TUIT EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑAsufletul. Aș vrea să po-vestesc ceva ce m-a marcat...
Transcript of TUIT EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑAsufletul. Aș vrea să po-vestesc ceva ce m-a marcat...
Numărul 27224.03 - 30.03.2011
SĂPTĂMÂNALUL ROMÂNILOR DIN SPANIA
Distribución gratuitawww.noiinspania.com
EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑAEL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA
GRATUIT
În numărul următor
PUBLICIDAD916 156 384916 972 596
ESPACIOS ENCASTELLANOPrimera “cadena
de valor” de biocombustibles
en Europa [ En la pág. 15 ]
Echivalarea studiilor universitare
În acest număr
Coslada: Conferinţă despre violenţa asupra femeilor
SUNTEM CEI MAI BUNI!
℡901 810 222
4.90€comision
Începând cu
8888888888℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡90900009009099090090909909090990900900909 11 1111 11 11111111111111901
� PLATIM ÎN EURO
� LA BCR
� BANII AJUNG ÎN 10 MINUTE
� CU NOI POTI SI SA PRIMESTI
BANI DIN ROMÂNIA
MAGAZIN ROMÂNESC Magazinul vă oferă o gamă variată de produse autentice
româneşti. Peste 500 de produse: mezeluri, lactate, dulciuri, cafea, murături, vinuri, bere, mălai etc.
DISTRIBUITOR OFICIAL DIGI MOBIL
NOU DIGI TV APARAT DIGI TV
TRIMITEM ÎN TOATĂ SPANIA PLĂŢI ABONAMENTE
DECODĂRI TELEFOANE MOBILE DE LA 3 EURO
C/ Don Pedro de Luna, 10, Zaragoza Tel.: 637 590 745, 976 072 465
Pag. 8
Începe programul Cunoaşte-ţi legile
Scade populaţia României cu aproape 2 milioane de persoane
Pag. 11
„Pe lângă mesajul medicului transmit căldură”
Pag. 9
Pag. 3
2 SCRISORI+ 24.03 - 30.03.2011
[email protected]; tel.: 627 822 121
91 827 18 79
Invitaţii pentru nunţi şi botezuri Preţuri accesibile tuturor
Filmăm şi fotografiem
orice moment sau eveniment important
din viaţa dvs. Sunaţi-ne!
SCRISOARE Dragă redacţie,
Un salut căldu-ros și multă să-nătate pentru voi toţi! Datorită vouă mulţi dintre noi suntem un pic mai fericiţi și ne alinăm sufletul.
Aș vrea să po-vestesc ceva ce m-a marcat profund: Am dat anunţ la ziar că îmi caut sufletul pereche și am rămas șocată să văd cât de mulţi români sunt singuri și străini în lumea asta mare care se numește Spania.
Din România lucrurile par altfel: X este în Spania. Ce bine de el, are bani, are mașină, are de toate! Dar cu sufletul omu-lui cum rămâne? Știe cineva cât de singur este? Câte nopţi în patul rece își plânge singurătatea? Cât tânjește după iubire și dragoste? Nu, nu știe nimeni. Viaţă amară, tristă, singură, via-ţă care se plătește scump pentru un strop visat de fericire.
Oamenii sunt singuri din n motive, dar nu ar trebui să ră-mână singuri pentru totdeauna, indiferent cât de dur au fost loviţi de soartă. Ar trebui să-și caute fericirea în fiecare clipă, să-și strige singuri singurătatea, pentru că nu te trage nimeni de mânecă ca să te întrebe dacă ești singur și dacă ai nevoie de iubire. Tu ești cel care trebuie să ceri. Vine o vreme când te întrebi ce ai făcut pentru tine, pentru sufletul tău. Și răspunsul vine mereu același: nimic! Și-ţi pare rău și regreţi, dar este prea târziu.
M-am întâlnit și am vorbit la telefon cu mulţi bărbaţi, am luat o mare lecţie de la viaţă și am rămas cu un gust amar și sufletul rupt pentru că viaţa asta este atât de nemernică, dură și nedreaptă…
Ţin să mulţumesc din suflet tuturor celor care m-au sunat, m-au căutat și au avut răbdarea să se întâlnească cu mine, să ne cunoaștem și să vorbim. Iar dacă am supărat pe cineva, fără intenţie a fost și îmi cer iertare. Le mulţumesc încă o dată tu-turor și le doresc să-și găsească fericirea și să alunge singură-tatea din viaţa lor.
Dorina (Alcalá de Henares; tel.: 666 261 480)
Traduceri de documente oficiale oriunde în Spania
Legalizări, apostila de La Haga, omologări de studii
E-mail: [email protected]: 633 120 461
În urmă cu peste 5 ani membrii Con-
siliului Director al Casei României din
Spania, în frunte cu actorul și regizorul
Valentin Potrivitu, propuneau Primări-
ei Getafe implementarea unui proiect
ce pornea de la un obicei și o zicală
românească: în anumite zone din Ro-
mânia, părinţii și bunicii plantează un
copac, sărbătorind astfel venirea pe
lume a unui nou membru al familiei,
neuitând că „nu este om cine nu să-
dește-un pom”. Dacă în primul an s-a
început timid, în următorii activitatea
s-a bucurat de succes. Motiv pentru
care s-a hotărât ca aceasta să fie o ac-
tivitate anuală a orașului. Promotorul,
Casa de Rumania de España, împreu-
nă cu Planul de Imigraţie condus de
Domitilla Álvarez și Primăria Getafe,
reprezentată de primarul Pedro Cas-
tro, au făcut dovada că nu s-au înșelat
în luarea acestei decizii. În decursul
câtorva zile s-au desfășurat ateliere de
pregătire medio ambientală, ateliere
de abilităţi și ateliere de lucru manual.
Acestea au culminat cu ziua plantării
propriu-zise în parcul proaspăt reno-
vat Alhondiga, unde, pe lângă toate
aceste ateliere, copiii s-au putut bucu-
ra și de zona de joacă cu castele gon-
flabile, cu muzică etc. Copiii au primit
lopăţele, apoi le-a fost dăruită o plantă
pentru a învăţa cum se sădește și cum
se îngrijește. De asemenea, au partici-
pat împreună cu părinţii la ateliere de
confecţionare a mărţișoarelor pe care
le-au dăruit mamelor, bunicilor, surori-
lor și prietenelor. Obiectivele propuse
de promotori sunt păstrarea identităţii
culturale, cunoașterea și difuzarea obi-
ceiurilor și tradiţiilor românești și nu în
ultimul rând integrarea și participarea
la viaţa socială a românilor din Spania.
Obiective ce încep să fie atinse dacă
ne uităm la participarea și la structura
organizării din acest an a evenimentu-
lui. Au fost prezenţi spanioli, români,
marocani, bulgari, polonezi, ecuadori-
eni, peruani, bolivieni, chinezi, chilieni
etc. Ediţia din 2011 a atras un număr
record de participanţi – peste 1.100 de
persoane.
În cadrul aceluiași eveniment s-a
sărbătorit Ziua Contra Rasismului și Xe-
nofobiei, ocazie cu care s-a redactat un
manifest al tuturor orașelor din zona
sudică a comunităţii Madrid și care a
fost citit de trei fetiţe românce, mem-
bre ale asociaţiei. „Persoane provenite
din toate colţurile lumii care muncesc
pentru dezvoltarea umană și spiritua-
lă, dar și pentru construirea unei soci-
etăţi mai drepte și solidare, unde nici
o fiinţă umană nu poate fi discriminată
pentru culoarea pielii, originii, sexului,
religiei sau capacităţilor sale...”, este un
fragment din acest manifest.
Organizatorii vor instala, ca și în anii
precedenţi, o placă comemorativă cu
numele tuturor copiilor pentru care
s-au plantat copacii.
Marianne Bruncher
are se plătește scump pentru un strop visat de fericire
Creangă, aniversat
la CEPI Coslada Miercuri, 30 martie, la ora 17.30, Centrul Hispano-Român din
Coslada organizează o activitate cu ocazia aniversării scriitorului Ion Creangă. Evenimentul are loc în cadrul cenaclului literar Marin Sorescu, coordonat de scriitorul și ziaristul Marin Trașcă, cenaclu care își desfășoară activitatea la CEPI Coslada de un an de zile.
Pe lângă discuţii despre opera și viaţa lui Ion Creangă, se va vi-ziona filmul Un bulgăre de humă.
Cei interesaţi să participe trebuie să se înscrie la CEPI din Cosla-da, prin e-mail, telefonic sau personal, până la data de 28 martie (inclusiv).
Românii prind rădăcini
Trecem la ora oficială de vară În noaptea de 26 spre 27 martie se trece
la ora oficială de vară: ora 2.00 devine ora 3.00.
Continuă
înscrierile
la cursul
de română Încă se mai fac înscrieri la
cursul de limbă română pen-
tru copii organizat de Centrul
Hispano/Român din Coslada
(travesía del Curtidor, 1, local;
tel: 916 741 263). Se pot înscrie
copii de 4-6 ani.
Cursul se va organiza joia, de
la 17.30 la 18.30.
3ACTUALITATE 24.03 - 30.03.2011
Pe 26 martie și pe 2 și 9 aprilie, de
la 17.00 la 20.00, la sediul a diferite
organisme, între care Centrele de Par-
ticipare și Integrare a Imigranţilor, se
va organiza a cincea ediţia a progra-
mului Cunoaște-ţi legile, organizat de
Comunitatea Madrid în colaborare cu
fundaţiile Cremades & Calvo-Sotelo și
Wolters Kluwer España și Ilustrul Cole-
giu de Avocaţi din Madrid.
Programul, prezentat de cele mai
Începe programul Cunoaşte-ţi legile
prestigioase birouri de avocatură
spaniole și servicii juridice din mari
companii, oferă oportunitatea de a se
cunoaște legile, principiile și funda-
mentele juridice ale societăţii spanio-
le, cu o relevanţă specială pe schimbă-
rile legislative în materie de străini, în
domeniul muncii etc.
Cunoștinţele dobândite vor fi cer-
tificate printr-o diplomă de partici-
pare.
Termenul de prezentare a artico-
lelor de opinie pentru concursul din
cadrul proiectului Cetăţeni pentru o Europă unită, o iniţiativă de sensibili-
zare și motivare pentru stimularea in-
tegrării imigranţilor și a autohtonilor
în Europa, coordonată de Agenţia Re-
gională pentru Imigraţie și Cooperare
din Consiliul pentru Muncă, Femei și
Imigraţie din Comunitatea Madrid, se
prelungește până pe 25 martie, ora
Termenul de prezentare a artico-
or de opinie pentru concursul din
Concursurile Instituţiile europene şi cetăţenii şi Apa şi tu
S-a prelungit termenul de prezentare a lucrărilor 14.00. Data anterioară de prezentare a
lucrărilor a fost 19 martie.
La concurs pot participa persoane
peste 18 ani de orice naţionalitate, cu
câte lucrări doresc. Textul trebuie să
fie redactat în castiliană și să aibă cel
mult o pagină în format Word. Partici-
panţii vor trebui să trimită două pli-
curi. Textul, cu titlul și pseudonimul,
trebuie trimise pe adresa de e-mail
prin poștă (Agencia Regional para la
Inmigración y la Cooperación. C/ Los
Madrazo, 34, Madrid). Datele perso-
nale ale autorului, însoţite de titlul
articolului și de pseudonim, trebuie
trimise pe adresa asuncion.molina@
madrid.org sau pe adresa Agenţiei.
Mai multe informaţii, la adresa de e-
mail ciudadaní[email protected]
sau la numerele de telefon 917 206
572, 917 206 567.
Spitalul public din Torrejón de Ardoz se va deschide la sfârşitul anului
Președinta Comunităţii Madrid, Es-
peranza Aguirre, consilierul Sănătăţii,
Javier Fernández-Lasquetty, și prima-
rul municipiului Torrejón de Ardoz,
Pedro Rollán, au vizitat pe 18 martie
spitalul public din municipiu pentru a
verifica dacă lucrările respectă terme-
nele prevăzute. Construcţia edificiului
este practic terminată. Se lucrează la
instalaţii, fapt ce permite ca primii pa-
cienţi să fie primiţi începând cu sfârși-
tul acestui an.
Spitalul va avea 250 de paturi în sa-
loane individuale, 10 săli de operaţii,
șase săli de naștere și multe speciali-
tăţi, putându-se acoperi 95% dintre
solicitările de asistenţă medicală ale
pacienţilor.
Lucrările la noul spital au început
acum 13 luni, iar începerea funcţionă-
rii sale, a declarat primarul municipiu-
lui, „presupune soluţionarea celei mai
mari cereri din istoria orașului nostru,
fiind una dintre cele mai mari dorinţe
ale locuitorilor din Torrejón de Ardoz,
aceea de a avea spital
propriu, public, parte a
reţelei sanitare madri-
lene și cu o foarte bună
calitate a serviciilor me-
dicale. Nici un cetăţean
al municipiului nu va
mai trebui să meargă la
spitalul din Alcalá, dato-
rită faptului că va fi tra-
tat la spitalul din orașul
lui”.
Și Esperanza Aguir-
re și-a arătat satisfacţia
cu privire la stadiul lucrărilor la noul
spital, pentru a cărui construcţie s-a
destinat o investiţie iniţială de 121 de
milioane de euro. „Am cedat o minu-
nată parcelă de aproximativ 62.000 de
metri pătraţi în cartierul Soto Henares.
Primăria Torrejón de Ardoz a făcut un
efort considerabil mai întâi pentru
a se putea începe construirea sa și
apoi pentru ca acesta să fie finalizat
cât mai repede posibil, pentru ca în
Și termenul de prezentare a lucrări-
lor la concursul de pictură pentru co-
pii și tineri intitulat Apa și tu, organi-
zat de compania Canal de Isabel II, s-a
prelungit. Desenele pot fi prezentate
până pe 31 martie. Data anterioară fu-
sese 22 martie, Ziua Mondială a Apei.
Pot participa elevi de la instituţiile
de învăţământ din Comunitatea Ma-
drid, cu vârste între 8 și 16 ani. Fiecare
elev va putea prezenta doar o lucrare,
cu care nu a mai participat la nici un
concurs cu caracteristici similare, pe
carton subţire (cartulina) de mărimea
DIN A3; tehnica și materialele sunt la
alegere. Lucrările se vor trimite prin
correo certificado sau se vor aduce la
birourile centrale Canal Isabel II (stra-
da Santa Engracia, 125, Madrid). Mai
multe informaţii despre acest concurs,
pe pagina web a Canal de Isabel II –
www.cyii.es.
sfârșit cetăţenii municipiului să poată
avea un spital în orașul lor. Dacă totul
va continua după cum este prevăzut,
noul centru sanitar va începe să func-
ţioneze în următoarele luni, deservind
peste 133.000 de cetăţeni”.
Locuitorii municipiului vor putea vi-
zita instalaţii din noul spital la sfârșitul
acestei săptămâni, în cadrul Zilelor uși-
lor deschise. Orarul de vizită este de la
11.00 la 19.00, sâmbătă și duminică.
INFORMAŢII UTILE 24.03 - 30.03.20114
Nelu Bârsan Transport pachete Spania-România România-Spania
E-mail: [email protected] din Comunitatea Madrid ce depăşesc 30 kg se ridică de la domiciliu.
Pentru mai multe informaţii, sunaţi la numerele de telefon: 629 755 887, 618 759 962, 618 759 654, 626 313 328E-mail: [email protected] Pentru mai multe informaţii în România, sunaţi la numerele de telefon: 0747 083 794, 0747 015 894
ADRESEMadrid: C/ Manuel Cortina, no. 13 Alcalá de Henares: C/ Juan de Cardona, no. 6
LÉRIDAC/ Ramón Llull, no. 17 Tel.: 618 266 341, 664 108 325, 608 625 964 Şi pentru rutele Barcelona, Tarragona, Girona, Figueres, Sabadell, Terrassa www.nelu-barsan.4t.comE-mail: [email protected]
Pachetele din Comunitatea Madrid ce depăşesc 30 kg se ridică de la domiciliu.
88
NOU
Preţuri avantajoase pentru cei care se repatriază.
LÉRIDAC/ Ramón Llull, no. 17 Tel.: 618 266 341, 664 108 325, 608 625 964 Şi pentru rutele Barcelona, Tarragona, Girona, Figueres, Sabadell, Terrassa www.nelu-barsan.4t.comE-mail: [email protected]
Trimiterea de corespondenţă şi medicamente este gratuită
Prestaţii de şomaj pentru şomerii peste 52 de ani
Condiţii pentru a primi acest ajutor:1. Să fie o persoană șomeră;
2. Să aibă vârsta de 52 de ani la data la
care depune cererea;
3. Să fie înregistrată la Biroul pentru
Ocuparea Forţei de Muncă ca persoană
care își caută de lucru și nu a respins
oferte de muncă sau de participare la
cursuri de calificare din momentul înre-
gistrării;
4. Să semneze și să respecte cerinţele
privind angajamentul pe care și-l asumă
– de a-și căuta activ un loc de muncă
(compromiso de actividad);
5. Toate veniturile lunare ale solicitan-
tului să nu depășească 75% din salariul
minim pe ţară (Salario Mínimo Interpro-
fesional – pentru anul 2011 acesta este
de 641,40 euro);
6. Să fi plătit contribuţiile la șomaj pe
o durată de cel puţin 6 ani din stagiul său
de muncă;
7. Să îndeplinească toate condiţiile de
pensionare, cu excepţia vârstei;
8. Să se încadreze într-una din urmă-
toarele categorii de șomeri:
subvenţie (ajutor) de șomaj;
de șomaj;
(prestación por desempleo) și să nu fi
avut dreptul la subvenţia respectivă din
cauza faptului că nu răspundea, iniţial
sau ulterior, cerinţelor în privinţa venitu-
rilor și/sau susţinerii familiei;
-
citate parţială de muncă care a rezultat
de pe urma unei perioade de reconva-
lescenţă, în caz de invaliditate gravă sau
totală;
nu aibă dreptul la prestaţii contributive
de șomaj, pentru că acoperă perioada
minimă de asigurare (de 12 luni)
(Sunt incluse și alte categorii de persoa-ne, cum ar fi, de exemplu, emigranţii spa-nioli care s-au întors în Spania; persoanele care au executat pedepse cu închisoarea de peste 6 luni etc.)
Termenul pentru depunerea cererii În cazul în care persoana respectivă
este șomeră, dar încă nu are vârsta de 52
de ani, termenul limită pentru depune-
rea cererii este de 15 zile lucrătoare înce-
pând cu ziua împlinirii vârstei de 52 de
ani, dar nu mai târziu de 31 decembrie
2011.
