2º
2008Tu'un savi Yuku Ñu'un xi'in Ñu'un Ndivi Lo'o Ñuu Kuachi • Mixteco de la Montaña y de la Costa Chica de Guerrero
Ña kúu ta yíyo yatin xi'in tu'un saviVivencias y sucesos cercanos en lengua mixteca
Portada-Mixteco-2o.indd 1 5/11/08 20:00:16
2º
2008Tu'un savi Yuku Ñu'un xi'in Ñu'un Ndivi Lo'o Ñuu Kuachi • Mixteco de la Montaña y de la Costa Chica de Guerrero
Ña kúu ta yíyo yatin xi'in tu'un saviVivencias y sucesos cercanos en lengua mixteca
Mixteco2ULTIMO.indd 1 23/11/08 20:58:54
Ña kúu ta yíyo yatin xi'in tu'un savi (Vivencias y sucesos cercanos en lengua mixteca) fue elaborado por la Dirección General de Educación Indígena, perteneciente a la Subsecretaría de Educación Básica de la Secretaría de Educación Pública.
La agradece la participación de los responsables de educación indígena en las entidades, jefes de departamento, jefes de zona, supervisores escolares, integrantes de mesas técnicas y de comisiones dictaminadoras; de directores, docentes y autoridades administrativas; y, especialmente, de los padres y las madres de los niños y las niñas indígenas, a quienes va dirigido este libro.
Secretaria de Educación PúblicaJosefi na Vázquez Mota
Subsecretario de Educación BásicaJosé Fernando González Sánchez
Directora General de Educación IndígenaRosalinda Morales Garza
EdiciónDirección de Apoyos Educativos
Coordinación editorialMarco Julio LinaresGuadalupe Ambriz Rivera
Cuidado de la ediciónClaudio Núñez Narváez
DiagramaciónBlanca Rodríguez Rodríguez
Texto de la presentación en españolAlejandro Torrecillas G.
en trámitePrimera edición, 2008Impreso en MéxicoDistribución gratuita/Prohibida su venta
D. R. © Secretaría de Educación Pública, 2008 Argentina, núm. 28, Centro, 06020, México, D. F.
Reconocimiento especial al trabajo de Manuel Monroy García, quien con sus ilustraciones para portada e interiores pintó color a las palabras de las niñas y los niños, autores del presente libro.
Director de Educación Indígena del estado de GuerreroAntonio Villegas Cruz
Coordinador del proyecto en el estado de GuerreroEusebio Godínez Morales
Asesoría lingüísticaVicente Paulino Casiano FrancoAlonso Solano González
Comisión dictaminadora para la selección de los textosen lengua mixtecaVicente Paulino Casiano FrancoReymundo S. Villano MaldonadoPlautila Isabel González GuzmánAgustín Calixto Candia Martina Gálvez SalazarLeonardo Constancio DoloresAngelina Reyes GalindoNatalia Saavedra CastroHermelindo Candia Solano
Mesa técnicaMarcelino Moreno VitervoBruno Aguilar TorresEmilio Maldonado Vitervo
Validación de los textos en lengua mixtecaAlonso Solano GonzálezReymundo S. Villano Maldonado
Mixteco2ULTIMO.indd 2 23/11/08 20:58:57
Yikun tu'un kumi tutuÍndice
Ña ká'an ka'no xa'a tutu yo'o ...................................5Presentación ...............................................................7
Tu'un ka'an ndoso / Poesía
Pato lo'o nduvi ...........................................................9Saa lo'o .......................................................................9Si'i-i ...........................................................................10Ñuu yu .....................................................................10Ta sáña'an yu'u ........................................................11
Tu'un ñii kachi ndi'i tachi / Rima
Tata Marcelino ........................................................12Yoo uxi ovi ...............................................................12Ta tata Juan .............................................................13Ta savi ......................................................................13Uni na kuali .............................................................14Ta tata tikoto kuii ...................................................14Ña lo'o xiyo kua'a ....................................................15
Tu'un ká'an ndaa / Copla ...............................................16Yaa / Canto
Xini ...........................................................................18Ti pato lo'o ...............................................................18Ñá lo'o xiyo kani .....................................................18Leso ..........................................................................19Na vali ká'vi .............................................................19
