiliul de
Administratie.
d) Compartimentul de Audit Intern are sarcinile prevazute de legislatia in vigoare side procedura proprie de desfasurare a activitatii.
e) Presedintele Consiliului de Administratie este ales de Adunarea Generala a
Actionarilor si are atributiunile prevazute in Actul Constitutiv.
f) Directorul General este numit de Consiliul de Administratie si are atributiunilestabilite de regulamentul de organizare si functionare, completat cu prevederile actele
normative in vigoare. Este, conform Regulamentului 32/2006 CONDUCATORUL
SOCIETATII si are toate atributiunile prevazute in acest regulament si cele ale Directorului
general prevazute de legea 31/1990.g) Directorul General Adjunct este numit de Consiliul de Administratie si are
atributiunile stabilite de regulamentul de organizare si functionare, completat cu prevederileactelor normative in vigoare. Este subordonat Directorului General si coordoneaza
compartimentul de operatiuni transfrontaliere si compartimentul de administrare a
portofoliului propriu, precum si compartimentul de analize si rapoarte financiare, si
compartimentul de oferte publice si preluari.
Directiile, Departamentele si Compartimentele functionale:
1) Directia Operatiuni: Tranzactionarea titlurilor de capital, tranzactionarea veniturilorcu venit fix, tranzactionarea instrumentelor derivate, tranzactionarea on-line, dezvoltare soft si
retele informatice, administrare site, back-office (administrarea bazelor de date, evidenta si
miscarea valorilor mobiliare)2) Directia Comerciala: receptie si procesare ordine (front-office), dezvoltare servicii
noi si imbunatatire servicii, coordonare agenti delegati, evidenta clienti, conturi noi.
3) Directia Economica: Departamentul Financiar (urmarirea fluxurilor financiare,salarizarea personalului, casierie), contabilitate primara, monitorizarea riscului, rapoarte
financiare.
4) Directia Administrativa: Oficiul juridic, resurse umane, dezvoltare retea teritoriala,
administrativ aprovizionare.5) Sucursala care este subordonata sediului central: director sucursala si
compartimente functionale, in functie de volumul de activitate, dar nu mai putin de trei
persoane.6) Agentia este subordonata unei sucursale: director de agentie si compartimente
functionale in functie de volumul de activitate, dar nu mai putin de doua persoane.
Partea III
Functionarea societatii
Societatea este administrata prin sistemul Consiliului de Administratie directori
executivi. Consiliul de Administratie incredinteaza, conform art. 143 din Legea 31/1990
15
-
7/29/2019 Piata Primara Si Secundara de Capital
16/24
moficata prin Legea nr. 441/2006, o parte din operatiunile societatii unui director general
executiv. Acesta nu este membru in Consiliul de Administratie dar are aceeasi raspundere ca
si acesta in limita drepturilor conferite de regulamentul de organizare si functionare. Fiecaredirector raspunde de realizarea sarcinilor compartimentelor subordonate, indiferent de
numarul personalului existent.
Adunarea Generala a Actionarilor
Adunarea Generala a Actionarilor are atributiunile si competentele prevazute de Legea
31/1990 si de Actul Constitutiv al societatii. Modalitatile de convocare, organizare sidesfasurare sunt cele prevazute de aceleasi acte normative.
Consiliul de Administratie
Consiliul de Administratie are componenta prevazuta in Actul Constitutiv si estecoordonat de un Presedinte. Acesta conduce lucrarile sedintelor care se desfasoara, de regula,
in fiecare decada a fiecarei luni. La sedintele Consiliului de Administratie vor participa
directorii societatii precum si sefii compartimentelor care raspund de activitatile analizate in
ordinea de zi. Convocarea se va face cu 5 zile inainte de catre secretariatul societatii.Convocatorul va contine ordinea de zi si numele membrilor Consiliului de Administratie care
va sustine fiecare punct. Fiecare administrator va primi spre urmarire un segment dinactivitatea societatii despre care va prezenta rapoarte in CA, conform ordinii de zi (toate
rapoartele cerute de ordinea de zi vor fi prezentate numai in forma scrisa).