Documentele necesare
consimţământul persoanei de a-și lua
angajamentul să-și caute activ de lucru,
numărul contului bancar, informaţii cu
privire la veniturile persoanei, permisi-
unea persoanei de a-i fi accesate datele
personale de care dispune Fiscul (Haci-
enda) etc.;
(pentru cetăţenii români – certificat de
cetăţean comunitar și pașaport/carte de
identitate);
-
ie depuse în toate cazurile. Se pot solici-
ta și documente care atestă veniturile.
La un interval de 12 luni ajutorul va fi
reînnoit, după ce într-un anumit termen
persoana respectivă depune documen-
tele care atestă veniturile obţinute pe
parcursul anului.,.
Durata ajutorului Șomerul va primi acest ajutor până
când împlinește vârsta de pensionare.
din indicele Indicador Público de Renta
de Efectos Múltiples (IPREM).
Pentru mai multe informaţii sunaţi la tel. 901 119 999 (în limba spaniolă, în zilele lucrătoare, de la ora 9.00 la 14.00); www.redtrabaja.es.
Munca la distanţă, alternativă la criză Șomerii care au împlinit vârsta de 52 de ani se
confruntă cu mari dificultăţi în a-și găsi din nou un serviciu. Iată câteva informaţii de interes pentru aceștia.
Ambasada României în Regatul Spaniei
Telefoane relaţii publice: 913 501 881, 913 597
623, 913 504 436, 913 454 553, 914 137 412,
914 137 425
Fax: 913 452 917
E-mail: relatiipublice@embajadaderumania.
Secţia Consulară de la Madrid
Tel.: 917 344 004, 917 345 667, 917 340 182,
917 342 993
Telefon pentru situaţii de urgenţă (decese, ac-
cidente de muncă sau circulaţie): 649 656 032
Fax: 914 165 025
E-mail: [email protected],
secretariado@consuladoderumania.
e.telefonica.net
Pentru documentele de călătorie, respectiv
titlu de călătorie, pașapoarte electronice
solicitarea unei programări la adresa progra-
la fax 914 165 025 sau direct la sediul Secţiei
-
tilla y León (León, Palencia, Burgos, Zamora,
Valladolid, Soria, Salamanca, Ávila, Segovia) și
Consulatul General al României la Barce-lona
Telefon: 934 341 108, 934 341 139
Fax: 934 341 109
E-mail: consuladogeneralenbarcelo@telefo-
nica.net
Lérida, Tarragona) și Insulele Baleare
Consulatul General al României la Sevilla
Telefon: 954 624 070, 954 240 967, 954 233
243, 954 625 372, 954 230 947, 954 239 327,
954 620 746, 954 624 053
Fax: 954 627 108
E-mail: [email protected]
Consulatul General al României la Bilbao
Tel./fax: 944 245 405
Telefon pentru situaţii de urgenţă (decese,
accidente de muncă sau circulaţie): 608
956 278
E-mail: [email protected]
Consulatul României la Zaragoza
Tel.: 976 481 429
Fax: 976 481 779
E-mail: [email protected].
net
Teruel)
Consulatul României la Castellón de la Plana
Tel.: 964 216 172, 964 216 163, 964 203 351;
964 203 342; 964 206 764
Fax.: 964 257 053
E-mail:secretariat@consulatcastellon.
e.telefonica.net
Consulatul României la Ciudad Real
Tel.: 926 251 751
E-mail: [email protected]
-
Viceconsulatul României la Almería
Tel.: 950 625 963, 950 624 769
Fax: 950 145 217
E-mail: [email protected].
net
Telefon pentru situaţii de urgenţă (decese,
accidente de muncă sau circulaţie): 682
733 408
Ambasada şi consulatele României în Spania
Consulat itinerant în Mallorca -
-
lorca pentru prestarea de servicii consulare, după cum urmează:
- vineri, 25 martie, între orele 11.00-18.00
- sâmbătă, 26 martie, între orele 10.00-12.00
48, Palma), pe bază de programare prealabilă solicitată prin e-mail la adresa consu-
[email protected] sau prin fax la numărul 934 341 109. Persoa-
nele care vor solicita servicii/documente consulare trebuie să se prezinte cu docu-
mentele de identitate/călătorie și/sau stare civilă atât în original, cât și în fotocopie.
Munca la distanţă câștigă teren în tim-
puri de criză și este văzută ca soluţia cea
mai bine valorată pentru a armoniza via-
ţa de familie cu serviciul.
-
tante așteptări de ocupare pentru sec-
toare sociale cu dificultăţi speciale, de
exemplu persoanele cu limitări grave
de mobilitate, nefiind necesar ca aces-
tea să se deplaseze la locul de muncă.
care au suportat zeci de ani de discrimi-
nare în sectorul muncii, cum este cazul
mamelor, care văd în munca la distanţă,
cu orare flexibile, o oportunitate de a-și
continua cariera fără a neglija familia și
viaţa personală. Totuși, multe femei văd
în această alternativă inconveniente im-
portante: fuzionarea casei cu locul de
muncă poate să ducă la limitarea ieșirilor
și la izolare.
În principiu, orice profesionist care
lucrează pe cont propriu sau pentru un
angajator, cu program întreg de muncă
ori redus, poate să lucreze de la distan-
-
tatea necesară pentru a fi realizate de
acasă. În linii generale, activităţile cele
mai compatibile cu munca de la distan-
ţă sunt cele care generează, difuzează
și au acces la informaţii, cum sunt cele
de documentalist, analiști de sistem,
programatori în domeniul informaticii,
traducători, contabili, ziariști, agenţi de
asigurări etc. Recurg la munca la distanţă
și agenţii din domeniul imobiliar, juriști,
agenţii de bursă și de asigurări, auxilia-
rii administrativi. Se estimează că 75%
dintre cei care lucrează de la distanţă au
o profesie relaţionată cu informaţiile și
cunoașterea.
Totuși, mulţi lucrători refuză această
alternativă pentru că, deși pare ușoară,
cere să fii constant, să fii angajat faţă de
care lucrează de la distanţă trebuie să
știe bine să își realizeze sarcina și să aibă
cunoștinţe elementare de informatică și
comunicaţii. Între aptitudinile sale sunt
și automotivarea, adaptabilitatea, plani-
ficarea, încrederea în sine, iniţiativa.
Pe de altă parte, linia fină ce divide
casa de muncă poate duce la conflicte în
familie din cauza amestecului responsa-
bilităţilor familiale în muncă și din cauza
pericolului obișnuinţei de a nu avea un
orar fix. Soluţia la posibilele probleme
este să se lucreze câteva zile în casă și
crește la maximum beneficiile muncii
la distanţă, pentru că există o mai mare
concentrare și flexibilitate pentru familie
și în același timp se reduc la minimum
problemele de izolare socială și se men-
ţin relaţiile cu șefii și colegii.
distanţă. Lucrătorii se pot clasifica după
numărul de ore în care sunt în afara fir-
mei, dacă vin de câteva ori pe săptămâ-
nă, dimineaţa sau seara sau niciodată.
Între lucrătorii care petrec cel mai
mult timp în afara firmei se observă cei
care își desfășoară activitatea astfel:
- la domiciliu: Este tipul de muncă cu
cel mai mare potenţial de creștere.
-
sioniștilor care realizează sarcini relaţio-
nate cu utilizarea de date sau presupun
o muncă de studiu și design. Unul dintre
factorii dezvoltării sale este externaliza-
rea, adică subcontractarea altor firme
sau profesioniști independenţi pentru
realizarea sarcinilor care nu sunt direct
relaţionate cu activitatea principală a
firmei.
- pentru un angajator: Poate răspun-
de nevoilor lucrătorului sau unei politici
proprii a firmei. În cazul acestei moda-
lităţi este frecvent ca lucrătorii să alter-
neze munca la distanţă cu prezenţa la
birou.
- centre de muncă la distanţă (tele-
centros): Un telecentru este un birou ce
dispune de instalaţii de telecomunicaţii
realizării activităţii.
- munci la distanţă mobile sau itine-
rante: În această modalitate intră lucră-
torii care trebuie să se deplaseze frec-
vent pentru a da un cât mai bun serviciu
clienţilor, cum este cazul celor care între-
acest motiv este fundamental să se folo-
sească reţele telefonice și conexiuni la
internet, pentru a se menţine contactul
cu firma în timp ce se desfășoară activi-
tatea profesională.
Continuă
5INFORMAŢII UTILE 24.03 - 30.03.2011
Torrejón de Ardoz Cursuri de alfabetizare digitală
SUNTEM CEI MAI BUNI!
℡901 810 222
4.90€comision
℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡℡99999999999999999999999999999999900000000000000000000000000000011111111111111111111111 88888888888888888888888111111111110000901 81111111100000010
� PLATIM ÎN EURO
� LA BCR
� BANII AJUNG ÎN 10 MINUTE
� CU NOI POTI SI SA PRIMESTI
BANI DIN ROMÂNIA
Începând cu
Primăria Torrejón de Ardoz oferă
gratuit șapte cursuri de alfabetiza-
re digitală în lunile martie, aprilie și
mai. Este vorba de încă o iniţiativă a
Primăriei locale pentru a stimula fo-
losirea noilor tehnologii cu obiectivul
de a combate breșa digitală într-o
bună parte a populaţiei municipiului.
Se oferă formare în internet și infor-
matică la nivel elementar, pentru
familiarizarea cu noile tehnologii și
pentru descoperirea unei lumi pline
de posibilităţi.
Ce se va învăţa Cursurile vor include de la noţiuni
elementare de informatică, de exem-
plu cunoașterea elementelor de hard
și soft, până la realizarea căutării pe
internet și crearea și folosirea de con-
turi de poștă electronică. La sfârșitul
acestora elevii vor putea să continue
să aprofundeze aceste informaţii, în
orarul de navigare liberă de la Tele-
centro Ciudadano (calle Ferrocarril,
27).
Prin aceste iniţiative se dorește
ruperea barierei ce poate îngreuna
probleme atât de importante precum
căutarea unui loc de muncă. Prin folo-
sirea internetului se pot face mai rapi-
de formalităţile administrative și servi-
ciul de bancă electronică, din casă.
Înscrieri Cursurile se vor organiza în orar
de dimineaţă. Înscrierile se fac la Te-
lecentro Ciudadano, de la 17.00 la
20.00 sau sunând la numărul de tele-
fon 916 789 682, de la 9.00 la 14.00.
Numărul de locuri este limitat și se va
ţine cont de ordinea înscrierii.
Consiliera pentru Muncă, Comerţ,
Industrie și Femei de la primăria din
localitate, Carolina Barriopedro, a
remarcat „importanţa implementării
alfabetizării tehnologice în societate,
în care în viaţa de zi cu zi este tot mai
semnificativă prezenţa tehnologiilor
informaţiei și comunicării”.
Departamentul pentru Românii
de Pretutindeni (DRP) lansează pro-
gramul „Curs de Limba Română”, cu
scopul de a promova studiul limbii
române în comunităţile românești
de peste hotare.
Proiectul prezintă un caracter in-
edit, numărându-se printre puţinele
resurse electronice disponibile care
permit accesarea și parcurgerea
gratuită a unor module de studiu a
limbii române.
Cursul se adresează românilor
aflaţi în afara graniţelor care vor-
besc limba română, însă nu au stu-
diat într-o instituţie de învăţământ
cu predare în limba română, precum
și celor care doresc să dobândească
și să își perfecţioneze cunoștinţele
gramaticale și de lexic.
Portalul vizează stimularea capa-
cităţii de înţelegere, de dialog și de
asimilare a unei pronunţii corecte
în limba română, fiind structurat în
3 module și 30 de lecţii, formulate
în funcţie de gradul de dificultate
abordat. Cursul nu necesită cunoș-
tinţe avansate de folosire a compu-
terului, iar exerciţiile și textele sunt
însoţite de materiale audio și ilus-
traţii care facilitează parcurgerea
lor.
Acest portal poate reprezenta un
instrument util atât pentru studiul
individual, cât și în cadrul orelor de
limba și literatura română.
Curs de limba română on-line
Accesarea lecţiilor și a modulelor
este gratuită și se poate face direct
de pe pagina de index a Departa-
mentului pentru Românii de Pre-
tutindeni sau introducând adresa
http://www.dprp.gov.ro/elearning/.
Cursul de Limba Română a fost
realizat cu sprijinul DRP, în cadrul
unui proiect propus de Liga pentru
Utilitate Publică.
24 Martie este Ziua Mondială a
Luptei împotriva Tuberculozei. Rata
oficială de incidenţă a tuberculozei
în Spania este de aproximativ 20 de
cazuri la 100.000 de locuitori, cu toa-
te că se estimează că o treime dintre
acestea nu se notifică. În Spania se
declară în jur de 6.000 de cazuri de
tuberculoză pe an.
Populaţia cea mai vulnerabilă cu
privire la dezvoltarea acestei boli este
formată din străinii care au venit re-
cent, fapt ce evidenţiază necesitatea
unor programe informative adapta-
te necesităţilor acestora, începând
cu depășirea barierelor lingvistice și
culturale.
Spitalul Universitar Ramón y Cajal
din Madrid organizează ateliere de
prevenire și despre conduita de tra-
tament a tuberculozei. Detectată și
tratată la timp, această afecţiune se
vindecă.
Asociaţiile și ONG-urile care do-
resc să organizeze astfel de ateliere,
gratuite, pot să se pună în contact
cu acest spital madrilen scriind un
e-mail la adresa: saludinmigracion@
gmail.com
Mai multe informaţii, pe www.salu-
dentreculturas.es și www.hrc.es (Nu-
evos ciudadanos, nuevos pacientes).
Program de combatere a tuberculozei
Anne Guionnet, psiholog, şi Mariana Liutic (la dreapta), mediator intercultural de română-spaniolă în cadrul programului Sănătate între culturi
6 MUNCĂ 24.03 - 30.03.2011
Este foarte util să știi ce să nu faci
atunci când participi la un interviu
de angajare. Cu atât mai mult cu cât
ai fost la diverse interviuri și poate
nu ai primit oferta de muncă, fără să
ţi se spună de ce. Vezi dacă ai făcut
unul din lucrurile de mai jos și te-ai
descalificat. Așa vei putea să le eviţi
Colegii de muncă au aceleași ca-
racteristici și ţeluri, sunt familiari
și accesibili și împart de multe ori
aceleași obligaţii, bucurii, frustrări
etc. Serviciile de chat sau mătușa
care vrea să-ţi mai prezinte un/o
pretendent(ă) nu pot rivaliza nici pe
departe cu locul de muncă. Multe
dintre relaţiile născute la locul de
muncă s-au dovedit a fi apte să trea-
că proba timpului și, conform unui
studiu efectuat de Biroul de Afaceri
Interne al Statelor Unite, în 1998,
s-a concluzionat că mult mai mulţi
oameni își vor găsi în viitor un par-
tener la serviciu decât la școală sau
implicându-se în activităţi sportive
sau sociale.
Iată principalele motive pentru
care ne îndrăgostim de colegii de
muncă și, pe baza acestora, putem
decide dacă merită sau nu să ne asu-
măm riscul unei astfel de relaţii:
Proximitatea. Ne îndrăgostim
de colegii de muncă pentru că, în
primul rând, îi avem în preajmă.
Studiile au demonstrat că, cu cât pe-
trecem mai mult timp în compania
cuiva, cu atât mai mult suntem încli-
naţi să simpatizăm acea persoană.
Iar simpatia, în condiţii prielnice, se
poate metamorfoza în sentimente
mai profunde. Proximitatea poate fi
atât fizică, în cazul birourilor situate
în același spaţiu, cât și funcţională,
în cazul în care partenerii fac parte
De ce ne îndrăgostim de colegi?
dintr-o echipă. Poate fi și ocazională
sau incidentală în cazul întâlnirilor
pe holuri, în lift, la bufetul instituţiei,
la cursuri. Întâlnirile repetate creează
familiaritate, care la rândul ei creează
încredere, care la rândul ei...
Atmosfera de colegialitate lasă loc
confidenţelor. Dacă ţi s-a inundat
apartamentul, dacă mama e bolnavă,
prima persoana căreia i te confesezi
este adeseori un coleg de muncă.
Accesul la internet sau la intranetul
companiei facilitează transmiterea
de mesaje electronice care întăresc
legăturile existente și astfel deseori
reţeaua de computere a companiei
servește scopurilor și inventivităţii ini-
mii pentru a mijloci contactele inter-
personale creând o punte emoţională
înaintea unui contact fizic.
Siguranţa. Cu toţii ne temem de
boli, de psihopaţi sau de alte pericole
care ne pândesc în societate. Colegii
însă ne sunt cunoscuţi. Le-am văzut
pozele de familie, știm ce relaţii au
avut și cum s-au sfârșit acestea, știm
ce fel de mâncare preferă, la ce fel de
glume râd. La locul de muncă găsim
familiaritatea și stabilitatea de care
avem nevoie.
Universităţile reprezintă singurul
alt mare teren de întâlnire a unui par-
tener, în strânsă concurenţă cu locul
de muncă. Dar, având în vedere că
majoritatea căsătoriilor sunt amâ-
nate până după terminarea studiilor
universitare, se pare că biroul este
primul loc de întâlnire a viitorilor
parteneri. Mai ales dacă ţinem cont
de faptul că munca împreună creea-
ză premisele unei bune comunicări
între bărbaţi și femei, că sarcinile de
muncă duse la capăt pot transforma
un timid într-o persoană mai încre-
zătoare, iar semnalele de simpatie,
chiar subtile, trimise și recepţionate
în mod repetat, pot crea o legătură
sentimentală.
Similitudinile. Tindem să lucrăm
împreună cu persoane care ni se
aseamănă în multe privinţe: provin
sau fac parte din aceeași clasă soci-
ală, au aceeași educaţie și nivel de
venit ca și noi, au în mare măsură
aceleași interese, atitudini și valori,
corolarul acestei afirmaţii fiind „cine
se-aseamănă se-adună”. O mare
„vină” o poartă aici chiar departa-
mentul de Resurse Umane, care a se-
lectat și a pus laolaltă o comunitate
de candidaţi la îndrăgostire, făcând
fără să vrea serviciile unei agenţii
matrimoniale.
Relaţiile amoroase născute în me-
diul profesional au revoluţionat și re-
laţiile de parteneriat din cadrul fami-
liei. Soţii au astfel oportunitatea de
a-și dezvolta din start relaţia pe baza
mai vechilor parteneriate profesio-
nale, într-o atmosferă de respect și
de încredere. Relaţiile moderne se
deosebesc destul de mult de stere-
otipul „șeful atotputernic își seduce
tânăra și frumoasa secretară”.