Tu'un ña naki'in xini / Adivinanza .................................20Tu'un na náki'in va'a xini / Refrán .................................23
Tu'un sásana nuu yaa / Trabalenguas
Ti ñina ......................................................................25Uni saa .....................................................................25Ñá sína'an ................................................................26Xako .........................................................................26Tika ..........................................................................26
Tu'un ndátu'un nísaá kaa / Descripción
Kuiin .........................................................................27Tixu'u .......................................................................27Viko Ñuu Yichi Uni ................................................28
Ña ndo'o na / Anécdota
Ña ndo'o ta Pedro ....................................................29Te kuachi ka'vi .........................................................30Ta ndée ndo'o ...........................................................31
Tu'un yata ndákani / Leyenda
Nami tikuii ..............................................................32Nichi kée ndá'vi ní yo .............................................33Tiaa savi ...................................................................34
Tu'un un kúndaa va'a xa'a / Mito
Kivi nima .................................................................35Sikun Yuu ................................................................35Yuvi nduva ...............................................................36
Tu'un ña un kundaa ñini / Glosario ...............................37
Mixteco2ULTIMO.indd 3 23/11/08 20:59:00
5
Ña ká'an ka'no xa'a tutu yo'o
Ndiki kachi un xi'in kivi ña tu'un savi. Ndiki kachi un xi'in ñuu naa ña tu'unsavi. A un vasa kundaa ñini un kivi k·'an un tu'un mií un, chi ndivi kúu ña luvi ní ye'e ta ñuu naa luvi ní kaa ta kútaxin yaa ña yo'o kúu kivi k·'an un tu'un mií un, ndaa ta'an k·'an na ve'e un yiva si'i un, xii, xitan, ta na yiva si'i na xii xitan, ta ndaa ta'an na kúu ta'an tu'un un xi'in tu'un na k·n, ta k·xin ta ndeé kaa na koo tachi un…
Ña kan kuni ndi kukumii un tutu yo'o, ta nika'yi ña xi'in tu'un savi ña k·'an un ndiki nani ñu'un, tikuii, tachi, yoo ndi'i ña yo'o ndaya'vi, chi luvi ní ye'e ña ta tikuii nd·sa vixin ta va'a ní kaa ña ndii koo tachi.
Ña ve'e chiñu Ñuu Ko'yo ña Dirección General de Educación Indígena, kasava'a ndi tutu yo'o ta sinakuta'an ndi ña xi'in ña ke'e un, ña ke'e na vali ta'an un, na s·na'an yo'o, na yiva si'i un ta na ñuu un; kuni ndi k·'vi un ña, ta kusii ñini ndo kuni ndo ña xi'in na ta'an un, ta na ve'e un, ta sa· ndúku ndi nuu un, ña naki'in va'a un ña xini na na'no ñuu un, ña kasava'a un ña ndatu'un un, xa'a chiño xini un ké'e un ñuu un, ta ndatu'un ña xani ñini un. Xi'in tutu k·'an yo xa'an yo'o kuni ndi, nataxi ndi ñinka tutu nda'a un nuu nika'yi tu'un savi k·'an un chi ka'·n ndi, ñii, ñii ka'an na Ñuu Ko'yo, xa kumi ña ñii, ñii nuu taku, ña un koo kumi sava ka tu'un, ña ka'an yo xa'a ñinka ña'an. A xani ñini un ña unkoo ka ña kuii a ña kua'a a ña ndi'i.
Nd·a taku kukuu ña yuku x·xi kiti, yitun, nii, tinduyu kua'a ñini, a tikuii mini ndika a xani ñini un ta ñii kama kuti un koo ka taku ta sa·
ñii kunda'ya un koo ka taku. Ta sa· lo'o kundo'o yo, ta na s·ndi'i yo xa'a tu'un yo ña k·'an na Ñuu Ko'yo ta ña k·'an na ñinka ñuu yivi.
Ña kan kuva'a tutu yo'o, kua'a ní taku kumi na'na nuu ña, ta kua'a ka taku kumi tu'un savi k·'an un, ña kusii nini un kuni un ña ta sikutu un nduchu nuu un, ta sa· ña xini so'o un xi'in taku kúmi tu'un un; ña un ndaño'on tu'un un, ña un ndaño'on tachi ña ta taku n· ka'yi, ña kivi k·'an na ña… Ñii tu'un kúu ña, ña kutaku ña, ña kuvi s·na'an yo na ñani ta'an yo, ndíki k·'an sava tu'un Ñuu Ko'yo kivi ña; chi ndi'i yo xini ñu'un kundaa ñini, ndaa ña taku ndi'i kúu ña, ña vixin va'a, ta ndaa ña ndi'i kúu ña kuii va'a ta ndaa ña ndi'i ndaa va'a ka ye'e.
