8/20/2019 c1. Istoric
1/23
ISTORIC
8/20/2019 c1. Istoric
2/23
• Termenul "biotehnologie" datează din anul 1919, când inginerulungur Karl Ereky îl utilizează pentru prima dată pentru a deemna
!procedeele de ob inere a unor produe utilizând materii primețpeciice, cu a#utorul unor organime $ii!% &ornind de la acet enal termenului e poate pune că biotehnologia are o origine oarte$eche, încă de la începuturile ci$iliza iei umane, de când oamenii auț
început ă culti$e di$ere plante de cultură i ă creacă di$ereșcategorii de animale pentru a ob ine hrana%ț
• 'i$iliza iile antice au utilizat chiar i microorganimele pentru aț șproduce produe utile, chiar daca acet lucru a ot ăcut empiric,ără a e cunoa te rolul acetora% 'u apro(% )*** ani +%'șumerienii i +abilonienii au decoperit utilizarea dro#diilor pentrușob inerea berii, iar producerea $inului ete relatată în te(tele biblice%ț'u apro(% -*** ani +%'%, Egiptenii au decoperit aptul că prinadăugarea dro#diei în aluat permite ob inerea unei pâini puoae. înț
aceea i perioadă, 'hinezii ob neau iaurtul prin oloirea bacteriilor%ș ț• /n prezent, termenul "biotehnologie" ete deeori echi$alat, e(clui$,
cu manipulările genetice 0ingineria genetică% /n realitate, acetaete domeniul cel mai modern al biotehnologiei, el apărând în adoua #umătate a ecolului 22%
8/20/2019 c1. Istoric
3/23
/ngineria genetică ar putea i deinită ca iind un anamblude tehnici 3i metode, de regulă necon$en4ionale, careocolec ciclul e(ual, prin care e realizeazăincorporarea în dierite tipuri de organime a unor noicombina4ii de material genetic natural au "artiicial"0e(ogen, prelucrat !in $itro5% 6ceata conduce laob4inerea de celule au organime cu proprietă4i
ereditare noi, dorite de e(perimentator, proprietă4i ce nuerau inclue ini4ial în patrimoniul ereditar al organimuluirepecti$% 7e aemenea, tehnicile de inginerie geneticăpermit înlocuirea unor por4iuni modiicate ale unor genede intere, de e(emplu o genă anormală au mutantă,ceea ce aigură retabilirea enotipului normal 0terapiegenică% 8 deini4ie mai largă ar i !un anamblu demetode 3i tehnologii realizate "in $itro" cu gene,cromoomi 3i, uneori, cu celule întregi în copulcontruirii unei tructuri genetice cu proprietă4i ereditarepremeditate5%
8/20/2019 c1. Istoric
4/23
/ntr:o accep iune mai $eche, ingineriațgenetică cuprindea două ramuri
; /ngineria genetică celulară, aimilată uziunilorcelulelor omatice, inclui$ uziunilor deprotopla tiș
; Tehnologia 67< recombinant
8/20/2019 c1. Istoric
5/23
• 7ez$oltarea tehnicilor de inginerie genetică e bazează pe în4elegereaapectelor moleculare ale proceelor genetice ce au loc în mod natural% 6cete tehnici au permi e(tinderea cunoa3terii umane aupra în4elegeriimodului în care genele unt organizate 3i e e(primă în celulele dieritelortipuri de organime 3i, în acela3i timp, aigură baza dez$oltăriibiotehnologiei contemporane%
• Tehnicile de inginerie genetică permit depă3irea barierelor biologicenaturale atel încât e pot crea !in $itro5 noi combina4ii de gene, dieritede cele naturale 3i chiar gene noi, hibride% 'onecin4ele practice aleacetor apecte unt deoebite 3i e reeră la ob4inerea noi produe
utilizabile în practica medicală 3i $eterinară 0noi $accinuri, agen4iterapeutici, metode de diagnotic, în indutria alimentară 0enzime,organime uperproducătoare a unor compu3i au mai eiciente în dieriteprocee ermentati$e, noi tehnici utilizabile în controlul calită4ii, înagricultură 0noi oiuri de plante de cultură au de intere horticol, compu3inoi ce aigură protec4ia plantelor etc, în domeniul #udiciar 0amprentelegenetice%