Tensiunile. Locul de muncă este
deseori generatorul a diferite tipuri
de tensiuni. Climatul de muncă
poate fi interesant, provocator, di-
namic, stimulant, creativ. Poate fi și
plictisitor, rutinat, solitar, frustrant
sau neinteresant. Oricare dintre
aceste situaţii reprezintă un teren
fertil pentru înflorirea iubirii. Când
climatul este intens, indiferent dacă
este de natură stimulatoare sau an-
xioasă, se creează tensiuni care pot
provoca transferul acestora asupra
persoanelor din anturaj. „Tensiuni-
le fizice se pot datora termenelor
limită, sarcinilor foarte solicitante,
muncii în condiţii extreme de tem-
pe viitor.
Apari nepregătitDe cele mai multe ori ai la dispoziţie
câteva zile ca să te pregătești pentru
un interviu de angajare. Tocmai de
aceea este total neprofesionist din
partea ta să nu știi nimic despre com-
panie sau să nu ai CV-ul actualizat.
Acorzi prea puţină atenţie felului în care arăţi
Crezi că felul
în care arăţi nu
contează dacă jo-
bul pentru care ai
interviul nu pre-
supune interac-
ţiune cu clienţii?
Gândește-te mai
bine! Chiar dacă
nu te îmbraci offi-
ce pentru un loc
de muncă de inginer în producţie, to-
tul constă în prima impresie pe care o
lași angajatorului.
Nu ai nimic de spusEste frustrant pentru persoana
care recrutează să nu primească nici
un detaliu de la tine, să ai răspunsuri
monosilabice. Oferă informaţiile care
te vând cel mai bine.
Vorbești prea multDă timp intervievatorului să vor-
bească. Nu monopoliza discuţia,
chiar dacă scopul interviului este să
te promovezi. Altfel dai impresia că
ești un ascultător slab și desconsideri
opiniile celorlalţi.
Vii cu o poveste lacrimogenăNimănui nu îi pasă cât de îndatorat
ești sau de câtă nevoie ai de un job
bun ca să îţi plătești datoriile. Dacă
dai impresia că ești iresponsabil sau
problemele pe care le ai pot fi o dis-
tragere de la locul de muncă, nu vei
peratură sau în condiţii periculoase,
cerinţelor de competitivitate și pot
fi uneori eronat interpretate ca fiind
emoţii de natură sentimentală faţă
de cei de lângă noi”, afirmă Charles
Pierce, profesor de psihologie la Uni-
versitatea Albany.
Legăturile sentimentale tind să se
creeze cu predilecţie acolo unde an-
gajaţii petrec mult timp împreună în
condiţii extreme în care de multe ori
depind unul de celălalt în realizarea
sarcinii. Cele mai multe se întâlnesc
în spitale, în secţiile de poliţie, re-
dacţii de ziare etc. Apartenenţa la o
echipă care învinge obstacolele este
excitantă. Pe de altă parte, o relaţie
sentimentală poate adăuga un plus
de intensitate unei ocupaţii mono-
tone, crescând de cele mai multe ori
productivitatea angajatului.
Întâlnirile informale. Angajaţii
se bucură atunci când au ocazia să
facă o pauză la mijlocul zilei sau să
se întâlnească după orele de pro-
gram. Echipele care se formează în
jurul sarcinilor de muncă adeseori
vor sărbători îndeplinirea acestora cu
primi oferta.
Spui glume Un interviu de angajare nu este
momentul sau locul să faci glume.
Trebuie să îţi exprimi seriozitatea și
interesul pentru job.
MinţiNu minţi în legătură cu educaţia,
calificările, fostele locuri de muncă
sau un eventual cazier. Acestea sunt
lucruri care pot fi ușor aflate și, chiar
dacă ai trece de etapa interviului, poţi
fi descalificat ulterior.
Vorbești de rău un fost angaja-tor
Aceasta este una dintre cele mai
mari greșeli pe care le poţi face în tim-
pul unui interviu. Când sunt întrebaţi
de ce vor un job nou, mulţi candidaţi
se plâng de foștii angajatori. De ce ar
vrea cineva să angajeze o persoană
care îl va bârfi foarte ușor?
Dai vina pe colegi pentru proble-
mele de la fostul jobDacă ai avut parte de un incident
la un fost loc de muncă, asumă-ţi-l în
cel mai sincer mod posibil. Să dai vina
pe alţi oameni te va face să arăţi mai
rău decât atunci când îţi asumi pro-
blemele.
Te porţi prea familiar cu intervi-evatorul
Spune-i intervievatorului pe nume
doar dacă te invită să faci acest lu-
cru. Chiar dacă este mai tânăr decât
tine, menţine pronumele de politeţe
atunci când te adresezi.
Dai prea multe detalii personale
Crezi că un angajator vrea să știe
totul despre tine? Viaţa ta personală
nu are nimic de-a face cu jobul, cu
atât mai mult cu cât anumite detalii
nu trebuie cunoscute de cel care te
recrutează. Așa că ai grijă să nu di-
vulgi mai mult decât este cazul.
Continuă
mici petreceri sau reuniuni informa-
le. Dacă există unele reţineri sau un
climat antreprenorial strict, aceste
derobări creează un mediu excelent
pentru înflorirea unor contacte altfel
decât cele profesionale.
Comoditatea. Având în vedere
că se petrece din ce în ce mai mult
timp la serviciu, o mare parte a vieţii
populaţiei active se derulează la ser-
viciu. Dacă în fiecare zi se lucrează 8
sau 10 ore, se dorm 7, pauza de masă
durează între o oră și două, se merge
la serviciu/acasă, ne rămân între 2 și
4 ore pentru celelalte activităţi. Pen-
tru multe persoane singure găsirea
unui partener în aceste condiţii este
cel puţin dificilă, iar pentru cei care
nu împart același loc de muncă se
pune întrebarea când mai au timp să
se vadă. Cuplurile care au același loc
de muncă merg împreună la serviciu,
pot lua masa împreună, pot discuta
faţă în faţă în loc să vorbească la tele-
fon, au posibilitatea să facă ore supli-
mentare la serviciu fără să-și izoleze
astfel partenerul rămas acasă, își pot
acorda sprijin emoţional pe parcursul
zilei.
Biologia. Persoanele angajate în
muncă nu sunt motivate numai soci-
al, ci și emoţional să formeze legături
cu partenerii de muncă. Hormonii
există și în birouri, și în afara lor.
Ce spui greşit la interviu?
- RIVAS-VACIAMADRID, calle Blas de Otero, 3- MÓSTOLES, Avenida de la Constitución, 47-53,
în Mercado de la Constitución, puesto 1 - GETAFE, calle Galicia, 18
- COSLADA, Avenida de Berlin, 12
7ÎN SPANIA 24.03 - 30.03.2011
Nu vor fi greve pe aeroporturile spaniole În urma unor negocieri de durată,
compania AENA, care deservește ma-
joritatea aeroporturilor spaniole, și
cele trei sindicate mari care reprezin-
tă interesele angajaţilor acestora, au
reușit să ajungă la o soluţie comună.
În cazul în care Adunarea generală a
salariaţilor aprobă clauzele acordului,
cele 20 zile de grevă planificate de
organizaţiile sindicale vor fi amânate.
Primele câteva zile coincideau cu săr-
bătoarea Paștelui.
Conflictul a apărut când Ministerul
Dezvoltării, în a cărui subordine se
află AENA, a hotărât să privatizeze
o parte a întreprinderii. Sindicatele
sunt de părere că această privatizare
va duce la disponibilizări în masă.
Într-un final s-a ajuns la un acord
pentru menţinerea în întregime a
personalului actual, hotărându-se ca
lucrătorii cu contracte de muncă cu
durată determinată din toate unită-
ţile companiei și din întreprinderile
care deservesc aeroporturile aceste-
ia să fie reangajaţi cu contracte de
muncă cu durată nedeterminată.
Deja au apărut zece companii naţi-
onale și străine care au adresat cereri
de a participa în procesul de privati-
zare. Statul își menţine 51% din por-
tofoliul companiei.
Guvernul spaniol a hotărât să par-
ticipe la implementarea Rezoluţiei
1793 a Consiliului de Securitate al
ONU în privinţa Libiei. Marţi, 22 mar-
tie, hotărârea Cabinetului a fost apro-
bată de Parlament. Împotriva hotărâ-
rii au votat numai parlamentarii din
forţele unite de stânga, afirmând că
în spatele acţiunii sunt ascunse „inte-
rese politice și petroliere” și nu apăra-
rea populaţiei civile a acestei ţări.
Aceasta va fi a cincea misiune mi-
litară internaţională a Spaniei. Trei
dintre aceste misiuni – în Liban, în
Oceanul Indian și în Uganda – au fost
conduse de ofiţeri superiori ai arma-
tei spaniole.
Spania va pune la dispoziţia coali-
ţiei multinaţionale, condusă de SUA,
Franţa și Marea Britanie (participând
și unele state arabe), șase avioane de
luptă, un avion-cisternă, o fregată și
o navă submarină, având în total 450
de militari bine antrenaţi. Se presu-
pune de asemenea că misiunea lor va
fi de sprijinire; că ei nu vor participa
direct la operaţiunile militare. Madri-
dul a dat voie forţelor multinaţiona-
le să folosească bazele spaniole din
Rota și Morón de la Frontera. Harta
bazelor militare europene arată că
obiectivele amplasate în Italia, Turcia,
Malta, Cipru și Spania se află cel mai
aproape de Libia.
Unii analiști locali se întrea-
bă totuși de ce Spania trebuie să
participe la acest conflict, care se
poate transforma în al doilea Afga-
nistan sau Irak. Un răspuns oficial
la această întrebare nu există. Cel
mai probabil Madridul așteaptă să
obţină vreo compensaţie. Nu este
întâmplător faptul că înaintea luării
deciziei, Guvernul a primit încre-
dinţarea conform căreia Qatar (care
participă la coaliţia multinaţională)
unele instituţii financiare din aceas-
tă foarte bogată ţară arabă vor văr-
sa bani în fostele case de economii
spaniole care s-au transformat în
bănci de proporţii.
Misiunea din Libia
Duminica trecută,
liderul Partidului Po-
pular (PP), Mariano
Rajoy, a prezentat
la Bilbao un pro-
gram-cadru cu care
candidaţii partidu-
lui vor participa la
alegerile locale din
22 mai. Acest docu-
ment cuprinde 120
de puncte, fiind lă-
sate însă la alegerea
celor 8.000 de muni-
cipalităţi din ţară soluţionarea concretă a problemelor sau elaborarea
propunerilor celor care candidează pentru a fi primari și consilieri locali,
de exemplu.
Practic acest program continuă dezbaterile începute de PP cu privire la
îmbunătăţirea modelului spaniol de stat care include comunităţi auto-
nome, cu parlamente și guverne proprii.
Obiectivul principal al programului este prezentarea „cu mare precizie și
într-un mod clar” a serviciilor prestate de către autorităţile locale, în ve-
derea lichidării serviciilor sau a activităţilor „nespecifice acestora”, care
practic sunt de competenţa instituţiilor autonome și de stat. Rajoy este
de părere că în majoritatea cazurilor aceste activităţi nespecifice golesc
bugetele locale, pentru că reprezintă 30% din cheltuielile primăriilor.
Este vorba de unităţile medicale, grădiniţele de copii, securitatea publi-
că, lupta cu calamităţile naturale, cu drogurile, grija pentru integrarea
imigranţilor etc. Liderul PP apelează la modificarea Legii pentru bugetul
local și a Legii pentru finanţarea regiunilor autonome, „în vederea deter-
minării limitei competenţelor și a garantării fondurilor necesare pentru
realizarea unor servicii publice adecvate”.
Practic, prima administraţie la care apelează populaţia unei localităţi
este municipalitatea, cu toate că nu
sunt puţine cazurile în care soluţi-
onarea problemelor este în mâinile
autorităţilor autonome și de stat.
Primăriile nu dispun de finanţele
necesare și de bazele legale pentru
efectuarea acestor activităţi.
Evident, programul-cadru îndreap-
tă „loviturile” alegătorilor către gu-
vernul central, fiind la unison cu
ideea PP de a transforma alegerile
locale și autonome într-o repetiţie
generală pentru alegerile generale
care vor avea loc anul viitor.
Duminica trecută
Municipalităţile: lichidarea activităţilor nespecifice?
DEPOZIT DE PRODUSE ALIMENTARE ROMÂNEŞTIŞŞ
Poligonul industrial ValmorAvda. de las Canteras 55-57, nava 6a-6b Livrări zilnice în Comunitatea Madrid, rute săptămânale în toată Spania
Tel.: 918 752 860, 642 731 311Program: Luni-vineri: 9-18. Sâmbăta: 9-14
C/Río Miño, 1, Alcalá de Henares(Cartierul Venecia, aproape de Plaza de Cervantes)Orar: 9.00-14.30 şi 17.00-21.30, Sâmbăta şi duminica: 10.00-22.00
La sfârșitul săptămânii trecute, Ministerul Muncii și Imigraţiei a prezentat
un document care prezintă activitatea Centrului electronic al asigurărilor
sociale. De când acesta și-a început activitatea (acum un an), pe cele două
pagini web (https://sede.seg-social.gob.es și https://sede.seg-social.gob.es)
au fost înregistrate 13 milioane de consultaţii.
Catalogul serviciilor prestate este foarte extins. Pe cale electronică puteţi
solicita informaţii despre stagiul în muncă (vida laboral), numărul de înre-
gistrare în sistemul asigurărilor sociale, emiterea cardului medical european
etc. Accesul la catalogul electronic se poate face și fără certificat digital. Iar
persoanele care au certificate digitale pot beneficia de serviciile pentru care
se cere prezenţa; în caz contrar, vor trebui să-și scrie datele personale și adre-
sa de e-mail.
Reprezentanţii ministerului afirmă că de când a fost introdus acest catalog
electronic s-au economisit 52,4 milioane de euro.
Un catalog electronic al sistemului asigurărilor sociale
Să fii în Spania un nou antreprenor
iese prea scump, înregistrarea este
prea lentă și este foarte ușor să te
descurci cu birocraţia. Antreprenorii
în proces de înregistrare se confruntă
cu multe dificultăţi. Aceste concluzii
au fost trase în ultimul raport al Băn-
cii Mondiale în care se arată că Spania
se situează pe poziţia 49 (din 183), în
funcţie de indicatorul pentru „înce-
perea propriei afaceri”.
Studiul efectuat de această insti-
tuţie internaţională arată că acest
proces durează în medie 47 de zile,
în timp ce în Marea Britanie acest ter-
men este 13 zile, în Germania – 15, în
Franţa și Italia – 6 zile. Probabil aceas-
ta este una dintre cauzele pentru
care din cele 18 milioane de lucrători
din Spania numai 3 milioane lucrează
pe cont propriu (datele sunt oferite
de Institutul Naţional de Statistică).
La polul opus se află statele, precum
SUA, unde la 10 cetăţeni 4 își înfiin-
ţează o proprie întreprindere și unde
în fiecare lună se înregistrează câte
500.000 de întreprinderi mici; lucru
normal, întrucât acolo înregistrarea
se face în 6 zile.
În plus, aici finanţarea întreprinderi-
lor private aproape că nu există, pre-
cum scrie în același raport. Băncile
acordă împrumuturi numai adminis-
traţiei publice: în 2010 , 13,8% dintre
creditele acordate au fost destinate
administraţiei publice, iar pentru fa-
milii și gospodării au fost acordate
doar 0,7% (conform datelor publica-
te de Banco de España).
Împovărarea antreprenorilor cu im-
pozite este o altă problemă majoră.
Banca Mondială afirmă că în Spania
taxele și impozitele pentru întreprin-
derile mici și mijlocii ajung până la
56,5% din profitul acestora. Nu sunt
deloc rare nici cazurile în care pentru
a plăti un lucrător cu un salariu de
1.000 euro angajatorul să trebuias-
că să plătească taxe totale de 2.000
euro. Sunt și unele exagerări. Munici-
palitatea din Barcelona, de exemplu,
a colectat de la 114.151 de autóno-
mos, retroactiv, „taxa de gunoi” pen-
tru ultimii trei ani, neţinându-se cont
de faptul că este vorba de oameni
care nu pot să producă atâta gunoi
cât o mare întreprindere.
Pe fondul acestei presiuni ce se
exercită asupra antreprenorilor noi,
majoritatea acestora preferă să-și
închidă firmele. Măcar acest lucru se
face ușor în Spania, conform datelor
oferite în același studiu. Cel puţin
în privinţa procedurii de dizolvare
situaţia micilor antreprenori spani-
oli este mai bună decât în alte ţări,
unde acest proces este dificil și de
durată.
Guvernul José María Aznar și apoi
și cel al lui Rodríguez Zapatero au în-
cercat să soluţioneze problema înre-
gistrării firmelor noi, inclusiv prin re-
ducerea cheltuielilor sau a timpului
necesar pentru înmatricularea unei
societăţi, înfiinţând așa-numitul „ghi-
șeu unic” pentru toate formalităţile și
cererile necesare. Totuși, în această
privinţă, Spania a rămas cu mult în
urma ţărilor dezvoltate. Iar finanţa-
rea, conform raportului publicat de
Banca Mondială, este în continuare
„călcâiul lui Ahile” pentru majorita-
tea antreprenorilor noi.
Nu este uşor deloc să începi o afacere proprie
8 ACTUALITATE 24.03 - 30.03.2011
Se stinge lumina de Earth Hour, pe 26 martie
Consilierul de Economie și Dez-
voltare din Comunitatea Madrid,
Antonio Beteta, a prezentat pe 21
martie noua Linie pentru Întreprin-
zători a Avalmadrid, ce va permite
întreprinzătorilor madrileni să aibă
acces la sume de până la 60.000 de
euro pentru demararea afacerilor
lor.
Această nouă linie, elaborată îm-
preună cu Direcţia Generală pentru
Întreprinderi Mici și Mijlocii din ca-
drul Ministerului Industriei, stabi-
lește condiţii preferenţiale, atât în
ceea ce privește costul cât și în ceea
ce privește termenul, pentru a se
stimula crearea de firme cu proiecte
viabile și rentabile pentru a se gene-
ra locuri de muncă și prosperitate.
Tipuri de investiţii Investiţiile ce pot intra în această
linie includ activele fixe productive
(noi sau la mâna a doua), cheltuie-
lile inerente de pornire a afacerii. Se
vor putea finanţa și autoturismele
folosite în cadrul activităţii și cele
comerciale; licenţe de taxi și vehicu-
Comunitatea Madrid îşi dă girul pentru întreprinzătorii din regiune
le corespunzătoare; investiţiile nece-
sare pentru francize și achiziţionarea
de firme și/sau transferuri de firme.