Atributiile Consiliului de Administratie:
a) duce la indeplinire hotararile Adunarii Generale ale Actionarilor
b) propune aprobarii AGA bilantul contabil, precum si strategia de dezvoltare a
societatiic) intocmeste toate documentele necesare desfasurarii AGA
d) analizeaza lunar activitatea societatii prezentata de catre comitetul executiv
e) aproba cheltuieli pana la nivelul admis de Actul Constitutivf) aproba angajarea si promovarea personalului
g) aproba contractele de management incheiate cu directorul executiv si sefii de
sucursale si agentii, inclusiv sistemul de indicatori si criterii de performantah) stabileste imputerniciri de reprezentare a societatii
i) ratifica hotararile luate de comitetul executiv peste competenta acestuia
j) rezolva contestatiile salariatilor la masurile disciplinare si organizatorice luate de
conducerea executivak) administreaza portofoliul propriu al societatii, de regula prin intermediul
Presedintelui;
l) aproba regulamentul de organizare, procedurile de lucru si fisa postului
m) aproba infiintarea sau desfiintarea unor sedii secundare: sucursale, agentii,
reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica.
Presedintele Consiliului de Administratie
Presedintele Consiliului de Administratie are urmatoarele atributiuni:
a) duce la indeplinire toate hotararile Consiliului de Administratie
16
-
7/29/2019 Piata Primara Si Secundara de Capital
17/24
b) conduce Consiliu de Administratie in ceea ce priveste pregatirea, convocarea si
desfasurarea sedintelor
c) urmareste, intre doua sedinte, modul de desfasurare a activitatii ComitetuluiExecutiv
d) raspunde de organizarea si desfasurarea Adunarii Generale a Actionarilor
e) conduce, in lipsa directorului, lucrarile sedintelor Comitetului Executivf) poate lua orice decizie de competenta Consiliului de Administratie cu conditia
ratificarii ulterioare a acesteia
g) poate delega atributiunile sale vicepresedintelui sau directorului general al societatiih) propune spre aprobare Consiliului de Administratie directorii executivi, directorii
de sucursale si agentii.
Comitetul Executiv
Comitetul Executiv este format din Directorul General, Directorii Generali Adjuncti si
directorii departamentelor functionale ale societatii. Comitetul Executiv este condus de
Directorul General si raspunde de intreaga activitate a societatii. Acesta isi desfasoara
activitatea in sedinte periodice dupa un regulament propriu intocmit de directorul general siaprobat de Consiliul de Administratie.
Directorul General
Directorul General raspunde de conducerea operativa a societatii si are urmatoareleatributiuni:
a) duce la indeplinire prevederile din contract si hotararile Consiliului de
Administratie care sunt de competenta acestuia
b) conduce si organizeaza sedintele comitetului executivc) reprezinta societatea in relatiile cu tertii pe baza de mandat dat de Presedintele
Consiliului de Administratie
d) urmareste desfasurarea activitatii operative a sucursalelor si a directiilor societatiie) raspunde de realizarea criteriilor de performanta
f) ia masuri disciplinare si administrative la sesizarea compartimentelor din subordine
impotriva oricarei persoane pana la nivelul Consiliului de Administratieg) intocmeste regulamentul de organizare si functionare si raspunde de elaborarea fisei
postului pentru fiecare salariat al societatii si ale procedurilor de lucru pentru compartimentele
societatii
h) elaboreaza si propune spre aprobare bugetul societatii.
Directorii Generali Adjuncti
Directorii Generali Adjuncti raspund solidar cu Directorul General de conducereaoperativa curenta a societatii si inlocuiesc Directorul Gerneral in absenta acestuia.
Directorii de Departamente
Directorii de Departamente raspund de conducerea operativa a departamentelor si
compartimentelor din subordine si au urmatoarele atributiuni:
a) organizeaza departamentele si compartimentele din subordine
b) intocmesc bugetul de venituri si cheltuieli
17
-
7/29/2019 Piata Primara Si Secundara de Capital
18/24
c) intocmesc procedurile de lucru pentru compartimentele din subordine
d) intocmesc fisa postului pentru fiecare persoana din subordine
e) raspund de activitatea fiecarei persoane din subordinef) prezinta rapoarte lunare de activitate in cadrul sedintelor Comitetului Executiv si ale
Consiliului de Administratie.
Procedura de tranzactionare si supraveghere a activitatii de
tranzactionare prin internet
Aceste proceduri fac parte din Procedurile de lucru si supraveghere interna a
activitatii de tranzactionare. Aceste proceduri au urmatoarele obiective:
- supravegherea interna a activitatii de tranzactionare prin internet- asigurarea responsabilitatii datelor si informatiilor referitoare la operatiunile
efectuate de catre clientii societatii
- asigurarea confidentialitatii tranzactiilor si a serviciilor furnizate
Partea IDefinitii
Activitatea de tranzactionare prin internet se desfasoara prin intermediul a trei interfetespecifice:
1) interfata client acesta are acces numai printr-un user si o parola unice. Prinaceasta interfata, clientul are posibilitatea, printre altele, de a lansa ordine, de a le modifica
sau anula.