Ña kan kua'a ní ña ndatu'un s·naki'in ta'an yo kua'an nuu tutu lo'o yo'o, nika'yi ña xi'in tu'un savi, tu'un k·'an na ñuu savi nuu yíyo un, chi na Ñuu Ko'yo kúu ndi'i yo, ta tu'un yo xi'in ñuu yo kúu ña.
K·'an ndi xi'in un, ka'vi ta kusii nini un xi'in tutu lo'o yo'o, chi xi'in ñii ña kúsii ñini kuva'a ña, ta nika'yi ña xi'in tu'un yata ña xi ndatu'un xii xita un xi'in ñu'un, naka'an un ta s·na'an un ndi'i ña kúu ndi ñani ta'an un, na k·'an ñinka tu'un Ñuu Ko'yo, ña kuvi ta'an, s·kua'a ndi ndatu'un ndi xi'in yoo ta xi'in ñu'un… ña kuvi sakua'an ndi ndiki ka'an ndi kivi tutu kuiko ka'vi “libro”…, ta ndiki kachi yo xi'in na xini ta'an xi'in yo “amigo”, ta'an kúu ndi'i nuu tu'un Ñuu Ko'yo.
Mixteco2ULTIMO.indd 5 23/11/08 20:59:05
7
Presentación
%Cómo se dice “día” en tu lengua? %Cómo se dice “noche” en tu idioma? %No has sentido que cuando lo dices en tu propia lengua el día es m·s brillante y las noches m·s calmadas y bonitas? Esto pasa porque si lo expresas en tu propia lengua es como si tus pap·s y sus pap·s, y los abuelos de sus abuelos, y todos tus amigos lo dijeran junto contigo, y entonces es como si sus voces se juntaran con la tuya y las palabras se oyeran m·s fuertes y m·s claras…
Por eso hemos querido que tengas este libro, que est· escrito con las palabras que se usan en tu lengua para llamar “sol” al sol, “agua” al agua, “aire” al aire y “luna” a la luna, para que esos astros brillen m·s, el agua refresque m·s y el aire sea m·s claro.
En la Dirección General de Educación Indígena hemos elaborado este libro, en el que participaste tú, también tus compañeros, tus profesores, tus pap·s y las personas de tu comunidad; deseamos que lo leas y lo disfrutes con tus amigos y tu familia; al mismo tiempo, te invitamos a recopilar los saberes de tus mayores, a crear tus propias narraciones, a que nos cuentes lo que haces en tu comunidad y a compartir tus sueños. Con ese material nos gustaría poder entregarte otro libro pensado y escrito en tu propio idioma, porque creemos que cada lengua que se habla en cada región de México es como un color distinto, que no existe en ninguna otra lengua, para nombrar las cosas. %Te imaginas que de pronto ya no existiera el verde? %O el rojo? %O el azul? %De qué colores serían el pasto, los ·rboles, la sangre, las sandías o el agua del mar?
%Te imaginas si de pronto no existieran los colores y todo se viera igual, sin color? ¡Pues algo así es lo que pasaría si se olvida cualquiera de las lenguas que se hablan en México y en el mundo!
Por eso hemos hecho este libro, lleno del color de los dibujos y m·s lleno del color de las palabras de tu lengua, para que los disfrutes y te llenes los ojos y los oídos con los matices que hay en tu idioma; para que no se pierdan, para que no se olviden los sonidos y los colores que sabe pintar cuando alguien lo habla… En una palabra, para que sigan vivos y podamos enseñarnos, unos a otros como hermanos, cómo se dicen las cosas en cada lengua de México; porque todos necesitamos saber cu·l es el azul m·s fresco y cu·l es el azul m·s verdoso, y cu·l el azul m·s caribeño.
Por eso hemos recogido muchos relatos en este librito, escritos con las palabras de tu lengua, el idioma de tu región, que también, por ser todos mexicanos, son nuestro idioma y nuestra región.