• 7e3i e(ită multe realizări în domeniu, nu e poate pune că :au atinlimitele acetor tehnologii ci, din contră, aplica4iile unt abia la început% epoate anticipa că în $iitorul nu oarte îndepărtat, ingineria genetică $aa$ea un rol tot mai mare în domeniul ănătă4ii, a produc4iei alimentare, înagricultură 3i, nu în ultimul rând, în domeniul protec4iei mediului 0tehnicinoi pentru monitorizarea gradului de poluare 3i pentru bioremediere%
8/20/2019 c1. Istoric
6/23
Apari ia ingineriei genetice se bazează pe o serie de descoperirițmajore în multe domenii ale biologiei (genetică, biochimie,biologie celulară, microbiologie etc.) precum i pe progreseș
tehnice, legate de echipamente.Dintre descoperirile majore care au precedat apari ia inginerieiț
genetice sunt de men ionat:ț: Descoperirea rolului ADN – Aer! i colab. "#$$ș: %odelul de structură al ADN – &atson i 'ric, "#*ș: %odelul semiconserati al replicării ADN + %eselson i tahl,ș
"#-: Descoperirea AN polimerazelor i a ANm – /ornberg iș ș
0choa , "#-+"##1 2renner i colab., "#3"ș: eglajul genetic al actiită ii celulare – 4acob i %onod, "#3"ț ș: Descoperirea codului genetic – Nirenberg i /horana, "#33ș
: Descoperirea enzimelor de restric ie – Arber i 5inn, "#3ț ș: tabilirea mecanismului de ac iune al enzimelor de restric ie –ț ț
mith i colab., "#67ș: Descoperirea 8enomenului de reerstranscriere – 2altimore iș
9emin, "#67
8/20/2019 c1. Istoric
7/23
6nul de na3tere al ingineriei genetice poate i coniderat19)= când +erg 3i colab% au creat o plamidă hibridă
alcătuită din 67< al $iruului >-* 3i al aguluiλ deecti$, cea$ea inerat în el operonul gal de la Escherichia coli %
8/20/2019 c1. Istoric
8/23
6u ot contruite o erie de alte plamidehibride care, ulterior au ot utilizate ca$ectori de clonare a genelor 0cum ar i, dee(emplu, p+?@== 3i amilia de plamide
deri$ate de la aceata0+oli$ar 3i?odriguez, 19))%
>ectorii de clonare e(iten4i în prezent0dintre care mul4i unt comercializa4icon4in o erie de elemente geneticepeciice, ce permit tranerul 3ie(primarea eicientă a genelor de intere
în gazde oarte $ariate 0în unc4ie decopul urmărit%
8/20/2019 c1. Istoric
9/23
8/20/2019 c1. Istoric
10/23
"#6*: Aerbert +oyer i tanley 'ohen aușreu it nu numai ă ob ină molecule de 67
8/20/2019 c1. Istoric
11/23
?ealizând poten ialele pericole pe care tranerulțde gene dintr:un organim în altul le poategenera, apro(%1-* de oameni de tiin ă în aleș țcăror laboratoare e deă urau e(perimente deșclonare :au întâlnit în anul 19) la 6ilomar
'onerence 'enter din 'aliornia pentru adicuta acete apecte% 6ceată întâlnire în carecercetătorii au recunocut i au dicutat dechișdepre ramiica iile i pericolele poibile aleț șcercetărilor lor înainte ca acetea ă înceapă aot ără precedent i a condu la un moratoriușde un an înainte ca e(perimentele de clonare ă
continue% 6cet inter$al de timp a ot necearpentru tabilirea unor principii de generale delucru i de izolare a organimelor recombinate,șpentru a pre$eni orice liberare accidentală înmediu i pentru a i iguri că i în cazul unorș șaccidente repecti$ele organime nu ar puteaupra$ie ui în competi ie cu organimeleț ț
naturale% 7in anul 19)F, e(perimentele declonare moleculară au început ă e deă oareș în laboratoare din întreaga lume%
5e8t to right: %aine inger, Norton
;inder, !dne! 2renner,
8/20/2019 c1. Istoric
12/23
"#6$: ?udol Gaenich aob inut primul animalțtrangenic prin introducerea 67< trăin în embrioni de
oarece Bo nouă direc ie deș țcercetare a genelor i aș
dez$oltării organimelor%
8/20/2019 c1. Istoric
13/23