Condiţii pentru a accesa finan-ţarea
Pe lângă implicarea întreprinzăto-
rului, trebuie să se prezinte un pro-
iect de afacere viabil și să se aducă
cel puţin 20% din resurse proprii.
Avalmadrid a participat activ la
elaborarea acestui nou produs, a
cărui acoperire de risc de operaţiuni
va fi acoperită de Direcţia Generală
pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii
din cadrul Ministerului Industriei.
În 2010 Avalmadrid a aprobat
peste 600 operaţiuni ale întreprinză-
torilor, cu o valoare de peste 30 de
milioane de euro, contribuindu-se la
crearea a aproape 1.500 de posturi
de muncă în Comunitatea Madrid.
Comunitatea Madrid, lider în crearea de noi firme
Comunitatea Madrid a închis anul
2010 cu un număr record de noi
firme în Spania, conform datelor
publicate de Institutul Naţional de
Statistică. Anul trecut s-au creat în
regiune 17.299 firme, cu 8,2% mai
multe decât în 2009, altfel spus, cu
1.308 mai multe firme noi decât
acum doi ani. Acest record s-a men-
ţinut și în ianuarie 2011, când în
Comunitatea Madrid s-a înregistrat
un număr dublu de noi firme faţă
de restul Spaniei. În regiunea ma-
drilenă se concentrează 21,5% din
totalul firmelor înfiinţate în Spania,
fapt ce înseamnă că aproape una
din patru firme create în ţară a în-
ceput să funcţioneze în regiunea
madrilenă.
În semn de solidaritate cu sute de mi-
lioane de oameni din întreaga lume care
vor să atenţioneze asupra problemelor de
mediu actuale, în cadrul campaniei Earth
Hour (Ora amantului), se vor stinge lumi-
nile pentru o oră, pe 26 martie. Noutatea
ediţiei de anul acesta o constituie platfor-
ma specială 60+ (www.beyondthehour.
org), care permite susţinătorilor Earth
Hour să împărtășească idei sau planuri
despre cum aleg să își reducă impactul
negativ asupra planetei.
Potrivit unui comunicat al World Wide Fund for Nature (WWF), organizaţia
care a iniţiat conceptul Earth Hour și care coordonează campania de cinci ani
de zile, sute de milioane de oameni din peste 5.000 de orașe din întreaga lume
vor stinge luminile pentru o oră, pe 26 martie, de la ora 20:30 (ora locală).
Campania Earth Hour a debutat la iniţiativa WWF Australia. După stingerea
luminilor pe 31 martie 2007, la Sydney, când 2 milioane de case și sedii de
companii australiene au celebrat Ora Pământului, evenimentul s-a extins cu
repeziciune la nivel global, devenind cea mai mare manifestare de mediu din
istorie. În 2008, 50 de milioane de oameni au stins luminile timp de o oră. În
2009, numărul acestora s-a ridicat la un miliard, iar un an mai târziu, în 2010,
campania s-a extins în 4.500 de orașe din 128 de ţări.
Președinta Comunităţii Madrid, Es-
peranza Aguirre, a declarat terminată
crearea marelui parc forestier urban
Bosquesur, cel mai mare plămân ver-
de din sudul regiunii. Aguirre a vizitat
zona pe 22 martie, însoţită, între alte
autorităţi, de consiliera pentru Mediu
Înconjurător, locuinţe și Ordonarea
Teritoriului, Ana Isabel Mariño.
„Bosquesur, a asigurat președinta,
Bosquesur, cel mai mare plămân verde din sudul regiunii madrilene
VanBul S.L. Elche-Alicante Pol. Ind. Altabix, C/ Sabadell, 14 03203 Elche Tel.: 965 467 867, 676 844 904 Fax: 901 706 459 e-mail: [email protected]
Depozit în Lleida Pol. Hostal Nou, C/ Gaspar de Portolá Esquina con Josep Plá, S/N 25600 Balaquer Tel.: 676 844 904
Magazin NoveldaC/ Pablo Casals, 7, bajo 03660 Novelda (Alicante) Tel.: 661 034 132
Magazin Canals C/ Maestro Serrano, 31, bajo 46650 Canals (Valencia) Tel.: 671 993 022
Mici Mălai Brânză topită
este deja cel mai mare spaţiu forestier
pentru locuitorii din sudul Comunită-
ţii Madrid, care aici se vor bucura de
natură și vor înţelege și mai bine ne-
cesitatea de a o respecta și de a avea
grijă de ea tot mai mult. Acest lucru
îl demonstrează cele peste 33.000 de
persoane care au participat la activi-
tăţile Centrului de Educaţie pentru
Mediul înconjurător, de când acesta a
fost inaugurat în 2007”.
Aguirre a plantat un măslin, ulti-
mul dintre cei 432.000 arbori și ar-
buști din acest coridor verde de 20
de kilometri, ce ocupă o suprafaţă
de 561 de hectare – echivalentul a
5 parcuri Retiro – în patru munici-
pii: Leganés, Fuenlabrada, Getafe y
Pinto. Pentru realizarea acestui parc
executivul regional a investit 18,7
milioane de euro.
Împădurirea Bosquesur a început
în 2005 și s-a realizat în trei etape,
integrând și două parcuri existente:
Polvoranca, în Leganés, și La Alhón-
diga, în Getafe. Acum se termină re-
popularea ultimelor 102 hectare de
parc, cu care se termină plantarea
pe terenurile disponibile ale acestei
mari centuri verzi.
Aguirre a parcurs împreună cu un
grup de elevi din Leganés o parte
din noua bici-potecă ce s-a construit
în ultimele luni. Bici-poteca unește
diferitele parcele ale Bosquesur, per-
miţând în viitor să se meargă de la
parcul Polvoranca (Leganés) până la
A 4, la limita între Getafe și Pinto.
Conferinţă despre violenţa asupra femeilor
Consiliul pentru Imigraţie din
Coslada (Avenida de la Con-
stitución, 21) găzduiește joi,
24 martie, de la 19.00 la 22:00,
conferinţa intitulată ¿Por qué nos pega quien dice querernos? (De ce ne lovește cel care spune
că ne iubește?). Conferinţa face
parte din Săptămâna Femeii la
Coslada.
Organizatorii conferinţei sunt
CEPAIM (Consorţiul de Organis-
me pentru Acţiunea integrală cu
Migranţi) și Consiliul pentru Ega-
litate, Tineret, Copii și Imigraţie
de la primăria Coslada.
În cadrul celei de a 5-a ediţii
a Nopţii Teatrelor, organiza-
tă cu ocazia Zilei Mondiale a
Teatrului de către Guvernul
Regional al Comunităţii Ma-
drid, Institutul Cultural Ro-
mân prezintă Fantasmagoria,
un spectacol de pantomimă
al companiei românești Passe
Partout.
Spectacolul, care rememo-
rează mituri și simboluri românești prin intermediul limbajului non-verbal, un
amestec comic de muzică și de dans, va avea loc sâmbătă, 26 martie, la ora
21.20, la Centrul Cultural Eduardo Úrculo (Plaza Donoso, 5, Madrid).
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
Spectacol de pantomimă, la Noaptea Teatrelor
Joi, 24 martie, la ora 19.00, se inaugurează sediul aso-
ciaţiei hispano-române Integra Más, situat în Plaza San
Francisco de Asís.
Președinta acestei noi asociaţii este Ana-Maria Roman.
Alcalá de Henares
Se inaugurează sediul asociaţiei Integra Más
9ROMÂNI ÎN SPANIA 24.03 - 30.03.2011
Sunt momente în care ţi se șterg
cuvintele din minte, în care cazi în
neant. Clipe în care nu poţi să spui o
vorbă, în care totul se dărâmă. Fie că
vrei să spui ceva în limba ta sau în cea
pe care ai învăţat-o aici, totul este în-
văluit în ceaţă. Când afli un diagnos-
tic cutremurător rămâi cu privirea în
gol… Și nu doar atunci. Adesea când
mergi la medic mintea o ia razna,
ţi-e greu să îţi găsești cuvintele…
În astfel de momente este de un ex-
traordinar folos să ai pe cineva care
te ajută atât să-ţi exprimi durerile și
frământările cât și să înţelegi mesa-
jul adesea complicat al medicului.
Mariana Liutic este o astfel de per-
soană. Este mediator intercultural de
română-spaniolă în cadrul spitalului
madrilen Ramón y Cajal. În ce constă
munca Marianei? „Să fii mediator nu
înseamnă să fii doar traducător. Nu
te limitezi la traducerea cuvintelor
scrise sau rostite. A fi mediator în-
seamnă să transmiţi mesajul la per-
soanele care nu reușesc să-l înţelea-
gă pe deplin. Termenii medicali sunt
foarte grei, iau mesajul și îl traduc pe
înţelesul pacientului. Adaptez cuvin-
tele, fără a altera mesajul, le fac pe în-
ţelesul compatrioţilor noștri care nu
se descurcă bine cu limba spaniolă”,
a explicat aceasta. „Chiar dacă mulţi
români știu și înţeleg foarte bine spa-
niola, am întâlnit cazuri grave în care
s-au blocat, de nici nu mai știau cum
îi cheamă, au rămas în alb. A trebuit
să le repet de două-trei ori „te rog
frumos să-mi spui numele”. Aparte
de faptul că orice persoană, chiar
cu o problemă minoră de sănătate,
când ajunge la medic este emoţiona-
tă, simte anxietate ”, a adăugat.
Pregătire Mariana Liutic este mediator ca-
lificat de trei ani, „ba chiar aproape
patru, dacă luăm în considerare și
perioada de curs și perioada de vo-
luntariat”, a explicat. „În 2007 spitalul
Ramón y Cajal a organizat un curs de
mediatori interculturali. A avut peste
250 de ore, teoretice și practice. Res-
ponsabilii proiectului au vrut oameni
cu pregătire medie pe care să-i for-
meze. Am studiat foarte multe boli,
termeni medicali, pentru a putea
transmite corect ceea ce spune medi-
cul. Prin șansă și muncă, așa am ajuns
aici. Din aproximativ zece românce
care am început cursul, s-au selecţi-
onat patru, apoi am rămas două, și
apoi a venit un examen nu doar cu
termeni medicali, ci și cu legile pen-
tru străini. Unde sunt am ajuns prin
muncă, bunăvoinţă și pentru că am
vrut să fac mai mult. Am vrut să-mi
demonstrez mie însămi că pot”.
Implicare Mariana a fost solicitată la toate
secţiile din spitalul universitar Ramón
y Cajal. „Am fost chemată la operaţii,
la chimioterapie, la traduceri de fișe
medicale necesare pentru intrarea în
sala de operaţii, la depresii, la copii,
am lucrat și cu persoane care au sufe-
rit un atac cerebral. Acestea din urmă
nu puteau vorbi, nu se înţelegea ce
spuneau, și atunci medicul nu a pu-
tut folosi serviciul de teletraducere
simultană, implementat în serviciul
sanitar din Comunitatea Madrid. Nu
e același lucru cu să fii lângă om. Pe
lângă mesajul medicului transmit
căldură, îl fac să simtă că sunt un ro-
mân de-al lui. Mulţi compatrioţi mi-
au mărturisit că atunci când intrăm
la consultaţie împreună simt că
este ca și cum le-ar crește aripi-
le, ca și cum ar avea o nădejde
în plus. Ba chiar m-a emoţionat
să aud că pe lângă că i-am aju-
tat să se înţeleagă cu medicul,
le-am transmis o nouă putere
de a trăi. Face mult să fii lângă
cineva de la tine din ţară, care
îţi cunoaște cultura, traiul, su-
fletul, pentru că a crescut la fel
ca tine”, a spus Mariana. „Une-
ori este chiar bine să nu ai lân-
gă tine un membru al familiei.
Te incomodează să ai lângă tine
pe cineva apropiat. Am întâlnit
cazuri când soţia s-a pierdut
mai repede decât soţul”, a adă-
ugat.
Suflet În calitate de mediator in-
tercultural, în anumite cazuri
Mariana a trebuit să și explice
medicilor spanioli ritualul mor-
ţii la români. „O doamnă a murit
aproape în mâinile mele. Mi s-a cerut
din ţară să moară cu o lumânare. A
trebuit să explic medicilor acest ritu-
al, și mi s-a dat voie să îi pun o lumâ-
nare la ușă, pentru că era intubată.
Chiar dacă suntem latini și noi și spa-
niolii, sunt lucruri despre noi pe care
ei nu le știu, de exemplu ce se face la
români în momentul morţii. Spanio-
lii știu despre mâncarea noastră, știu
că suntem inteligenţi, că învăţăm
repede, dar asta nu știu”, a explicat
Mariana.
Îi place ceea ce face. „La început
mi-a fost mai greu, pentru că luam
cu mine toate suferinţele persoane-
lor cu care lucrasem. Când ieșeam cu
ele din cabinet am avut și momente
în care am plâns. Dar mi-am dat sea-
ma că, deși ieșeam de la consultaţie
cu un nod în gât, trebuie să mă men-
talizez că acea persoană are nevoie
să fie ajutată, că trebuie să fiu tare”.
Cum soliciţi serviciul unui medi-ator intercultural
Serviciul oferit de mediatorii inter-
culturali în spitale este gratuit, „iar
prin acest spital oricine mă poate
localiza. În orice spital din Comuni-
tatea Madrid se poate cere acest ser-
viciu, contactând spitalul Ramón y
Cajal. Doar că este necesar să se facă
o programare, pentru ca mediatorul
să fie disponibil. Se sună la spitalul
nostru și se cer informaţii despre
serviciu prin extensiunea telefonică
87952, la Unitatea de Medicină Tro-
picală”, a explicat Mariana Liutic.
Etape Mariana a venit în Spania în 1995,
la 26 de ani. „La 25 de ani viaţa mi-a
dat o lovitură dură, am rămas vădu-
vă, cu un copil și cu datorii. Asta m-a
împins cel mai mult să plec, cu o viză
pentru Germania, așa cum era pe
atunci”, a explicat. Născută la Boto-
șani, de la 16 ani a plecat din casa pă-
rintească. „Am studiat la liceul textil
din Sibiu. Apoi am lucrat la fabrica
de stofă din Cisnădie. Înainte de a
pleca din ţară ajunsesem controloa-
re de materie”, a adăugat.
Odată ajunsă în Spania, ca multe
românce, a lucrat ca menajeră. Apoi
și-a găsit de lucru ca ajutor de bu-
cătăreasă într-o grădiniţă. La puţin
timp a ajuns bucătăreasă și apoi a
trecut la îngrijirea bebelușilor. „Di-
rectoarea grădiniţei a văzut că pun
mult interes, că pot, și m-a îndrumat
să fac un curs de monitor de timp
liber și pentru activităţi cu copii, or-
ganizat de Comunitatea Madrid la
Universitatea din Alcalá de Henares.
Am lucrat în sălile de masă din câte-
va școli din oraș. Pe lângă sarcinile
propriu-zise de monitor îi ajutam pe
directori să se înţeleagă cu copiii și
cu părinţii români, care în acei ani
începuseră să vină tot mai mulţi. În
acea perioadă, 2000-2004, am lucrat
foarte mult și în colaborare cu Aso-
ciaţiile Părinţilor din școli. Erau mulţi
copii români ai căror părinţi nu ajun-
geau să vină să îi ia după ore, iar eu
îi ajutam până la 5-6 seara la pregă-
tirea temelor”.
Spirit de voluntariat Ca mediator nu a avut întotdeau-
na salariu. „Această muncă am fă-
cut-o și ca voluntar, aproape doi ani.
Am făcut-o pentru compatrioţii mei.
M-am gândit că și mie mi-a fost greu
la început, știu ce înseamnă să vii
în Spania, să nu înţelegi limba și să
trebuiască să explici ceva”. Și acum
continuă să facă voluntariat. „Merg
adesea și fac traduceri la poliţie sau
în case de primire a minorilor. Sunt
chemată și nu pot să spun nu, pen-
tru că știu că sunt români de-ai noș-
tri care au nevoie de cineva care să
le traducă. Îmi place ceea ce fac și
vreau să îi ajut. Eu n-am avut pe ni-
meni care să mă sprijine, nu am uitat
cât de neputincioasă m-am simţit la
început. Probabil asta mă face să îi
sprijin”.
Dar cum a rezistat material în pri-
mii ani ca mediator? „Am avut spri-
jinul lui Andrés, soţul meu. Fiind un
om care m-a iubit și mă iubește, a
vrut să-mi vadă visurile împlinite,
m-a susţinut mult material”, mărtu-
risește Mariana. „Bine, când am în-
ceput să lucrez în cadrul programe-
lor de informare sanitară pe care le
organizează centrele de integrare a
imigranţilor și asociaţii, spitalul m-a
plătit”, a ţinut să adauge.
De puţin timp Mariana a înfiinţat
o asociaţie a românilor și imigranţi-
lor din Paracuellos de Jarama, APIR
(Asociación de Paracuellos para
Inmigrantes y Rumanos). „Cât de
curând vom deschide sediul. Am
o mulţime de planuri, de activităţi
pentru cei care au nevoie de sprijin
în zonă”, a spus.
Ne bucurăm de fiecare dată când
prezentăm compatrioţi care își ajută
semenii, când demonstrăm că nu
toţi își văd doar de-ale lor. „Bănuiesc
că sunt mulţi alţi români care au su-
flet și care ajută. Chiar dacă ne merge
vestea că nu ne ajutăm între noi. Noi
înșine trebuie să ne schimbăm. Noi
trebuie să facem pasul dacă vrem
să se schimbe ceva. Nu se poate să
nu poţi când ai voinţă și suflet. Și, în
plus, când autorităţile ajută. Să spui
„nu pot”, „nu-mi dau”, „nu mă lasă”
sunt scuze”. Suntem mulţi români
buni, dar nu suntem descoperiţi. Nu
eu nu vreau să mă arăt, ci lumea nu
mă vede”. Ana-Maria Cornilă
„PE LÂNGĂ MESAJUL MEDICULUI TRANSMIT CĂLDURĂ”
DEPOZIT ROMÂNESC
DANUBIO IMPORT S.L.