2) interfata de administrator site acesta are acces printr-un user si o parola unice
3) interfata de broker un agent de servicii de investitii financiare din cadrul
Departamentului Operatiuni primeste ordine, modificari de ordine sau anulari de ordine de la
clienti, confirma clientului imediat tranzactionarea totala sau partiala a ordinului. La aceastainterfata brokerul are acces printr-un user si o parola unice.
Partea a II-a
Operatiuni premergatoare incheierii unui contract la distanta
Pentru validitatea incheierii unui contract la distanta, societatea va solicita si obtine, in
prealabil, consimtamantul scris al investitorului pentru incheierea unui astfel de contract.
Consimtamantul investitorului se poate obtine prin semnatura sa data pe un document tipizat,transmis pe una din urmatoarele modalitati: direct la sediul societatii, prin posta cu confirmare
de primire sau prin oricare alt mijloc de comunicare recunoscut de lege, care permite
identificarea expeditorului.
Inainte de incheierea unui contract la distanta sau la momentul prezentarii propuneriide incheiere a unui contract la distanta, societatea informeaza investitorii in timp util, corect si
complet deasupra:
- datelor privind posibilitatea identificarii societatii- informatiilor privind serviciile de investitii financiare care urmeaza a fi prestate de
catre societate
- informatiilor cu privire la contractul la distanta care urmeaza a fi incheiat.
18
-
7/29/2019 Piata Primara Si Secundara de Capital
19/24
Societatea va putea utiliza urmatoarele mijloace de comunicare la distanta: telefon,
fax, internet. Utilizarea mijloacelor de comunicare la distanta necesita acordul expres al
investitorului si nu este permisa in situatia in care investitorul si-a manifestat dezacordul cuprivire la utilizarea acestora. Cheltuielile rezultate din comunicarea la distanta cu investitorul
nu vor fi suportate de catre acesta.
Informatiile referitoare la obligatiile contractuale vor fi comunicate investitorului infaza precontractuala, acestea trebuind sa fie in conformitate cu obligatiile contractuale
rezultate din dispozitiile legale aplicabile contractului la distanta.
Societatea va comunica investitorilor, in totalitate, termenii si conditiile contractuale,precum si informatiile prevazute in documentul de prezentare. In situatia in care, la cererea
expresa a investitorului, contractul a fost incheiat prin mijloace de comunicare la distanta care
nu permit indeplinirea procedurii prealabile de informare mentionata anterior, societatea isi va
indeplini obligatiile ce ii revin imediat dupa incheierea contractului la distanta.Pe durata derularii contractului la distanta, investitorul are dreptul sa solicite
comunicarea conditiilor si prevederilor contractuale pe suport de hartie. Investitorul poate
solicita schimbarea modului de comunicare la distanta folosit daca acest lucru nu este
incompatibil cu termenii contractului incheiat sau cu natura serviciului furnizat.Investitorul are dreptul sa ceara rezilierea unilaterala a contractului la distantaincheiat cu societatea intr-un termen de 14 zile care incepe sa curga:
- din ziua incheierii contractului la distanta
- din ziua in care investitorul primeste termenii si conditiile contractuale
Cele trei interfate sunt construite pe urmatoarele functii:
- sa asigure verificarea identitatii investitorului atunci cand acesta acceseaza sistemul
- sa protejeze site-ul impotriva oricarui acces neautorizat
- sa existe pe pagina de internet al societatii informatii reale si actualizate permanent sisa respecte regulile privind publicitatea
Partea a III-a
Inregistrarea clientului. Transferul de numerar si actiuni
Pentru a indeplini cerinta privind verificarea identitatii si capacitatea investitionala a
investitorilor, societatea va primi:
- o fotocopie a documentelor de identificare a investitorului
- informatii privind contul bancar, inclusiv extras de cont sau cec stampilat
- documente de evidenta privind locul de rezidenta al clientuluiConfirmarea primirii de catre societate a documentelor mai sus mentionate se face prin
transmiterea de catre investitor a unei scrisori recomandate, cu confirmare de primire, in acest
fel verificandu-se si adresa declarata de investitor.Dupa incheierea procesului de verificare a cererii de catre o persoana desemnata din
cadrul departamentului servicii clienti din cadrul societatii, se va comunica prin e-mail
clientului numele de utilizator si doua parole. Prima parola este pentru vizualizarea ordinelorde vanzare/cumparare, a limitei de tranzactionare si a balantei portofoliului propriu de
instrumente financiare. Cea de-a doua parola este pentru introducerea ordinelor de
vanzare/cumparare, transfer de instrumente financiare sau numerar.