"#63: ete îniin ată prima companie biotehnologică,ț Denentech ; ondator Aerb+oyer i aaceritul ?obert Hanon% copul companiei a ot !dez$oltarea uneișnoi genera ii de agen i terapeutici prin utilizarea ingineriei genetice5%ț ț19)) compania producea prima proteină de uz uman, omatotatina 0hormonuman produ în mod normal de hipotalamu, pancrea i de alte euturi, cu rol deș ța inhiba eliberarea altor hormoni ; de e(%inulina, prin utilizarea unei bacterii,E.coli , în care a ot introduă i e(primată gena umană pentru hormonulșmen ionat% 'ompania Denentech ocupă o pozi ie importantă i atăzi în domeniu%ț ț ș"#6-: Denentech anun ă producerea humulinei prin clonarea înț E.coli a geneipentru inulina umană% &roduul ob inut ete oloit pe cară largă pentru tratareațdiabetului zaharat%
8/20/2019 c1. Istoric
14/23
• "#-7: 'urtea upremă a I6 conirmă bre$etul lui Chakrabarty reeritorla un organim modiicat genetic, permi ând atel companiei E((on 8ilț'ompany ă patenteze un microorganim capabil ă degradeze i eiul%ț ț
• Tot /n 19J*, e na te i a a numita inginerie genetică $erde% 6ceata eș ș șreeră la ob inerea de plante modiicate genetic, prin utilizarea pentruțprima dată a itemului reprezentat de Agrobacterium tumefaciens%
• "#-=: The I%% ood and 7rug 6dminitration 076 aprobă primulmedicament ob inut prin inginerie genetică, Aumulina% 6ceta etețprimul produ detinat conumului ob inut prin bioinginerie%ț
• "#-3: primele tete în câmp a unor plante modiicate genetic 0tutun
realizate în +elgia%• "#-6: primele tete în câmp a unor &CD 0tutun i tomate realizate înș
I6• "##=: 76 declară că alimentele modiicate genetic nu unt periculoae
atel că nu neceită reglementări peciale%• "##$: IE aprobă primele plante modiicate genetic 0tutun în ran aț
• =777 &rotocolul interna ional de +ioecuritate emnat de 1@* ări laț ț'on$en ia aupra 7i$erită ii +iologice de la Contreal% &rotocolulț țimpune etichetarea &CD%
8/20/2019 c1. Istoric
15/23
6plicarea di$erelor tehnici de ingineriegenetică poate i ăcută la di$ere
categorii de organime, cu copuri ișrezultate peciice: +acterii
: ungi: &lante
: 6nimale
7e aemenea pot i ob inute i $iruuriț șrecombinate în copul utilizării lor ca$ectori ai unor gene utile%
8/20/2019 c1. Istoric
16/23
2ene8iciile bacteriilor
recombinate
+acteriile pot producedi$ere ubtan e utilețdin punct de $edere
medical 0e(%humulina,omatotatina,hormonul uman decre tere etcș
+acteriile pot i prelucrateatel încât ă poatădegrada i eiul poluantț ț
8/20/2019 c1. Istoric
17/23
• "#66 + Ge chell i Carc >an Contagu decoperă mecanimul deștraner de gene, interregn, între bacteria Agrobacterium tumefaciens ișcelulele $egetale, ceea ce a dechi calea tranerului diri#at de gene înplante
• "##$ + aprobarea de către 7epartamentul pentru 6gricultură al I6 acomercializării i conumului uman a primelor plante modiicate geneticștomatele la$r a$r de la 'algene% +eneiciile acetei realizări nu auot prea mari deoarece pre ul a ot oarte mare iar conumatorii nu auț
remarcat a$anta#ele unui aemenea produ%• "##$ + 6groH eed 'ompany produce o $arietate de do$lecel rezitentla $iruuri
• "##3 + 'ercetătorii de la Conanto încep comercializarea oieimodiicate genetic ?oundup ?eady oybean, $arietate prelucratăgenetic pentru a rezita la erbicidul glioat%%
• "##3 + >arietă i de porumb modiicat genetic unt introdue pe pia aț țamericană• "##- +
8/20/2019 c1. Istoric
18/23
'um se ob ine o plantă modi8icatăț
genetic
8/20/2019 c1. Istoric
19/23
8/20/2019 c1. Istoric
20/23
Animale modi8icate genetic ?
animale transgenice
1% oareci oloi i în tudiiș țundamentale 0de e(%pentrutudiul itemului imunitar uman
=% Dăini ; rezitente la inec ii auțcapabile ă producă ouă în caree acumulează compu i utiliș0$accinuri, anticorpi etc
@% 'ornute mari ; produc ie maițmare de lapte cu un con inutț
controlat au carne ără grăime -% 'apre i oi ; producerea deș
proteine umane în lapte
% &orci ; utili pentru (enogree
8/20/2019 c1. Istoric
21/23
Auman 7
8/20/2019 c1. Istoric
22/23
8/20/2019 c1. Istoric
23/23
'L8