TEL: 686 111 222 918 160 502 ORAR: LUNI-VINERI: 9.00-14.00 şi 15.00-18.00SÂMBĂTA: 9.00-14.00
MADRID AVDA. 10ª Nº 7
28991 TORREJÓN DE LA CALZADA
E-mail: [email protected] WWW.DANUBIOIMPORT.COM
IMPORTURI DIRECTE DE PRODUSE DIN ROMÂNIA SPECIALIZAŢI ÎN TELEMEA (DE OAIE, DE VACĂ) LUCRĂM CU PESTE 800 DE PRODUSE ROMÂNEŞTI LA PREŢURI FOARTE BUNE
VINDEM DOAR MAGAZINELOR
10 ÎN ROMÂNIA 24.03 - 30.03.2011
Vom participa la operaţiunile din LibiaConsiliul Suprem de Apărare a Ţării
(CSAT) a aprobat, în ședinţa de pe 22
martie, participarea României la impu-
nerea embargoului împotriva Libiei cu
205 militari de la bordul fregatei Rege-
le Ferdinand și doi ofiţeri de stat major
din forţele navale, a anunţat președin-
tele Traian Băsescu.
Potrivit șefului statului, Guvernul
trebuie să aloce, în următoarea ședin-
ţă, resursa financiară necesară pentru
ca fregata să opereze în Marea Medi-
terană. „Pe data de 20 martie, a fost
aprobat Planul de operaţii pentru
impunerea embargoului cu privire
la vânzările de armament către Libia.
Azi, a fost aprobat Planul de operaţii
privind zona de interdicţie aeriană.
Tot azi, în jurul orei 16,00, Consiliul
Nord-Atlantic a aprobat Directiva de
execuţie pentru impunerea embargo-
ului împotriva Libiei, în baza Rezoluţiei
1970 a Consiliului de Securitate. Odată
cu aprobarea Directivei de execuţie, se
trece la punerea în aplicare a Planului
de operaţii, este decizia politică pe
care o ia NATO cu privire al declanșa-
rea unei operaţiuni”, a precizat Traian
Băsescu.
El a spus că a decis să convoace CSAT
cu puţin înainte de aprobarea deciziei
NATO, pentru că știa că se va adopta
Directiva de execuţie pentru embargo.
„CSAT-ul a decis implicarea României
în impunerea condiţiilor de respectare
a embargoului cu fregata Regele Fer-
dinand și cu doi ofiţeri de stat major
din Forţele Navale. Asta înseamnă că
România va participa cu 205 militari la
bordul fregatei Regele Ferdinand și cu
doi ofiţeri de stat major, în total, 207
militari – ofiţeri și subofiţeri. În cel mai
scurt timp, Guvernul trebuie să aloce
resursa financiară necesară, pentru ca
fregata Regele Ferdinand să opereze
în Marea Mediterană, în conformitate
cu Directiva NATO. Pentru operarea,
timp de trei luni, în Marea Mediterană
sunt necesare 4,5 milioane euro, pe
care-i va aloca Guvernul, în următoa-
Aeroportul din Timişoara l-ar putea prelua pe cel din Arad
Banca Naţională a Ro-
mâniei (BNR) a anunţat
marţi un curs de 4,1439
lei/euro, reprezentând
cea mai redusă pari-
tate din ultimele zece
luni și jumătate, iar în
raport cu dolarul refe-
rinţa a coborât la mini-
mul ultimelor 14 luni.
Comparativ cu nivelul
de luni, de 4,1685 lei/
euro, referinţa pentru
euro este cu 2,46 bani
mai mică. O rată de schimb inferioară, de 4,1352 lei/euro, a fost publicată de
banca centrală la 4 mai.
În raport cu dolarul, cursul BNR a scăzut cu 3,35 bani, la 2,9093 lei/dolar. Un
curs mai redus a fost anunţat la 25 ianuarie 2010, de 2,9079 lei/dolar.
Moneda naţională s-a tranzacţionat la cotaţii în scădere în prima oră a se-
siunii interbancare de marţi, iar cursul a coborât până la un minim de 4,1480
lei/euro, evoluţie corelată cu mișcarea valutelor din regiune.
Primele transferuri s-au încheiat la 4,1590-4,1600 lei/euro, nivel puţin mai
jos faţă de închiderea de luni, când băncile schimbau euro pentru 4,1600-
4,1608 lei.
Ulterior, paritatea a continuat să coboare, iar la ora 10:10, operaţiunile se
perfectau la 4,1480-4,1490 lei/euro.
Cursul BNR, la cel mai redus nivel din ultimele zece luni şi jumătate
Circulaţia rutieră în centrul Craiovei,
pe Calea București, principala arteră
care traversează orașul de la est la
vest, s-a închis pentru cel puţin doi
ani, cât vor dura lucrările la pasajul su-
prateran de la Km 0 al municipiului.
Odată cu închiderea acestei zone,
circulaţia rutieră în Craiova va fi pa-
ralizată, pentru că primăria a fost ne-
voită să închidă mai multe tronsoane
de drum, să schimbe sensurile multor
străzi și să modifice traseele mijloace-
lor de transport în comun.
Primăria Municipiului Craiova a
anunţat deja că se închide „temporar”
circulaţia autovehiculelor pe bule-
vardul Nicolae Titulescu – tronsonul
cuprins între intersecţia cu strada Fi-
lantropia și Km 0 și pe Calea București
– tronsonul cuprins între Km 0 și in-
tersecţia cu străzile Carol I, respectiv
Arieș, pe toată perioada desfășurării
lucrărilor de realizare a pasajului su-
prateran.
Proiectul „Realizare pasaj denive-
lat suprateran peste intersecţia de la
Km 0 a municipiului Craiova în vede-
rea preluării traficului auto pe E70,
respectiv str. Calea Bucuresti - bd.
Nicolae Titulescu” face parte din Pla-
nul Integrat de Dezvoltare Urbană
a Polului de Creștere Craiova și este
finanţat prin Programul Operaţional
Regional.
Valoarea totală a proiectului
este de 59.081.772,23 lei, din care
47.674.176,70 valoare eligibilă și
76.316 lei valoare neeligibilă, iar fi-
nanţarea nerambursabilă solicitată
reprezintă 98% din valoarea totală
eligibilă a proiectului.
Circulaţia în centrul Craiovei, închisă pentru cel puţin doi ani
rea ședinţă de guvern”, a expli-
cat președintele Băsescu.
Consiliul Suprem de Apărare
a Ţării a mai hotărât, în ședin-
ţa de marţi, suplimentarea cu
67 de jandarmi a participării la
accelerarea procesului de tran-
ziţie în Afganistan, a anunţat
președintele Traian Băsescu.
Potrivit șefului statului, acești
67 de jandarmi vor avea misiu-
nea de a participa la instruirea
forţelor de ordine publică în Af-
ganistan. Traian Băsescu a pre-
cizat că toate costurile acestor operaţi-
uni vor trebui aprobate în următoarea
ședinţă de Guvern.
Majoritatea românilor consideră că România ar trebui să aibă o atitu-dine rezervată în această problemă
Conform unui sondaj de opinie rea-
lizat de Institutul Român pentru Evalu-
are și Strategie (IRES), 68% dintre per-
soanele chestionate nu sunt de acord
cu intervenţia militară în Libia, 28% o
aprobă, iar 4% nu au răspuns.
Potrivit studiului sociologic, 66%
dintre cei chestionaţi cred că Româ-
nia ar trebui să se abţină în chestiunea
intervenţiei militare în Libia, 20% sunt
de părere că ţara noastră ar trebui să
susţină această intervenţie, iar 11%
cred că România ar trebui să se decla-
re împotrivă.
De asemenea, 84% dintre respon-
denţi sunt de acord cu afirmaţia Traian
Băsescu a procedat corect atunci când
a spus că „o intervenţie militară în Li-
bia este riscantă”, iar 73% apreciază
drept corectă atitudinea Germaniei,
care s-a abţinut la votul din Consiliul
de Securitate al ONU și care nu partici-
pă la acţiunile militare.
Sondajul IRES a fost realizat pe 21
martie, pe un eșantion reprezentativ
de 1.118 subiecţi, cu o marjă de eroare
de 2,9%.
Directorul Aeroportului Inter-
naţional din Timișoara, Cornel
Sămărtinean, a declarat, pe 22
martie, într-o conferinţă de presă,
că această instituţie dorește prelu-
area aeroportului din Arad deoa-
rece infrastructura acestuia „este
nefolosită”,a informat Mediafax.
Sămărtinean a afirmat că se ela-
borează un studiu de oportunitate
privind înfiinţarea Companiei Ae-
roportuare Banat, care ar îngloba
cele două aeroporturi,însă condu-
cerea Aeroportului Internaţional
din Timișoara ar dori „preluarea”
celui din Arad, care deţine o infra-
structură necesară aerogării timi-
șorene și care „e nefolosită”.
„Aeroportul din Timișoara are o
infrastructu-
ră destul de
solidă și vala-
bilă. Însă ea
ar trebui ex-
tinsă pentru
a putea face
faţă tuturor
sol ic i tăr i lor
de operare
pe Aeropor-
tul Timișoara.
Încercăm și
suntem într-o
fază finală a
studiului de oportunitate pentru
a încerca o colaborare cu Aeropor-
tul din Arad. Încercăm și analizăm
oportunitatea chiar de preluare
a aeroportului, ţinând cont că la
Arad există o infrastructură care
nu e folosită aproape deloc. Și e
păcat să fie aproape de noi o infra-
structură nefolosită. E o gândire și
încercăm să o punem în practică”,
a afirmat Cornel Sămărtinean.
El a precizat că, în 2010, Aero-
portul Internaţional din Timișoara
a fost tranzitat de 1.136.000 de pa-
sageri, în timp ce Aeroportul din
Arad a avut în aceeași perioadă un
flux de 13.257 de pasageri.
„Deocamdată, Aeroportul Arad
nu are certificate de siguranţă și
deschidere internaţională. Are
doar un certificat de aeroport des-
chis activităţii internaţionale, ceea
ce înseamnă că poate opera doar
curse internaţionale în situaţii
extreme, nu și regulate. Noi vom
încerca să îi sprijinim să obţină
certificatele necesare ca să poată
funcţiona ca un aeroport interna-
ţional”, a spus directorul Aeropor-
tului Internaţional Timișoara.
El a afirmat că, deocamdată, nu
s-a gândit la o destinaţie a Aero-
portului Arad, acesta putând fi
folosit atât la preluarea unor curse
care operează pe Aeroportul din
Timișoara, cât și a transportului de
marfă, Sămărtinean spunând că
acest lucru va fi posibil doar după
construcţia autostrăzii dintre cele
două municipii.
Cornel Sămărtinean a adăugat
că, deocamdată, nu a discutat
această intenţie nici cu conduce-
rea Aeroportului Arad și nici cu
oficiali din Ministerul Transportu-
rilor.
11ÎN ROMÂNIA24.03 - 30.03.2011
Populaţia României a scăzut cu
aproape 1,7 milioane locuitori în
ultimele două decenii, ca urmare
a modificării comportamentului
cuplurilor faţă de reproducere,
scăderii fertilităţii, dar și din ca-
uza migraţiei externe și crește-
rii mortalităţii, a afirmat, pe 21
martie, la un seminar al Fondului
ONU pentru Populaţie, președin-
tele Institutului Naţional de Sta-
tistică (INS), profesorul universi-
tar Vergil Voineagu.
„România și majoritatea ţărilor
europene se confruntă azi cu un
fenomen demografic îngrijoră-
tor, caracterizat prin reducerea
natalităţii și îmbătrânirea popu-
laţiei. Lent, fără să atragă atenţia,
dar inevitabil, a apărut vârsta
a IV-a, cu pondere mare și care
este în continuă creștere”, a spus
profesorul Voineagu.
Acesta a precizat că în România
numărul vârstnicilor de 75 ani și
peste a crescut de la 920.000 (în
1992) la 1,4 milioane, anul trecut.
În 2010, segmentul populaţiei de
80 ani și peste (așa-numiţii „lon-
gevivi”) a reprezentat 3% din to-
talul populaţiei, în creștere faţă
de 1992, când ponderea era de
1,9%. Femeile sunt mai longevi-
ve, numărul lor fiind de aproape
două ori mai mare decât cel al
bărbaţilor.
La nivel naţional, s-a remarcat
o reducere a ponderii populaţi-
ei tinere (0-14 ani) – de la 22,7%
în 1992 la 15,1% în 2010 –, iar
în paralel a avut loc o creștere a
ponderii vârstnicilor (65 de ani
și peste) – de la 11% în 1992 la
14,95 în 2010. De asemenea, în
perioada menţionată, populaţia
adultă (15-64 ani) a crescut con-
stant de la 66% la 70%.
Dintre cele 662.000 persoane
care între 1992 și 2010 s-au adă-
ugat populaţiei vârstnice, peste
60% aparţin grupei de 75 ani și
peste.
Unde sunt cei mai mulţi bă-trâni
Sub aspectul repartizării teri-
toriale și geografice, potrivit da-
telor prezentate de președintele
INS, în judeţele Buzău, Călărași,
Giurgiu și Teleorman ponderea
populaţiei vârstnice este de pes-
te 17%, în timp ce în judeţele Bra-
șov, Constanţa, Iași, Maramureș,
Satu Mare și Sibiu ponderile au
fost sub 13%.
Cele mai „îmbătrânite” sunt
regiunile Sud-Muntenia și Sud-
Vest Oltenia, unde populaţia
vârstnică are o pondere de 16,7%
și, respectiv, 16,5%. La cealaltă
extremă se situează regiunea
Nord-Vest cu doar 14% popula-
ţie vârstnică.
După cum a subliniat preșe-
dintele INS, fenomenul de îm-
bătrânire demografică este mai
Cu aproape 1,7 milioane mai puţini decât acum 20 de ani
Arhiepiscopul de Alba Iulia, Andrei Andreicuţ, a fost ales, pe 18 mar-
tie, în ședinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR), în
funcţia de mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, ră-
masă vacantă după moartea IPS Bartolomeu.
Sfântul Sinod al BOR s-a întrunit, vinerea trecută, sub președinţia Pa-
triarhului Daniel, pentru alegerea noului mitropolit al Clujului, în ziua
în care se împlinesc 90 de ani de la nașterea IPS Bartolomeu.
Pentru postul de mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramure-
șului au candidat arhiepiscopul de Alba Iulia, Andrei Andreicuţ, și epi-
scopul vicar Irineu Bistriţeanul.
Conform prevederilor statutare în vigoare în cadrul BOR, mitropo-
litul a fost ales prin vot secret de către Sfântul Sinod. IPS Andrei An-
dreicuţ a obţinut 29 din cele 46 de voturi exprimate, în timp ce pentru
episcopul vicar Irineu Bistriţeanul au fost exprimate 17 voturi.
Ceremonia de întronizare a noului mitropolit va avea loc la Cluj-Na-
poca, pe 25 martie, de sărbătoarea Bunei Vestiri, când se împlinesc
cinci ani de când IPS Bartolomeu a fost instalat în scaunul mitropolitan
al Clujului.
IPS Andrei Andreicuţ, noul mitropolit al Clujului
MAGAZIN ROMÂNESC DECODĂM TELEFOANE MOBILE (ÎNCEPÂND DE LA 3 EURO)
AVEM TABLE, ŞAH ŞI REMY. TRIMITEM ÎN TOATĂ SPANIA
DISTRIBUITOR OFICIAL DIGI MOBIL
MAGAZIN CU PESTE 500 PRODUSE ROMÂNEŞTI
Liberamos móviles
Problemele apărute la centrala
nucleară Fukushima, în urma re-
centului cutremur și a tsunami-
ului care au lovit Japonia, au lan-
sat o dezbatere privind siguranţa
centralelor nucleare în general.
După catastrofele nucleare de
la Three Mile Island, Cernobâl și,
acum, Fukushima, întrebarea este
dacă energia nucleară poate fi
vreodată cu adevărat sigură.
În contextul dezastrului de la
Fukushima, Radio Europa Liberă/
Radio Libertatea (RFE/RL) au rea-
lizat un top al primelor cinci po-
tenţiale pericole nucleare, în care
este inclusă și centrala româneas-
că de la Cernavodă, pe locul 3. Pe
lângă aceasta sunt centrala de
la Metsamor (Armenia), flota de
submarine nucleare a Marii Bri-
tanii, centrala nucleară din Sankt
Petersburg (Rusia) și centrala nu-
cleară Enrico Fermi din Michigan
(SUA).
Laszlo Borbely, ministrul me-
diului și pădurilor, a declarat,
vinerea trecută, la Radio France
International, că România se va
supune testelor de rezistenţă im-
puse la nivel comunitar de către
UE în privinţa Centralei de Cerna-
vodă.
România produce în prezent
1.400 de MW de energie prin in-
termediul celor două reactoare
nucleare de la Cernavodă. Adică
aproape 18% din consumul ener-
getic la nivel naţional. Centrala
nucleară de la Cernavodă, singura
din România, a fost proiectată în
anii ‘80 de o companie canadiană
și dată în folosinţă în 1996. Cele
Centrala de la Cernavodă, între primele 5 potenţiale pericole nucleare
două reactoare au
întâmpinat proble-
me în trecut.
Deși România nu
este la fel de activă
seismic ca Japonia,
ţara are cota sa de
cutremure, infor-
mează RFE/RL. În
1977, un cutremur
cu magnitudinea
de 7,2 de grade a ucis peste 1.000
de persoane în România și Bulga-
ria și a distrus 35.000 de clădiri în
România.
Tehnologie învechită Specialiștii consultaţi pentru
studiu au afirmat că problemele
celor două reactoare ale Româ-
niei se datorează tehnologiei
folosite, ce datează din anii ‘60.
„Deși cele două reactoare par, la
prima vedere, destul de noi, ele
sunt depășite din punct de vede-
re tehnologic. Tehnologia, inclu-
siv calculatorul central, este din
anii ‘60”, a declarat Ioana Ciuta,
director executiv la Terra Mileniul
III, una dintre organizaţiile non-
guvernamentale ce militează
pentru închiderea centralei de la
Cernavodă.
Organizaţia ecologistă Gre-
enpeace a trimis Guvernului de
la București, acum doi ani, un stu-
diu realizat de profesorul Gordon
Thompson, directorul Institutu-
lui pentru Studierea Resurselor
și Securităţii din Massachusetts,
în care acesta susţine că au fost
identificate o serie de probleme
la tehnologia Candu. „Același de-
sign de reactor, care nu îndepli-
nește standardele moderne de
siguranţă, a determinat explozia
de la Cernobâl și primul accident
nuclear din lume, în anul 1952,
la laboratoarele Chalk River”, a
declarat expertul. Oficialii de la
București au declarat, la vremea
respectivă, că „centrala nucleară
de tip Candu de la Cernavodă are
un nivel de securitate nucleară
corespunzător cerinţelor actuale
pe plan european și mondial, fapt
confirmat în repetate rânduri de
experţi în domeniu”.
Soluţii propuse Potrivit experţilor de la Gre-
enpeace, Agent Gree și Terra Mi-
leniul III, decât să investească mi-
liarde de dolari într-o tehnologie
riscantă, România ar trebui să își
îndrepte atenţia către tehnolo-
giile verzi, de la hidroenergie, la
eolian și geotermal.