19
-
7/29/2019 Piata Primara Si Secundara de Capital
20/24
Pentru a asigura un sistem de protectie crescuta a informatiilor, societatea dispune de
un sistem de modificare lunara obligatorie a parolelor de catre investitor. Societatea, detinand
fordurile banesti si instrumentele financiare ale investitorilor, dispune de un sistem deverificare a contului in mod automat. In situatia in care conturile sau marjele sunt insuficiente,
sistemul de tranzactionare online blocheaza intrarea ordinelor, clientul fiind avertizat pe ecran
cu privire la motivele blocarii ordinului si i se va solicita sa remedieze situatia. Periodic,societatea actualizeaza cele trei interfete astfel incat se asigura primirea de catre investitor in
mod sistematic de rapoarte si informatii prevazute de regulamentele pietei de capital, pe ecran
unde sa poata fi citite sau intr-un format ce poate fi descarcat de pe internet. Societatea oferainvestitorului, prin contract, posibilitatea alegerii modalitatii de primire a rapoartelor si a
informatiilor cu privire la portofoliul sau.
Sistemul de tranzactionare online dispune de un mecanism prin care se verifica daca
ordinele sunt compatibile cu conditiile de piata astfel incat un mecanism automat de blocare aordinelor se declanseaza cand sistemul identifica o incompatibilitate, iar clientul este informat
pe ecran cu privire la motivele blocarii. Confirmarea cu privire la inregistrarea de catre
societate a ordinului clientului va fi afisata pe ecran, societatea solicitand apoi clientului sa
reconfirme ordinul. Contractul incheiat cu investitorul stipuleaza ca societatea isi asumaresponsabilitatea pentru executarea corespunzatoare a ordinului, odata ce confirmarea privind
inregistrarea ordinului a fost transmisa investitorului si cat mai curand dupa ce investitorul areconfirmat ordinul.
In situatia aparitiei unei disfunctionalitati cu privire la sistemul de preluare a ordinelor,
societatea va informa utilizatorii cu privire la natura disfunctionalitatii si durata previzionata a
lor. Transferurile financiare au loc prin transmiterea de catre client a unei cereri, prin sistemulde tranzactionare online. In cazul unei depuneri de numerar efectuata de client, se va verifica
de catre departamentul financiar existenta unui ordin de plata sau foaie de varsamant, precum
si a intrarii banilor in contul societatii.Transferurile financiare au loc prin transmiterea de catre client a unei cereri, prin
sistemul de tranzactionare on line. In cazul unei depuneri de numerar efectuata de client, se
verifica de catre Departamentul financiar existenta unui ordin de plata sau foaie de varsamant,precum si a intrarii banilor in contul Societatii. Depunerea va fi operata in contul clientului in
momentul confirmarii venita din partea Departamentului financiar.
In cazul unei retrageri de numerar, Departamentul financiar verifica existenta banilordecontati, precum si corectitudinea contului bancar. Daca aceste date sunt corecte, banii vor fi
transferati in contul pe care clientul l-a comunicat in cererea de retragere. Contul trebuie sa
corespunda cu cel comunicat de client in formularul de deschidere de cont, in caz contrar i se
va solicita clientului o cerere de modificare a contului bancar, precum si o copie dupa extrasulde cont emis de catre banca.
Transferurile de actiuni au loc prin transmiterea de catre client, prin sistemul de
tranzactionare on line, a unei cereri. In cazul depunerii de actiuni, clientul comunica numarul,simbolul, pretul mediu si daca este cazul, codul confidential, brokerului, prin interfata
specifica clientului. Cererea de transfer a actiunilor, extrasul de cont emis de Registru si
declaratia de pret mediu vor fi transmise de client prin fax catre Societate. Existenta lor vaduce la realizarea efectiva a transferului din Registru.