Te invitamos a que leas y disfrutes este librito, que fue hecho con mucho cariño, y est· escrito con las mismas viejas palabras con las que tus abuelos le platicaban al sol, para que las recuerdes, y para que nos las enseñes a nosotros tus hermanos, que hablamos otras lenguas mexicanas, a ver si así también aprendemos a platicar con la luna y con el sol… Para aprender cómo se dice “libro”…, y cómo se dice “amigo”, en todas las lenguas de México.
Mixteco2ULTIMO.indd 7 23/11/08 20:59:10
99
Tu'un ka'an ndosoPoesía
Pato lo'o nduvi
Pato lo'o,nduvi ní xíka kun nuu tiakuiite yíyo kun, sa· kuni yu kóo yunduvi ní kua'an kun nuu tiakuiia tu pato si'i kúu yu'u ra,ndaki'in yu yo'o, pato nduvi.
Agrey Gálvez MorenoEscuela Primaria Bilingüe Benito Juárez
Valle Hermoso, Metlatónoc, Guerrero
Saa lo'o
Yo'o saa lo'o, nduvi ní kun,te nd·chi kun sa· ndachi yukuni yu, te nuu yu ñu'un, kata yu te xíta kun.
Olga López SolanoEscuela Primaria Bilingüe Benito Juárez
Valle Hermoso, Metlatónoc, Guerrero
Mixteco2ULTIMO.indd 9 23/11/08 20:59:23
10
Si'i-i
Uxi yoo u'un,un koo ña taxi-i nda’a un,nda tu'un i xi'in ñii numi yita t·xi-i nda'a un,ña kúu kivi un vitin.
Flor Dalia Ibáñez Escuela Primaria Bilingüe Lázaro Cárdenas del Río
San Francisco Xochapa, Alcozauca, Guerrero
Ñuu yu
Nduvi ní ñuu yura nani ñe Tikixi,yuvi va'a kúu ndi,ra k·'an ndi tu'un savi,tu kuni un, kuni un ñena'an nuu k·ndu'u yu.
Felipe Pinzón GregorioEscuela Primaria Bilingüe Benito Juárez
San Rafael, Metlatónoc, Guerrero
Mixteco2ULTIMO.indd 10 23/11/08 20:59:31
11
Ta sáña'an yu'u
Ta s·ña'an, xi'in tu'un nduvi yo'o,kúni-i taxi-i ña tixa'vi unña s·ña'an un yu'u ku'un i,yichi va 'a xi'in ña ndichi.
Nda yíyo ñii ña ye'eña chindiee yu'u yichi naa,sa· yíyo unchi tixa'vi yo'o, ku'un i yichí va'a.
Xóchitl Alejo EncarnaciónEscuela Primaria Bilingüe Julio de la FuenteCalpanapa, Cochoapa El Grande, Guerrero
Mixteco2ULTIMO.indd 11 23/11/08 20:59:40
12
Tu'un ñii kachi ndi'i tachiRima
Tata Marcelino
Ta tata Marcelino kua'an ra nino,ñ· nana Catalinax·'nda ñ· limata tata Marcelino.
Francisco Díaz AriasEscuela Primaria Bilingüe Nicolás Bravo
Santa Cruz, Copanatoyac, Guerrero
Yoo uxi ovi
Yoo uxi ovi, va'a ní yé'e ño'on,a nda kixaa ñini yo,ka'vi yo, ta sa· kusiki yo,xi'in na kuali ta'an yo.
Alexis Tapia RuizEscuela Primaria Bilingüe Vicente Guerrero
Atlamajalcingo del Monte, Guerrero
Francisco Díaz AriasEscuela Primaria Bilingüe Nicolás Bravo
Santa Cruz, Copanatoyac, Guerrero
Yoo uxi ovi
Yoo uxi ovi, vaa ndkaxi'in n
Yoo uxi ovi, va
kxi'in n
Mixteco2ULTIMO.indd 12 23/11/08 20:59:51
13
Ta savi
Na tata Ñuu Savi,n·kuatu na nuu savi,ndúku na savi,ta k·'an na xa'a ndi'i na savi,na kuun va'a savi.
Epifania Moyado BonifacioEscuela Primaria Bilingüe José María Morelos y Pavón
Chinameca, Atlamajalcingo del Monte, Guerrero
Ta tata Juan
Ta tata Juan,ndíxi ra koto kuaan,chí'i ra nomi kuaan,ta ñú'un ra xini kuaan.