„Decât să investești 4 miliarde
de euro în construcţia a două re-
actoare și alte 10-15 într-o nouă
centrală, mai bine folosești banii
să construiești micro-hidrocen-
trale, parcuri eoliene, solare, siste-
me geotermale etc. Se pot instala
relativ repede și pot aduce rapid
beneficii”, spune Paun.
accentuat în mediul rural decât
în cel urban. Aproape 19% din
populaţia urbană a depășit 65 de
ani, iar dintre femei, cele vârstni-
ce reprezintă aproape 22%.
„Efectele pe care procesul de
îmbătrânire demografică le are
asupra vieţii economice și sociale
sunt evidenţiate și de rapoartele
de dependenţă. Astfel, numărul
persoanelor de peste 65 ani care
revin la o mie de adulţi s-a majo-
rat de la 166 (în 1992) la 213 (în
2010), generând o sarcină socia-
lă sporită. Și indicele de îmbătrâ-
nire demografică a crescut de la
484 (în 1992) la 986 (în 2010)”, a
spus profesorul universitar Vergil
Voineagu.
În legătură cu evoluţia morta-
lităţii, președintele INS a arătat
că „de-a lungul întregii perioade,
mortalitatea în rândul bărbaţilor
a fost mai mare decât a femeilor,
diferenţele accentuându-se în
ultimii ani. Totodată, rata mor-
talităţii populaţiei vârstnice din
mediul rural a depășit-o pe cea
din urban”. Principalele cauze
ale unei mortalităţi mai ridicate
în mediul rural, conform apreci-
erii INS, sunt: accesul mai dificil
la serviciile de îngrijire medicală,
numărul redus și slaba dotare a
unităţilor sanitare, gradul mai
mare de îmbătrânire demogra-
fică. În mediul urban, sănătatea
populaţiei vârstnice este afectată
de în special de poluare, alimen-
taţie nesănătoasă, singurătate
și stres. Bolile aparatului cardio-
vascular reprezintă principala
cauză de deces la vârstnici, chiar
dacă e în ușor regres: 75,2% în
1992 și 71% în 2009.
Președintele INS a arătat că, la
orizontul anului 2030, populaţia
României va marca, probabil, o
scădere până la 19,2 milioane, iar
peste alte două decenii va ajun-
ge la circa 16 milioane. Numărul
persoanele vârstnice (peste 65
de ani) va crește de la 3,2 milioa-
ne în 2010 la peste 5,1 milioane
în 2050, ponderea în totalul po-
pulaţiei ridicându-se de la 14,9%
la 31,5%. Într-un ritm alert va
spori și ponderea celor de pes-
te 80 ani – de la 4,4% în 2030 la
7,7% în 2050.
12 SPORT 24.03 - 30.03.2011
O nouă victorie pentru Lucian Bute!
Românul, campion mondial la cate-
goria supermijlocie, își păstrează titlul
după meciul disputat cu irlandezul
Brian Magee. Duminică dimineaţă, la
Montreal, Bute l-a învins prin knock-
out pe irlandez în runda a zecea. Ad-
versarul său a declarat că Lucian Bute
este cel mai bun boxer pe care l-a în-
tâlnit în carieră, după ce românul s-a
impus în meciul pentru titlul mondial
la categoria supermijlocie, versiunea
Federaţiei Internaţionale de Box, po-
trivit presei canadiene.
Susţinut de aproximativ 13.000 de
spectatori în Centre Bell din Montreal,
Bute a început iîncrezator în șansele
sale, stăpân pe centrul ringului și a
câștigat trei din primele patru runde.
Magee i-a pus singurele probleme
lui Lucian Bute în runda a cincea, pe
care irlandezul a câștigat-o. Bute a în-
casat două lovituri dure, dar a rămas
în picioare.
Deranjat de tupeul irlandezului,
Bute l-a tocat mărunt pe Magee și me-
ciul a fost doar la discreţia sa. În runda
a șasea, Magee a făcut pentru prima
dată cunoștinţă cu podeaua, după un
croșeu devastator al românului, însă a
reușit să continue.
Runda a șaptea l-a trimis pe Magee
din nou în lumea viselor. Bute a fost
magnific, Magee a ajuns de două ori
la podea, doar gongul salvându-l.
Bute și-a păstrat resursele de ener-
gie în rundele 8 și 9, dar în cele din
urmă a câștigat prin KO în runda a
10-a. Magee nu a mai făcut faţă lovi-
turilor devastatoare ale lui Lucian și a
fost învins după un upercut de stânga
în bărbie.
„Sunt foarte satisfăcut de evoluţia
mea, Magee a dat totul ca să câștige.
Magee este un adversar foarte dur, a
lovit puternic. Deocamdată mă bucur
de această victorie, îmi voi lua o va-
canţă, iar apoi mă voi întâlni cu pre-
ședintele Interbox și vom stabili. Sunt
discuţii pentru un meci la Las Vegas,
dar și pentru unul în România”, a spus
Bute după meci.
„Pur și simplu Lucian este cel mai
bun pugilist pe care l-am întâlnit. Este
inteligent, lovește cu forţă, fără să mai
pun la socoteală că este greu de atins”,
a declarat Magee.
Magee a mai surprins declarând că
Bute lovește mai tare decât Carl Fro-
ch, adversarul său din 2006. „Lucian
are mai multe putere. Este dificil să-i
compari pe cei doi, dar cu siguranţă
are mâini mai rapide și abilităţi spor-
tive mai bune. Bute nu m-a lăsat să fac
nimic, chiar am fost frustrat la un mo-
ment dat. Și-a diversificat foarte bine
atacurile. Cum mi-a dat lovituri în corp
de câteva ori, credeam că va continua
așa, însă m-a surprins cu un upecut în
bărbie pentru a pune capăt meciului”,
a declarat Magee.
Impresarul lui Brian, Pat Magee, a
împărtășit opinia pugilistului: „Sun-
tem dezamăgiţi, dar am văzut un
mare campion în Lucian Bute. Este clar
cel mai bun pugilist din lume la super-
mijlocie. Este numărul 1 și cred că va
rămâne mult timp. Brian mi-a spus
imediat după meci că nu-i venea să
creadă cât de bun este Bute. Mi-a spus
că este cel mai bun pugilist pe care l-a
întâlnit”, a afirmat Pat Magee.
Pe lângă onorariul extrem de con-
sistent, noul și vechiul campion mon-
dial va primi și un premiu cu totul și cu
totul special! Un crescător de cai din
orașul de suflet al lui Lucian, Bușteni,
îi va dărui un pursânge românesc, în
valoare de peste 6.000 de euro. Un
mare admirator al sportivului, crescă-
torul Nicolae Conteș, și-a dat seama
din prima clipă că iuţeala și rezisten-
ţa lui Bute sunt calităţi pe care numai
un armăsar semigreu le mai scoate în
evidenţă.
Eternul campion Bute. Lucian ButeReprezentativa de rugby a României a învins, sâmbătă, cu scorul de 64-8 (17-3),
naţionala Spaniei, pe stadionul naţional Arcul de Triumf, într-un meci din etapa a
V-a a Cupei Europene a Naţiunilor.
Punctele României au fost reușite de Dănuţ Dumbravă – o lovitură de pedeapsă
și patru transformări, Valentin Calafeteanu –, două eseuri; Iulian Dumitraș – două
eseuri; Cătălin Fercu – un eseu; Csaba Gal – un eseu; Daniel Ianuș – un eseu; Va-
lentin Ursache – un eseu; Mădălin Lemnaru – un eseu; Florin Vlaicu – patru trans-
formări.
La meci au asistat aproximativ 2.500 de spectatori care au creat o atmosfera
incendiară.
Aceasta este a 27-a victorie a României în meciurile cu Spania, ibericii reușind
să se impună o singură dată în întâlnirile directe cu „stejarii”.
Mândrii stejari
SPARTAK MADRID F.C.cu ajutorul Balkanica Distral
organizează O SELECŢIE pentru echipa de fotbal F11
Antrenamentele și probele vor
avea loc în fiecare
marţi, joi și vineri, la 20.00,
pe stadionul PLATA Y CASTAÑAR
Avenida Plata y Castañar nº 5-7
28021 Villaverde – Madrid
Renfe: Puente Alcocer,
autobuz nr. 76
Îi invităm pe toţi cei interesaţi, în vârstă de 17-26 ani,
să participe la selecţia noastră. Mai multe informaţii:
Krasi Yakov: 680 233 977, Lyubo Genov: 687 261 348
e-mail: [email protected]
Sportul Studenţesc - Universitatea
Craiova
Astra Ploiești - Victoria Brănești
FC Timișoara - Steaua
Pandurii - CFR Cluj
MAGAZINE ALIMENTARE CU PREŢURI MICI
Foi de plăcintă: 0,9 €
Vin 2 litri – 2,5 € sticla
Jumări în untură, şorici, tochitură moldovenească
Coletărie cu livrare la domiciliu (partener, Maty) Rezervări bilete de avion Telefonie mobilă Digi
(Vorbeşte în România cu 5 cenţi pe minut)
C/ Ramón Sainz, 23 (staţia de metrou Vista Alegre) C/ Francisco Villaespesa, 51 (staţia de metrou Ascao)
C/ Ponferrada, 40 (staţia de metrou Peñagrande) www.alimentararomaneasca.es
„Un meci important, un meci al unei
generaţii. Situaţia mea de la Stuttgart
nu este prea roz, dar acum nu mă gân-
desc decât la meciul cu Bosnia. Vin
două meciuri importante pe care tre-
buie să le câștigăm. Am demonstrat
că avem valoare, acum depinde de
noi. Am auzit că tribunele sunt foarte
aproape și că fanii fac o atmosferă sen-
zaţională”, a spus Marica la convocarea
la lot pentru meciul extrem de impor-
tant cu Bosnia.
Importanţa duelului cu bosniacii
este dată și de prezenţa și lui Adi Mutu!
Acesta, prin evoluţiile sale de la Fio-
rentina, l-a convins pe selecţioner să
se bazeze pe el, cel puţin pentru cele
două meciuri ale naţionalei.
Și, ca un semn pozitiv, „Briliantul” și-a
schimbat atitudinea faţă de preceden-
tele convocări, adoptând un ton sobru
în relaţia cu Răzvan Lucescu.
La primul antrenament, selecţio-
nerul i-a împărţit pe jucători în două
grupuri. Unii lucrau cu secundul Fane
Iovan, în timp ce un alt grup a stat la
mijlocul terenului, alături de el.
Printre jucătorii cu care Răzvan Lu-
cescu a dorit să discute au fost Mutu,
George Florescu, Gabi Torje, Dan Alexa
și Răzvan Cociș.
Selecţionerul a gesticulat larg și a
vorbit mai mult doar cu George Flores-
cu. Mutu s-a aflat în dreapta sa, dar n-a
avut parte de nici o privire din partea
lui Lucescu jr.
Mutu s-a uitat concentrat spre Lu-
cescu, n-a schiţat nici un zâmbet, dar
până la urmă s-a plictisit și a început
să privească într-o altă direcţie, unde
probabil se întâmplau lucruri mai inte-
resante.
Iată lotul convocat de Lucescu:
Portari: Costel Pantilimon (FC Timi-
șoara), Ciprian Tătărușanu (Steaua), Sil-
viu Lung jr. (Universitatea Craiova)
Meciul unei generaţiiFundași: Cristian Săpunaru (FC Por-
to), Cornel Râpă, Adrian Sălăgeanu
(ambii Oţelul Galaţi), Gabriel Tamaș
(West Bromwich Albion), Cristian Chi-
vu (Internazionale Milano), Dorin Go-
ian (US Palermo), Florin Gardoș (Steaua
București), Răzvan Raţ (Șahtior Done-
tk)
Mijlocași: Gabriel Torje (Dinamo
București), Adrian Ropotan (Dinamo
Moscova), George Florescu (dat afară
de Alania Vladikavkaz), Ianis Zicu, Dan
Alexa (ambii FC Timișoara), Gabriel Mu-
reșan (CFR Cluj), Ciprian Deac (Schalke
04), Răzvan Cociș (Karpatiy Lvov)
Atacanţi: Adrian Mutu (AC Fiorenti-
na), Marius Alexe (Dinamo București),
Ciprian Marica (VfB Stuttgart), Bogdan
Stancu (Galatasaray Istanbul).
Cum arată „11-le” probabil: Pantili-
mon - Săpunaru, Tamaș, Chivu, Raţ -
Torje, Alexa, Cociș, Zicu - Mutu, Marica
(Stancu).
Craiova - Astra 1-1
Dinamo - FCM Târgu Mureș 4-1
Steaua - FC Vaslui 1-1
Victoria Brănești - Poli Timișoara 0-2
Gloria Bistriţa - Rapid 3-2
Gaz Metan - Pandurii 2-0
Oţelul - U Cluj 3-0
CFR - Sportul 2-0
Urziceni - FC Brașov 1-1
Etapa a XXII-a
FCM Târgu Mureș - Gloria Bistriţa
Rapid - Gaz Metan Mediaș
Universitatea Cluj - Dinamo
FC Brașov - Otelul Galaţi
FC Vaslui - Unirea Urziceni
Etapa a XXIII-a - 2 aprilie Sportul Studenţesc - Universitatea
Craiova
Astra Ploiești - Victoria Brănești
FC Timișoara - Steaua
Pandurii - CFR Cluj
Craiova - Astra 1-1
Dinamo - FCM Târgu Mureș 4-1
Steaua - FC Vaslui 1-1
Victoria Brănești - Poli Timișoara 0-2
Gloria Bistriţa - Rapid 3-2
Gaz Metan - Pandurii 2-0
Oţelul - U Cluj 3-0
CFR - Sportul 2-0
Urziceni - FC Brașov 1-1
Etapa a XXII-a
FCM Târgu Mureș - Gloria Bistriţa
Rapid - Gaz Metan Mediaș
Universitatea Cluj - Dinamo
FC Brașov - Otelul Galaţi
FC Vaslui - Unirea Urziceni
Etapa a XXIII-a - 2 aprilie
Delegaţia României care a participat la
Internaţionalele de gimnastică ale Fran-
ţei s-a întors în ţară cu un bilanţ foarte
bun: o medalie de aur, patru de argint și
una de bronz. Cea mai bună performan-
ţă a fost obţinută de Sandra Izbașa, care
a reușit să se claseze pe primul loc la sol.
Sandra Izbașa a obţinut un punctaj de
14.833 la sol, probă în care medalia de
argint a fost câștigată de o altă sportivă
din România, Diana Chelaru, notată cu
14.633. Podiumul a fost completat de
rusoaica Anna Dementieva (14.433).
Ana Porgras s-a clasat pe locul 2 la
bârnă, cu un punctaj de 13.800. Proba a fost câștigată de Alia Mustafina (Rusia),
cu 14.866, în timp ce locul 3 a fost obţinut de Ana Dementieva (Rusia), notată cu
13.733.
Diana Chelaru a câștigat a doua medalie personală la concursul din Franţa în
proba de sărituri, unde a obţinut locul 3, cu 14.016 puncte. Gimnasta din Româ-
nia a fost devansată de două rusoaice, Alia Mustafina (14.933) și Tatiana Nabieva
(14.399).
În concursul masculin, România a câștigat două medalii de argint prin Flavius
Koczi, la sol și la sărituri. În ambele probe, sportivul nostru a fost depășit de chilia-
nul Enrique Thomas Gonzalez Sepulveda.
Aur pentru Sandra
13TIMP LIBER 24.03 - 30.03.2011
ZÂMBETE
O nouă metodă de măsurare a grăsimii din corp
Timp de aproape 200 de ani, indi-
cele de masă corporală (IMC) a fost
folosit ca principală metodă pentru
a afla „cât ești de gras.”. Acum, pro-
fesorul Richard Bergman de la Uni-
versity of Southern California din Los
Angeles, SUA, consideră că este tim-
pul pentru o schimbare. Ce nu este
în regulă cu IMC? IMC are o serie de
puncte slabe.
În primul rând, nu oferă un procen-
taj exact al grăsimii din corp. Apoi,
IMC diferă de la bărbaţi la femei,
chiar dacă aceștia au același procen-
taj de grăsime. În cazul persoanelor
cu o masă musculară bine dezvolta-
tă, rezultatele pot arăta – în mod ero-
nat – că ar exista o cantitate de gră-
sime foarte mare, deoarece mușchii
cântăresc mai mult în comparaţie cu
depozitele de grăsime.
Cum a luat naștere noul studiu?
Urmărind să găsească un mod mai
simplu de măsurare a grăsimii, echi-
pa condusă de Richard Bergman a
efectuat un studiu pe un eșantion
de 2.000 de persoane din America
Latină, cărora li s-a măsurat cantita-
tea de grăsime din corp prin metoda
absorbţiometriei bifotonice cu raze
X. Apoi, cercetătorii au încercat să își
dea seama ce parametri ar putea mă-
sura, în așa fel încât să indice cel mai
bine adevăratul procent de grăsime
al acestor oameni.
În urma cercetărilor a rezultat că
circumferinţa șoldurilor și înălţimea
sunt mult mai importante în calcu-
larea procentajului de grăsime al
corpului de-
cât orice alt-
ceva, inclusiv
circumferinţa
taliei și greu-
tatea. Prin ur-
mare, oamenii
de știinţă au
creat o ecuaţie
ce are ca re-
zultat indicele
de adipozita-
te corporală
(IAC), care ara-
tă procentul de ţesut adipos din corp
și care poate da rezultate și în cazul
copiilor.
Este IAC mai bun decât IMC? Deși
cercetătorii sunt convinși că IAC este
mai bun decât IMC, mai au un drum
lung până vor putea demonstra
acest lucru. Conform opiniei lor, IAC
este același și pentru bărbaţi, și pen-
tru femei, atunci când aceștia au ace-
lași procent de grăsime corporală. De
asemenea, teoria a fost confirmată și
în rândul populaţiei de culoare. În
rândul populaţiei albe, însă, nu a fost
confirmată încă, deși a fost testat un
număr mic de oameni.
Care sunt problemele IAC? Marea
provocare este aceea de a reuși să se
estimeze, cu ajutorul IAC, riscul unor
boli asociate cu obezitatea, precum
diabetul, bolile cardiovasculare și
unele tipuri de cancer. Prin urmare,
cel mai important pentru echipa de
cercetători este să demonstreze că
IAC poate ajuta la prevenirea acestor
boli grave.
Care este avantajul folosirii aces-
tei metode? Prin faptul că IAC nu se
folosește de masă, acest procedeu
poate fi folosit în regiuni precum
India, unde obezitatea este o pro-
blemă serioasă și unde cântarele nu
sunt disponibile sau nu sunt bine
etalonate.