In cazul transferului de actiuni in Registru, clientul comunica brokerului, prin interfata
specifica clientului, numarul si simbolul actiunilor. Cererea de transfer a actiunilor va fi
20
-
7/29/2019 Piata Primara Si Secundara de Capital
21/24
transmisa prin fax catre Societate. Existenta ei va duce la realizarea efectiva a transferului in
Registru.
Partea a IV-a. Tranzactionarea ordinelor de vanzare/cumparareClientul transmite ordinul de tranzactionare prin intermediul interfetei specifice
existente pe site-ul SSIF Estinvest (www.estinvest.ro).i Aceasta interfata este accesibila
clientului numai printr-un user si o parola, care sunt unice.Sistemul de tranzactionare online verifica validitatea ordinului (existenta banilor in
cont pentru operatiile de tip cumparare, existenta actiunilor pentru operatiile de tip vanzare,
indeplinirea unor conditii impuse de piata referitoare la cantitate si/sau pret). Ordinul parvine
brokerului, care opereaza prin intermediul interfetei specifice de verificare/raportare.Broker-ul verifica, din nou, validitatea ordinului, si il preda agentului de bursa sau
trader-ului BER, dupa caz, pentru a-l introduce in piata. Agentul de bursa sau trader-ul BER,
dupa caz, raporteaza brokerului introducerea ordinului in piata si/sau starea acestuia in
functie de piata (executat total/partial, neintroducere dincauza variatiei pretului peste limitaimpusa de regulile pietei, emitent suspendat de la tranzactionare, etc).
Brokerul raporteaza prin interfata specifica starea ordinului catre client. Astfel,clientul este informat tot timpul asupra starii ordinului sau (executat total/partial,
neintroducere din cauza variatiei pretului peste limita impusa de regulile pietei, emitent
suspendat de la tranzactionare, etc).
Momentul de lansare, modificare sau anulare al ordinelor trebuie corelate cuprogramul orar al sedintele de tranzactionare. Astfel, raportarea catre client a introducerii,
modificarii sau anularii ordinului se realizeaza numai in intervalul orar de functionare a
sedintelor de tranzactionare.La sfarsitul zilei de tranzactionare sunt importate in back-office fisierele cu
confirmarile de tranzactii de la BVB si BER de catre administratorul site-ului prin interfata
specifica. Pe baza acestor confirmari se seteaza starea ordinelor in cadrul sistemului detranzactionare online.
Partea a V-a
Protectia tranzactiilor
Accesarea contului de catre client se face prin intermediul unui nume de utilizator unic
si a unei parole de minim 8 caractere alfanumerice. Aceeasi regula se aplica si parolei pentru
introducerea ordinelor de vanzare/cumparare de instrumente financiare, transfer deinstrumente financiare si/sau numerar.
Comunicarea browser client-broker este securizata prin intermediul unui certificat de
criptare a datelor prin protocol SSL versiunea 3.0 cu o cheie de criptare RSA pe 1024 biti.Certificatul este emis si garantat de Equifax Secure Certificate Authority din S.U.A.
Serverul care gazduieste www.estinvest.ro este protejat la nivel fizic prin restrictia
accesului, sistem de UPS, sistem automat antincendiu. La nivel logic serverul este protejatprin firewall si alte mijloace specifice (restrictionare accesului pe baza de IP, administrare
prin SSH) si este monitorizat in permanenta.
21
-
7/29/2019 Piata Primara Si Secundara de Capital
22/24
Comunicarea intre server si sediul Societatii este realizata prin intermediul unei retele
VPN (Virtual private network) bazat pe tunele securizate de tip GRE (Generic Routing
Encapsulation).Datele continute in baza de date a sistemului online sunt salvate zilnic si arhivate pe
un server separat pe baza unui mecanism automat de back-up. La sfarsitul fiecare luni arhivele
lunii anterioare sunt salvate pe suport optic (CD/DVD).4
BIBLIOGRAFIE :
1. Ghilic-Micu, Bogdan. (1997). Bursa de Valori. Bucureti: EdituraEconomic
2. Ghid de comunicare financiar. (Ghid realizat n cadrul programuluiPhare al Uniunii Europene Compania i Ac ionarii).
3. WWW.ESTINVEST.RO
4 www.estinvest.ro
22
http://www.estinvest.ro/http://www.estinvest.ro/ -
7/29/2019 Piata Primara Si Secundara de Capital
23/24
23
-
7/29/2019 Piata Primara Si Secundara de Capital
24/24
i