Epifania Moyado BonifacioEscuela Primaria Bilingüe José María Morelos y Pavón
Chinameca, Atlamajalcingo del Monte, Guerrero
Mixteco2ULTIMO.indd 13 23/11/08 21:00:24
14
Uni na kuali
Uni na kualiva'a ní sísiki na,xi'in uni tikiva kualinuu ke'e ve'e nuu síkua'a na.
Claudia Villegas ComonfortEscuela Primaria Bilingüe Ignacio López Rayón
Ocoapa, Copanatoyac, Guerrero
Ta tata tikoto kuii
Ñii tata tikoto kuii,x·'ndia ra ndika kuii,ra kixaa ñii saa kuiind·'yu ri, kuii, kuii, kuii.
Eustolia Luna MorenoEscuela Primaria Bilingüe Ñuu Cuahan
Villa de Guadalupe, Metlatónoc, Guerrero
Mixteco2ULTIMO.indd 14 23/11/08 21:00:43
15
Ña lo'o xiyo kua'a
Ñdíxi ñ· lo'o xiyo kua'a,xíka ñ· nuu ñu'un kua'a,k·ya ñ· yita kua'a,ta yíyo ñ· ve'e kua'a.
Ndíxi ñ· lo'o xiyo kuii,x·xi ñ· ndoko kuii,k·ya ñ· yuku kuii,ta x·xi ñ· tikuaa kuii.
Antonio Gálvez CruzEscuela Primaria Bilingüe Ignacio Ramírez
Miguel Hidalgo y Costilla, Copanatoyac, Guerrero
Mixteco2ULTIMO.indd 15 23/11/08 21:00:57
16
Tu'un ká'an ndaaCopla
Vai ñ· lo'o mií-i kuni ní yo'o, ndee ní kúni-i xíni yo'o, ndachun vií un suvi kiti lo'o kúu i, na va'a kuvi tundaa i nda'a un.
Isaac Pastrana DíazATP de la jefatura 18
Tlapa de Comonfort, Guerrero
Titun ve'e ikómi-i ñii ña'ño lo'o yititu tuun nuu i yichita na ku'un i ve'e un.
Claudia Villegas ComonfortEscuela Primaria Bilingüe Ignacio López Rayón
Ocoapa, Copanatoyac, Guerrero
Yiva lo'o mií-i,x·jan ñini-i xa'a un,nda x·ku i xa'a unña xika yíyo un noo i.
Angelina Reyes GalindoATP del sector 09
Metlatónoc, Guerrero
Mixteco2ULTIMO.indd 16 23/11/08 21:01:06
17
Ñii kivi naka'an i yo'ota keta i nandiki-i yo'o,nikusii ní ñini-i nakoto i yo'ota vitin un kivi n·ndoso i xa'a un.
Reymundo S. Villano MaldonadoATP de la jefatura 05
Tlapa de Comonfort, Guerrero
Yoo kúu ña ndo'o kitindiva'yi, noo kúnduviña xíxi yo,xaxi ri ñ· ké'e ña'an xíxi yochi nduxu kúu ñ· ka'an ri.
María Leonarda González Bonifacio Escuela Primaria Bilingüe Ignacio López Rayón
Ocoapa, Copanatoyac, Guerrero
Mixteco2ULTIMO.indd 17 23/11/08 21:01:15
18
YaaCanto
Xini
Ña xini yo'oun kivi sikanda i ña,nd·a chiño.Sa· chi yitun ní ñand·a ña chikaa i ña,chikaa i xa'an tichi ña,ña kuchiño ña kuvi kanda ña,chi yo'o, xi'in chi kaa.
Lino Martínez SantiagoEscuela Primaria Bilingüe Hermenegildo Galeana
Dos Ríos, Metlatónoc, Guerrero
Ti pato lo'o
Ñii kivi ñii pato lo'ond·chi ri, nd·chi ri, nd·chi ri,xi'in ndixin lo'o ri.
Ti pato yaa lo'oxíta ri, pi, pi, pixíta ri kua, kua, kua.
Samuel Santos VillanuevaEscuela Primaria Bilingüe Álvaro Obregón
Francisco Villa, Metlatónoc, Guerrero
Ñá lo'o xiyo kani
Na'an taxa'a yo ñ· lo'o xiyo kani,yu'u ra nda'vi ní kóto i yo'o,ñii kivi vichin n· taxa'a unxi'in yu, ñinka kivi, tuku ra ku'un untaxa'a un xi'in.