IAC reprezintă proporţia dintre
șolduri și înălţime, formula putând
fi utilizată numai de doctori sau asis-
tentele medicale cu ajutorul unui
computer. Cu toate acestea, formula
trebuie îmbunătăţită și mai trebuie
supusă unor teste.
***Vremea poate influenţa efectul medicamentelor
Este posibil să avem nevoie de
doze diferite de „doctorii” în timpul
iernii, în comparaţie cu perioada de
vară: medicii suedezi au descoperit
că soarele influenţează metaboliza-
rea substanţelor medicamentoase.
O enzimă produsă în ficat și numi-
tă CYP3A4 este implicată în metabo-
lizarea unor medicamente, iar „fabri-
carea” acestei enzime este stimulată
de vitamina D, produsă în piele sub
influenţa razelor solare.
Cercetătorii de la Institutul Ka-
rolinska din Stockholm au studiat
modul în care variază – în timpul
verii și în cursul iernii – concentraţi-
ile sangvine ale unor medicamente
imunosupresoare: trei despre care se
știe că sunt degradate sub acţiunea
enzimei CYP3A4 și un altul, care este
metabolizat pe o cale diferită.
Ce promit bărbaţii soţiilor ca să
poată merge la pescuit
Patru tipi căsătoriţi merg la pescu-
it. Cam după vreun ceas se putea as-
culta următoarea conversaţie:
- Nici nu vă-nchipuiţi ce a trebuit să
fac să pot veni la pescuit! Am promis
că în următorul sfârșit de săptămână
voi zugravi toată casa.
- Nici pe mine nu m-a lăsat să vin
până n-am promis că voi schimba
garnitura la robinetul din baie.
- Voi vă plângeţi pentru niște flea-
curi. Eu a trebuit să promit că voi re-
nova bucătăria...
Au continuat să pescuiască până
când și-au dat seama că al patrulea
nu zisese nimic.
- Hei, doar nu vrei să ne faci să cre-
dem că n-a trebuit să promiţi nimic!
- Eu am pus deșteptătorul să sune
la 4.30 și când a sunat, m-am apropiat
de soţia mea și i-am șoptit la ureche:
„Pescuit sau sex?” Și ea mi-a răspuns:
„Să te îmbraci bine!”
* * *
Bulă a fost întrebat ce vrea să facă
înainte de a muri. Răspuns:
- Să mă împrumute cu bani cât mai
mulţi prieteni.
- Cum așa?
- Să am și eu pe cineva care să mă
plângă la înmormântare...
* * *
De ce unii bărbaţi preferă un com-
puter în locul unei femei?
Din mai multe motive :
- este ușor de aprins!
- este întotdeauna acolo!
- orice îi cumperi vei folosi tu!
- nu se supără dacă nu-i acorzi
atenţie!
- nu este o problemă deosebită
dacă prietenii îţi folosesc calculato-
rul!
* * *
Intuiţia este o calitate a femeii care
o ajută să-și contrazică bărbatul îna-
inte ca acesta să apuce să deschidă
gura.
Fluierul piciorului este un dispozi-
tiv de găsire a mobilei pe întuneric.
Probabilitatea să întâlnești pe ci-
neva cunoscut crește atunci când
ești cu cineva cu care nu trebuie să
fii văzut.
* * *
De ce ar vrea scoţienii să fie vaca ca
și o girafa?
Ca să pască la vecini și s-o mulgă
ei.
* * *
Cum să-l dezvăţ pe bărbatu-meu
să vorbească în somn ?
- Lasă-l să vorbească un pic ziua...
* * *
- Tată, de ce bărbaţii de la noi nu au
mai multe neveste ?
- Ești mic. Când vei crește, vei înţe-
lege de ce legea ne apără...
* * *
Doi amici, vară toridă, în barcă la
pescuit, beau bere cu lansetele în
apă... când deodată unul din ei zice:
- Auzi, cred că divorţez de nevastă-
mea, nu mi-a mai vorbit de o săptă-
mână!
- Eu zic să te mai gândești, femeie
bună ca asta e mai greu de găsit...
* * *
La ora prânzului, copiii stăteau
cuminţi la coadă în cantina școlii ele-
mentare catolice. În capul mesei era
un coș mare cu mere.
O călugărită scrisese un bilet: Ia
un singur măr. Domnul e cu ochii pe
mere!
Mai departe erau prăjiturile cu cio-
colată.
Un copil poznaș adăugase o notă:
Ia cate vrei! Domnul e cu ochii pe
mere!
* * *
Un tip era pe baltă, la pescuit. În
mâna dreaptă ţinea undiţa, în stânga,
o cărămidă. O tipă trece pe acolo și,
curioasă, vrea să afle ce face omul cu
cărămida. Pescarul spune că îi explică
doar dacă face sex cu el. Se înţeleg
în cele din urmă și, după sex, tipul îi
spune:
- La undiţă n-am prins nimic de
azi-dimineaţă, dar la cărămidă ești a
treia...
* * *
Pentru doamne
Nu-ţi închipui că poţi schimba un
bărbat decât dacă este în scutece.
nouă metodă de măsurare a L ti ă ă li ă t tit
Știaţi că?
Studiul a durat 10 ani și a implicat
analiza a peste 70.000 probe de sân-
ge, prelevate de la 6.000 de pacienţi
aflaţi sub tratament cu unul sau altul
dintre medicamente.
Rezultatele au arătat că nivelurile
sangvine a două dintre cele trei me-
dicamente metabolizate de enzima
CYP3A4 au variat semnificativ, fiind
cu 7% și, respectiv, cu 17% mai mici
în timpul verii, când concentraţia de
vitamina D în corp era mai mare și,
consecutiv, producţia de CYP3A4 era
și ea mai mare.
Concluzia a fost că, în timpul luni-
lor mai însorite, sub influenţa cantită-
ţii mai mari de vitamina D sintetizate,
organismul metabolizează mai rapid
aceste medicamente. (Pentru al trei-
lea medicament din această catego-
rie rezultatele nu au fost concluden-
te, cercetătorii sperând să elucideze
problema prin studiile viitoare).
Nu au fost observate variaţii în ca-
zul medicamentului metabolizat fără
intervenţia CYP3A4.
Rezultatele sunt importante pen-
tru ajustarea dozelor de medica-
mente în funcţie de perioadele
anului, cu atât mai mult cu cât
enzima CYP3A4 e implicată în me-
tabolizarea a aproximativ jumăta-
te din medicamentele folosite în
mod uzual.
În plus, e posibil ca și alte enzi-
me înrudite (și implicate în meta-
bolizarea altor medicamente) să
fie afectate de schimbările în con-
centraţia vitaminei D.
De pildă, warfarina – un medica-
ment anticoagulant – este metaboli-
zată prin intervenţia unei enzime di-
ferite, dar aparţinând aceleiași familii
CYP, iar autorii studiului încearcă în
prezent să afle dacă vitamina D in-
fluenţează și concentraţia warfarinei.
Variaţiile nivelului de warfarină ar
putea avea consecinţe importante
asupra sănătăţii, o concentraţie prea
mare putând determina hemoragii
periculoase.
***Plantezi teniși, răsar flori
Doi designeri olandezi au creat o
încălţăminte complet biodegradabi-
lă care, odată aruncată, nu lasă nici o
urmă în mediu, în afară de… flori.
OAT Shoes, creaţi de Christiaan
Maats și Dirk-Jan Oudshoorn, reflectă
concepţia designerilor privind nece-
sitatea reconcilierii dintre industrie și
natură, în lumea modei.
Sunt confecţionaţi din ţesături de
cânepă și bumbac organic, material
plastic biodegradabil și alte materia-
le non-toxice, cu folosirea unor înăl-
bitori fără clor.
Primul lot va avea, ca notă distinc-
tivă, seminţe plasate în interiorul lim-
bii tenișilor.
Odată ce aceștia nu vor mai putea
fi purtaţi, ei pot fi, pur și simplu, în-
gropaţi în pământ, iar seminţele vor
germina, dând naștere unui pâlc de
flori sălbatice.
Bărbaţii sunt toţi la fel, au doar feţe
diferite, pentru a-i putea deosebi.
Cea mai bună metodă de a deter-
mina un bărbat să facă ceva, este să
spui că este prea bătrân pentru asta.
* * *
Vine un individ panicat la doctor:
- Doctore, nevasta mă înșeală pe
rupte și totuși nu îmi apar nici un fel
de coarne. Uitaţi-vă și dumneavoas-
tră, neted ca-n palmă...
- Nu vă faceţi probleme, chestia cu
coarnele e numai o vorbă, nu există
cu adevărat.
- Uf, mi-aţi luat o piatră de pe ini-
mă, credeam că am lipsă de calciu.
* * *
Care este cea mai fair-play galerie
de fotbal din lume?
Cea a scoţienilor! Nu aruncă cu ni-
mic pe stadion.
* * *
- Alcoolul ucide.
- Și ce? Apa te face nemuritor?
3333333 3333336666111111111111333333333666666666666666666666666666666661111111111111111111111111111111111111111111111111333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333337777777777777111111111111 6677777777777777777771111111111111111111111111111111111111 6666633333337777773333333333377777777777777777777777776666 333333336666666666666666666666666 33333333336666666666662222222222222666622222666666666666666666666666666666l..::: 66TeTTTTTTTTTTTTTTeeeeeeeeeeeeeeel.......... 6666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666 777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777 333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeellllllllllllllllllllTTTTTTTTTTTTTTTTTTT 22222222222222222222222222222222222222222 11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111:::::e ::::: 3333333333333333333333333333333333666666666666666666666666666666666777777777777777777777777777777733333333333333333333333333333333366666666666666666666666666666666666666666666666666........llllllllllllllllllllllllTTTTeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTT 2222222222222222222222222222 1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111:::::::: 666666666666666666666666666666666666666666eeeeeeeeeeee ::::::::
sseerrrrrrrrrrrrrssssssssssevvvvvvvvveeeivvvvvvvvvvDDDDDDDDii- DDDDDDDDDDDDDDDDDDDD rrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrsssssssssssssssssssssseeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeevvvvvvvvvvvvvvvvvvvvviiiiiiiiiiiiiiiiiiiDDDDDDDDDDDDDivvvvvvvveeeeeeeeeersssssseeeeeeeeee-- ssiiiiiiiivvvvvvvvvveeeeeeeeeerrrrrrrrrsssssssssseeeeeeeeeeiiiiiiiivvvvvvvvveeeeeeeeerrrrrrrrssssssssseeeeeeeeeeDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD----e eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeldeeoooddommmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmoooooooooooooooooooooo eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeddddddddddddddddddddd llllllllllllllllllllllooooooooodddddddddmmmoodddd eeeeeeeeeeeeeeeellllllllllllllllllm ddddddddeeeeeeeddddddddeeeeeeemmmmmmmmmooooooooodddddddddeeeeeeeeemmmmmmmmmooooooooodddddddddeeeeeeeeeooooooooooooooooddddddddddddddddoo
e eeeeeeeeeeeăăăăăăăăăărrrrrrrrrriiiiiiimmmmmmiiiăă mmmmmmmmmmmmmmmmmmărăăMMMMMMMMMMM MM mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM rrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrăăăăăăăăăăăăăăăăăăă eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeellllllllllllllllllllllliiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiăăăăăăMMMMMMMMMMMMMăăăăăăăăă-- MMMMMMăăăă iiiiiiiiăăăă eeeeeeeeeeeeeeeeeeeelllllllllllllllllmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmMMMMMMăăăăMMMMMMMMMăăăăăăăăărrrrrrrrrMMMMMMMMMăăăăăăăăărrrrrrrrr iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiăăăăăăăăăăăăăă--------444888 444444444444 444444444444444444444444444444 8888888888888888888888844444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444 --------------- 88888888844444444488888888444444444444444444444 444 444444444888888888444444444888888888444444444444444444444444444444444444 888888888888888888----------4444444444444444444444444444444444444444444444 88888888888888
oo rrrrrrrrrrrrroooeeu00000000 eeeuuuuuuuuuurrro22222222222244444444444444400 uuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuurrrrrrrrrrrrrrrrrrrrroooooooooooooooooooooeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee00000000000000000000000444444444444444444444422222222222222222 eeeeeeee oooooooooo22 uuu4444444400442 eeeeeeeeeeuuuuuuuuurrrrrrrrroooooooooeeeeeeeeeeuuuuuuuuurrrrrrrrroooooooo444444444000000000 444444444000000002222222222222222 oooooooooooooooo00000000000000444444444444444444
DiDDiDDDDDDiiiiiiiiiiiDDDDDDDDDDDDDDDDD
MUNCĂOferte: - Angajăm măcelari de 25-40 ani, pentru un abator din Alcorcón
(Madrid). Pt. dezosare de căpăţâni de porc. Trebuie să aibă experien-
ţă, rapiditate și să ofere calitate. 1.200 € net. Tel.: 642 709 299
Cereri: - Electrician, caut de muncă în orice domeniu, în toată Spania. Inclu-
siv la ferme. Vorbesc bine spaniola. Tel.: 0040/0767 634 308
- Strungar, 30 ani, caut de muncă în orice domeniu, în Comunitatea
Madrid. Tel.: 642 958 359
- Caut de muncă în agricultură sau în construcţii, în Comunitatea
Madrid. Tel.: 642 958 359
- Doamnă serioasă, 53 ani, caut de lucru ca internă în Zaragoza. Tel.:
605 206 065
- Electrician cu experienţă, caut de muncă în domeniu, în Comunita-
tea Madrid. Tel.: 610 981 905
- Meseriaș în construcţii, caut de muncă în domeniu, în Comunitatea
Madrid. Tel.: 666 775 295
- Zugrav, reparaţii etc. preiau lucrări în orice domeniu în construcţii.
Tel.: 642 283 365
- Caut de lucru în menaj, la o familie de englezi. Nu am obligaţii și
nici copii. Pot lucra permanent sau cu ora. Tel.: 642 745 276
- Domn, 50 ani, carnet de conducere, caut de lucru în construcţii,
grădinărit, ca șofer. Comunitatea Madrid. Tel.: 697 231 295
- Doamnă, 55 ani, caut de lucru în case – îngrijit copii, curăţenie, căl-
cat. Economic. Alcalá de Henares. Rog seriozitate. Tel.: 642 790 250
(Maria)
- Bărbat cu furgonetă proprie, din Valencia, caut de muncă (mutări,
transport de materiale de construcţii, mobilă, transfer la autogară,
aeroport, port sau chiar drum în România). Tel.: 697 787 635. E-mail:
- Caut de lucru la o familie de englezi, ca menajeră cu ora sau perma-
nent. Înţeleg engleza, nu vorbesc bine spaniola. Tel.: 642 745 276
- Preiau lucrări în construcţii, în zugrăvit, interioare și exterioare, au-
tonom sau cu factură. Tel.: 642 283 365
ÎNCHIRIERIOferte: - Închiriez 2 camere individuale, cu cheie, în apartament cu o familie
(2 persoane), în Madrid, din aprilie. La 5 minute de staţia de metrou
(L 3) și tren San Cristóbal. Sau pentru final de săptămână. 200 €, re-
spectiv 100 €/lună/persoană. Tel.: 633 238 781
- Închiriez o cameră pentru o familie sau două fete (200 €) și o cameră
pentru o persoană (150 €), în Torrejón de Ardoz. Condiţii bune, lângă
gară și Continental, persoane puţine în casă, antenă pt. posturi româ-
nești, internet. De la orice dată. Nefumători . Tel.: 642 294 565
REDACTORI ŞI COLABORATORI:
Ana-Maria Cornilă, Neli Dancu, Daniel Sorin Brumă, Marin Traşcă, Virgil Mihalcea (corespondent Castellón), Nicoleta Găletaru (corespondent Barcelona), Diana Ceauşu (corespondent Sevilla)
Corectură: Anne-Marie CodrescuDesign: GIG Press
Redacţia săptămânalului nu poartă răspunderea pentru veri-dicitatea reclamelor şi anunţurilor publicate şi nu împărtăşeşte întotdeauna poziţiile exprimate în articolele publicate în paginile sale.
“Noi în Spania” este marcă rezervată.
REDACŢIA:
Adresa: C/ Simancas, 3628491 Fuenlabrada (Madrid)Telefoane de contact: 916 156 384, 692 635 246Pentru cititori - de la ora 12 la 19,30, de luni până vineri Fax: 916 972 596e-mail: [email protected]
Săptămânalul se tipăreşte în Spania.Imprenta Imcodávila S.A. (Ávila)D.L. AV-192-2005Editat de Nova Duma S.L.ISSN: 1888-1173
- Închiriez cameră pt. o persoană, în Alcorcón. Tel.: 697 330
751, 664 044 695
- Închiriez cameră pt. o familie, în Coslada, zona La Rambla.
230 €. Tel.: 648 538 588
- Închiriez cameră pt. o familie, din 15 aprilie, bloc nou, inter-
net, antenă români. Tel.: 692 361 112, 912 973 734
- Închiriez cameră în Fuenlabrada, aproape de staţia de tren
și metrou Fuenlabrada Central. Pt. o persoană. Tel.: 677 599
496
- Doamnă serioasă, caut colegă pentru a împărţi o cameră la
sfârșit de săptămână, în Plaza Elíptica. Tel.: 654 653 191
- Închiriez cameră pt. o persoană, în Moratalaz (Madrid), la
5 minute de staţia de metrou Pavones, autobuze 20, 30, 32,
71, 100, 140, 142, 144. La 3 minute de centrul comercial Mo-
ratalaz II, de la orice dată din martie sau de la 1 aprilie. Zonă
bine comunicată și liniștită. Tel.: 634 753 237, 642 736 221
- Închiriez 2 camere în Valdemoro, mobilate, pt. doamne/
domnișoare sau interne. Internet și cablu TV. Doar 2 persoa-
ne în casă. 150 €/cameră. Tel.: 918 270 933, 642 727 425
- Închiriez cameră în Móstoles, pt. o persoană. Condiţii bune,
aproape de gară și metrou. Puţine persoane în apartament.
Tel.: 642 294 261, 691 211 160
- Închiriez o cameră în Alcorcón, aproape de staţia de me-
trou Puerta del Sur. Pt. o persoană. Apartament liniștit și cu-
rat, recent renovat. Apa și căldura nu se plătesc. Cheltuieli
mici și multă liniște. Tel.: 697 330 751, 664 044 695
- Închiriez cameră în Arganda del Rey (La Poveda – L 9), pt. o
fată internă sau externă, de la orice dată. Puţine persoane în
casă. Tel.: 918 711 018, 677 798 696
- Închiriez cameră spaţioasă și mobilată, în Fuenlabrada,
zona El Naranjo. Șifonier mare. Tel.: 637 424 109, 637 430
786
Cereri: - Caut cameră de închiriat în Coslada, într-o casă cu adven-
tiști, de la 1 aprilie. Aș vrea să fie aproape de gară și să aibă
căldura de la comunitate. Pot oferi 180-200 euro. Tel.: 687 276
487 (Vodafone)
- Căutăm de închiriat cameră pt. la sfârșit de săptămână, pt. o
familie, în Madrid capitală. Tel.: 642 874 173
VÂNZĂRI- Vând Citroën C5, din 2006, diesel, înmatriculat în România.
7.500 €. Tel.: 622 039 757
- Vând furgonetă Ford Tourneo Connect, 2007, bine întreţi-
nută, gri, 32.000 km, aer condiţionat, închidere centralizată,
radio CD. Mașina este în Spania, dar are număr de România.
Pentru persoane care pleacă acasă este foarte convenabilă.
Bună pentru marfă, afaceri proprii. Madrid. Preţ: 8.000 €. Tel:
634 646 320
- Vând casă la 6 km de Bacău (3 camere, bucătărie, baie, că-
mară, holuri, anexe). Apă curentă, posibilitate de conectare
la gaz metan, cu 1.000 metri pătraţi. 4.000 metri pătraţi la
șoseaua de centură a Bacăului, acum în construcţie. Tel.: 697
787 635. E-mail: [email protected]
- Vând 2 monitoare AOC pentru calculator. Monitoarele sunt
de 17 și au difuzoare integrate. Preţul: 50 €/bucata. Se livrea-
ză la domiciliu. Doar în Comunitatea Madrid. Preţ fix. Tel.: 610
681 622
- Vând remorcă auto, cu prelată, 750 kg. Tel.: 660 270 590
- Vând Chrysler Stratus LX. Tel.: 673 294 808
- Vând furgonetă Fiat Ducato, 1.9 d, alb, din 2001, V.T. noiem-
brie 2011, stare generală foarte bună. Echipată complet pen-
tru distribuţie. Preţ: 3.050 euro. Tel.: 625 020 101
- Vând Ford Mondeo, din 2007, 2.0 TDCI, 130 CP, 6 viteze,
47.000 km, gri metalizat, bine îngrijit. 9.500 €, negociabil. Tel.:
645 756 352
- Vând casă în București, ultracentral, 295 mp desfășuraţi +
curte, construită în 2008, finisată și utilată după standarde
europene. Preţ: 435 mii euro. Tel.: 633 480 211
- Vând teren și casă în construcţie, în satul Potoceni, comuna
Mărăcineni, jud. Buzău. La 6 km de Buzău. 1.700 mp (în total),
surse de apă, canalizare. Tel.: 0040 238 715 682, 0040 722 580
673
- Vând duplex în Pozo
de Guadalajara, la 10
minute de Alcalá de
Henares, în mașină.
Construcţie nouă, 2
dormitoare matrimo-
niale, 2 băi, sufragerie
independentă, bucă-
tărie mare și mobilată,
garaj. 144.000 €. Ipote-
că aprobată. Tel.: 645
756 352
- Vând casă în Cugir
(jud. Alba), zonă cen-
trală, 5 camere, 2 băi, 2 bucătării, pivniţă, garaj, suprafaţă
totală de 650 mp (casă, curte și grădină). Toate facilităţile,
posibilitate de privatizare. Practic sunt 2 apartamente, cu
intrări separate. Preţ informativ – 70.000 euro. Tel.: 0040/748
766 041
MATRIMONIALE- Domn, 40 ani, fără obligaţii familiale, doresc să cunosc o
doamnă de vârstă apropiată, de preferinţă din zodiile Fecioa-
ră, Scorpion sau Pești. Comunitatea Madrid. Tel.: 647 178 989
- Tânăr, 27 ani, caut o fată serioasă, în jur de 1,70 m, slăbuţă,
cu ochi verzi sau albaștri, din Comunitatea Madrid, pt. o rela-
ţie lungă. Tel.: 637 951 410
- Bărbat, 1,78 m, șaten, ochi verzi, nefumător, nealcoolic,
fără vicii, fost sportiv, din zona Castellón, doresc să cunosc o
doamnă cu credinţă, de 38-45 ani, zodia Pești sau Scorpion,
pt. căsătorie, să scăpăm de singurătate. Excluse aventurierele,
femeile dificile sau cu obligaţii. Fără bipuri. Tel.: 687 004 218
- Domn, 48 ani, caut doamnă de vârstă apropiată, pt. a-mi
trăi tot restul vieţii lângă ea, în armonie, respect și dragoste
reciprocă. Urăsc alcoolul, cuvintele urâte, minciuna și aventu-
rile. Îmi plac distracţia, voia bună și curăţenia. Comunitatea
Madrid. Să se abţină aventurierele. Fără bipuri sau SMS. Tel.:
697 726 258
- Ardeleancă, maghiară, 47 ani, zodia Scorpion, caut parte-
ner de viaţă, de 47-50 ani, peste 1,75 m. Rog și ofer maximă
seriozitate. Prefer un bărbat din zona Ardealului, din Madrid
capitală. Vă rog să sunaţi după 16.00 la tel.: 666 196 691, 634
159 945 (Vodafone)
- Tânăr, 1,70 m, ochi căprui, vreau să cunosc o fată de 1,65-
1,70 m, serioasă, slăbuţă, din Comunitatea Madrid. Tel.: 697
268 553
- Tânăr simpatic, 30 ani, ochi albaștri, șaten, fără obligaţii, do-
resc să cunosc o fată sinceră și hotărâtă să putem să ne clă-
dim o familie. Comunitatea Madrid. Tel.: 642 948 088
- Doamnă, 52 ani, doresc să cunosc un domn în adevăratul
sens al cuvântului, de vârstă apropiată, din Comunitatea Ma-
drid. Tel.: 633 161 921
- Doamnă, 47 ani, 1,60 m, 64 kg, cu un copil, doresc să cunosc
un domn nefumător și nealcoolic, numai în vederea căsători-
ei. Tel.: 0040/785 407 540
- Tânăr atractiv, ochi verzi, șaten, nefumător, educat, cu ser-
viciu stabil, caut fată drăguţă, serioasă, de 18-27 ani, din Co-
munitatea Madrid, pt. o relaţie de durată. Tel.: 627 192 719.
E-mail: [email protected]
- Tânăr, 30 ani, necăsătorit, 1,80 m, 83 kg, ochi căprui, șaten,
din Madrid, caut o fată serioasă. Tel.: 662 103 965
- Doamnă serioasă, fără obligaţii, din Comunitatea Madrid,
caut bărbat de 48-51 ani, cu suflet bun, bine stabilit, pt. o re-
laţie stabilă în Spania. Tel.: 698 474 107
- Tânăr, 38 ani, divorţat, fără obligaţii, sincer, 1,84 m, 90 kg,
ochi albaștri, doresc să cunosc o fată de 25-35 ani, din Comu-
nitatea Madrid. Rog maximă seriozitate. Sunaţi sau trimiteţi
SMS la tel.: 681 177 421, 642 887 044.
- Domn singur, 35 ani, 1,70 m, 60 kg, sincer, fără vicii, doresc
să cunosc o doamnă/domnișoară, pt. prietenie/căsătorie. Co-
munitatea Madrid. Tel.: 697 717 195
- Băiat drăguţ, 23 ani, cu serviciu stabil, serios, aș vrea să cu-
nosc o fată pt. o relaţie serioasă. Comunitatea Madrid. Tel.:
642 778 131
Noi în Spania este membru al:Asociaţia pentru Cunoaşterea Populaţiei Imigrante (ACPI, Asociación para el Conocimiento de la Población Inmigrante), care promovează în fiecare an Studiul de Medii de Comunicare pentru Imigranţi (EMI, Estudio de Medios para Inmigrantes)
Asociaţia Spaniolă de Edituri de Publicaţii Periodice (AEEPP, Asociación Española de Editoriales de Publicaciones Periódicas)
14ez cameră pt. o persoană, în Alcorcón. Tel.: 697
ANUNŢURI 24.03 - 30.03.2011
Cum vă puteţi depune anunţul?1. Sunând la numerele de telefon 916 156 384 şi 692 635 246, între orele 13.00-19.30, lunea, miercurea, joia şi vinerea. 2. Prin trimiterea unui fax la numărul 916 972 5963. Printr-un mesaj la adresa de e-mail: [email protected]
Tel. 615 011 129, 646 150 584
Instalez şi orientez toate
tipurile de antene Orice fel de
serviciu relaţionat cu antene
15PÁGINA EN CASTELLANO24.03 - 30.03.2011
sergine medica
TE
L.: 9
15
17
9 6
70
CEI MAI BUNI PROFESIONIŞTI ÎN SERVICIUL DVS.
C/ Toledo 135 duplicado 28005 MadridLa 100 m de staţia de metrou Puerta de Toledo
CLINICĂ GINECOLOGICĂ ÎN CENTRUL MADRIDULUI
AVORT LEGAL
ORAR: LUNI-SÂMBĂTĂDIMINEAŢA: 9.00-14.00 DUPĂ-AMIAZA: 16.00-21.00
Metodă chirurgicală şi farmacologică
SERVICII:
�ÎNTRERUPERE VOLUNTARĂ A SARCINII �ECOGRAFII OBSTRETICALE ŞI GINECOLOGICE �DEPISTAREA CANCERULUI GINECOLOGIC:
- CITOLOGIE (PAPANICOLAU) - CONTROALE GINECOLOGICE - PLANIFICARE FAMILIALĂ (TOATE METODELE) - PROBĂ DE PATERNITATE - DETERMINAREA SEXULUI DE LA 8 SĂPTĂMÂNI DE SARCINĂ
ONONNIŞIŞIŞTITI ÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎNNN SESESERVONNIIŞŞŞTTTII ÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎNN SSSEERRRRRVRV
C2LP
REDUCERE
DE 10 €
Dacă prezentaţi acest anunţ
Fiesta de Europa del Este en Íscar Por iniciativa del Centro de In-
tegración Local que la Fundación
Española de Lengua tiene en Íscar,
una treintena de escolares de dife-
rentes nacionalidades del colegio
Alvar Fáñez han tenido la oportu-
nidad de descubrir las festividades
búlgara y rumana Martenitsa y
Martisor, eventos con los que los
países celebran la llegada de la
primavera.
Durante la actividad se contaron
leyendas locales sobre el origen de
estas festividades y se repartieron
los típicos amuletos mágicos, las
“Martenitsas” que, aunque con dis-
tintos nombres, se elaboran tanto
en Bulgaria como en Rumania para
dar a la persona obsequiada suerte
y salud durante todo el año.
La actividad ha resultado muy
enriquecedora, sobre todo para
los escolares españoles, que ape-
nas conocían estas celebraciones,
sirvió además para que tanto los
niños búlgaros como rumanos co-
nocieran las similitudes existentes
entre ambos países.
Adresă: C. Esteban Collantes, 14, Madrid Staţia de metrou Ascao. Program: 8-15 şi 17-22
Transport de pachete în România
Magazin românescProduse româneşti variate, la preţuri bune 5 tipuri de salam, de cele mai bune mărci
Se primesc comenzi de torturi și produse de patiserie
aaaaaaaaaaaaaaaaaaaa
iii i
aaaa
iii
Un consorcio formado por la españo-
la FCC, la italiana Astaldi y las ruma-
nas AB Construct y ACM Delta, se ha
adjudicado el proyecto y la construc-
ción del tramo 1 de la línea 5 del me-
tro de Bucarest.
El contrato, adjudicado por 267 mi-
llones de euros por la empresa esta-
tal del metro de Rumanía Metrorex,
incluye los trabajos de obra civil para
la realización de los 6,1 kilómetros de
longitud de este tramo, en los que
habrá nueve estaciones subterráneas
a una profundidad de entre quince y
FCC construirá, en consorcio, un tramo de la Línea 5 del metro de Bucarest
Primera “cadena de valor” de biocombustibles en Europa
Airbus y TAROM Romanian Air
Transport han creado el primer pro-
yecto europeo para establecer un
proceso de producción sostenible
de bioqueroseno para la aviación.
Con este proyecto, que se va a lle-
var a cabo en Rumanía, se pretende
conseguir un biocombustible reno-
vable y sostenible derivado de la ca-
melina que sustituya al combustible
derivado de los fósiles. Será supervi-
sado por una ONG rumana, y Airbus
será el catalizador en la puesta en
marcha y funcionamiento de una
cadena de valor de biocombustible
en Rumania.
Una vez que los estudios de via-
bilidad sobre el desarrollo agrícola,
tecnológico y aeronáutico, y la eva-
luación de la sostenibilidad, se hayan
completado, el proyecto evaluará
también las instalaciones de refina-
do existentes a fin de determinar la
capacidad de producción rumana.
La camelina es la materia prima ele-
gida por su potencial energético, sus
cualidades para la rotación de culti-
vos, su potencial para reducir la emi-
sión de gases de efecto invernadero
y su mínimo requerimiento de riego.
Además, la camelina es una planta
autóctona de Rumania, lo que faci-
litará la instalación de empresas fa-
miliares de cultivo, y se pueden ob-
tener subproductos de alta calidad
para alimentar al ganado.
“Este es el primer proyecto euro-
peo basado en una cadena de valor
que reúne a agricultores, refinerías
de aceite y una línea aérea que en-
cabezará la comercialización de la
producción sostenible de biocom-
bustibles”, dijo Paul Nash, director
de Nuevas Energías de Airbus. La
cadena de valor rumana de cameli-
na nos ayudará a verificar la sosteni-
bilidad y viabilidad económica de la
producción de bioqueroseno”.
Airbus apoyará el proceso de
aprobación de este combustible y se
encargará de evaluar su impacto en
los sistemas del avión y en los mo-
tores. El consorcio trabajará en co-
laboración con la Facultad de Cien-
cias Agronómicas de Bucarest y el
Centro de Biotecnología Veterinaria
(BIOTEHGEN), durante las fases sos-
tenibles del proyecto de plantación
de camelina, cultivo y producción de
combustible.
veinte metros.
El tramo incluirá dos túneles paralelos
de 4,85 kilómetros de longitud y 5,7
metros de diámetro, y un tercero de
260 metros, que servirá de conexión
entre las líneas 1 y 5 en la estación
Eroilor. El inicio de las obras está pre-
visto para el segundo semestre de
este año y su plazo de ejecución será
de veinticinco meses.
El proyecto de construcción será fi-
nanciado por el Banco Europeo de
Inversiones y el presupuesto estatal
rumano.
Goran Bregovic rehabilita el reggaetón rumano
Al denostado “ma-
nele”, una especie de
reggaetón rumano
de ritmos orientales
pegadizos y letras de
amor y dinero, le ha
salido un aliado in-
esperado. El célebre
y reconocido músico
balcánico Goran Bre-
govic colaborará en
su próximo disco con el “manelis-
ta” Florin Salam, informa el diario
ADN.
“Goran considera que el “manele”
es el mejor estilo de música que tie-
ne Rumanía, y Salam, el mejor voca-
lista y compositor del género”, dijo a
EFE Anca Pop, que representa a los
dos artistas en esta colaboración.
Grandes admiradores del balca-
nismo underground de Bregovic
son detractores del “manele”, por
lo que tienen ahora un problema
con el argumento de autoridad del
maestro Goran. “No me lo creo”, “pa-
tético”, son las reacciones de algu-
nos de ellos. Los comentarios en las
redes sociales a la colaboración de
ambos artistas van desde la incre-
dulidad a la decepción, con acusa-
ciones a Bregovic por legitimar una
subcultura dañina para la sociedad
por su zafiedad.
Otros detractores del “manele”
demuestran más cintura, aplauden
el experimento y descubren de re-
pente, al calor del prestigio incon-
testable de Bregovic, el talento de
Salam.
Extremadamente popular entre
los jóvenes del medio rural y los ex-
trarradios menos favorecidos de las
grandes ciudades, el “manele” sufre
la censura de las radios comerciales
y el abierto desprecio de todo ru-
mano que se considere refinado.
Sus letras fáciles y hedonistas de
amor, dinero, conquistas sexuales y
desafíos de barrio al estilo del reg-
gaetón o el hip hop americano re-
sultan intolerables para un público
cultivado.
“Hace años que sufro por esto, por
este odio espiritual”, dice Salam en
un vídeo difundido recientemente,
sobre su encuentro con Bregovic en
su casa de Bucarest.
“Nosotros trabajamos, somos a
nuestra manera personas con ta-
lento, ayudamos a nuestros herma-
nos, a nuestros padres, a nuestros
niños... trabajamos, hemos nacido
para cantar, cada uno como puede”,
explica Salam.
Interpretado casi siempre por
cantantes y músicos gitanos como
el propio Salam, el “manele” resiste
admirablemente pese al estigma
social. Sus ritmos turcos y balcáni-
cos suenan a todas horas en taxis,
mercados y talleres de todo el país.
Presentes con sus canciones mu-
chas bodas, los músicos “manelis-
tas” tienen el caché más elevado en
este tipo de eventos.
Los músicos “manelistas” vienen
sin excepción de la música tradi-
cional gitana, pero la naturaleza co-
mercial actual les priva del crédito
de la autenticidad del que gozaban
antes.
El reconocimiento de un músico
de culto como Bregovic supone un
golpe sin precedentes a la línea de
flotación del “antimanelismo” ur-
bano y joven. En pocas semanas, a
primeros de abril, la música de Sa-
lam se escuchará en dos canciones
del álbum producido por Bregovic
Champagne for gypsies (Champán para los gitanos). Salam da, de la
mano de Bregovic, su primer paso
hacia el éxito internacional.
“Salam y el “manele” dejarán hue-
lla en la música europea de nuestro
tiempo, estoy convencido de ello”,
dice Bregovic en casa del “manelis-
ta”.
16 PUBLICITATE 24.03 - 30.03. 2011
������������� �������������
������������
���������� ��� �������� ����������������������������� ������ �� ��� ���������������������������������� � !�����"�#���"��$���#���� ������ �%&������$�� �%&���'(%%)*������������ ������ ���������#+�����#�����#�������# ����������������� � !�����"�#���"��$���,��� �������� ����� �������#�� ��� ��������$����� �������$����-�������'(%%����������������� �#����������).��������������,���������� ��#������ ��///)���������)��!,����!�#���������������� ����� ��)0'(%%��������)1���������� ������)
900 81 16 32 www.moneygram.es
1��������#����������������"��$������������������ ����!�� �#����*
����������
���� �
�3�45631"7
8747'&57
9 -"�"6*