Araceli Gálvez MorenoEscuela Primaria Bilingüe Benito Juárez
Valle Hermoso, Metlatónoc, Guerrero
Mixteco2ULTIMO.indd 18 23/11/08 21:01:30
19
Leso
Leso chindieeleso lavok·chi na yuvitiku ndikotiku un xiin nuuk·chi na yuvi.
Leso chindieeleso lavotiku ndikotiku un xiin nuuk·chi na yuvi.
Leso chindieeleso lavok·chi na yuvitiku ndikotiku un xiin nuuk·chi na yuvi.
Plácida Pinzón GálvezCEPI La Primavera
San Lucas, Metlatónoc, Guerrero
Na vali ká'vi
Nduvi ní, nduvi ní na vali k·'vi ñuu yundi kúsii ñini na kua'an na, te ndixaa va kivi,nd·va na, nd·va na kua'an na te xa kuu ka'ñunduvi ní ve'e nuu k·'vi na vali yíyo ñuu yu.
K·tu nda'a, k·tu nda'a na vali yo'ote xíto na vaxi ra s·ka'vi kivi vichin,te xa ndi'i, ndiee ní kúsii ñini na vali yo'ote s·siki na xi'in ra s·ka'vi kivi vichin.
Fidel Pineda OliverosEscuela Primaria Bilingüe Yuu Tuni
Los Llanos, Metlatónoc, Guerrero
Mixteco2ULTIMO.indd 19 23/11/08 21:01:45
2020
Tu'un ña naki'in xiniAdivinanza
Kua'a xata ñayaa ñini ña,ta kuii yuku nda'a ña.
Yoo kúu ña.
Plautila Isabel González GuzmánTécnico de la jefatura 05
Tlapa de Comonfort, Guerrero
(Nduva ña'mi) Yiku yíyo i, yíyo ndixin i,ta un koo leke i,ta x·xi-i yuku.Yoo kúu i.
Flora Vivar BeltránTécnico de la jefatura 05
Tlapa de Comonfort, Guerrero
(Tika)Te chínuu yo ñanuu ñu'unta kée yoko yu'u ñata tami, tami xa'an ña.Yoo kúu ña.
Zacarías Sierra PlácidoEscuela Primaria Bilingüe Emiliano Zapata
Buenavista, San Luis Acatlán, Guerrero
(Kisi)
Mixteco2ULTIMO.indd 20 23/11/08 21:01:57
2121
Vi'i ní kúu nava'a ní t·va na yaa,ta un suvi yitun xíta kúu na.
Yoo kúu na.
Zenaida Villano SimónEscuela Primaria Bilingüe Yita Yuku
Llano de Maguey, San Luis Acatlán, Guerrero
(Na tívi)
Yu'u ra, koto yu kée kuiira kuñu yu kée yaa,ra sata nima i kée ndiaa.
Yoo kúu yu.
Raúl Olivera Vitervo Escuela Primaria Bilingüe Yuu Tuni
Los Llanos, Metlatónoc, Guerrero
(Tichíkun)
Yé'e va'a ita xíka i ndiviña kuvi kachiñundi'i na yivi.
Yoo kúu yu.
Donaciano Pastrana BeltránEscuela Primaria Bilingüe Rafael Ramírez
San Isidro Labrador, Atlamajalcingo del Monte, Guerrero
(Ño'on)
Mixteco2ULTIMO.indd 21 23/11/08 21:02:13
2222
Koto kuaan kúu koto iun suvi kaa va'a kúu yuta k·a ko'ndo sasiki k·a yuxi'in yuchi lo'o x·'nda na nima i.
Yoo kúu yu.
David Cázarez MartínezEscuela Primaria Bilingüe Caritino Maldonado Pérez
El Gitano, Alcozauca, Guerrero
(Laxa)
K·ndu'u ndee yata y·'a takuii sata yak·ndu'u nduva yata ya'a takuii tixin ya.
Ndé kúu ya.
María de Jesús Félix GarcíaEscuela Primaria Bilingüe 5 de Mayo
Llano Silleta, San Luis Acatlán, Guerrero
(Chiyo)
Mixteco2ULTIMO.indd 22 23/11/08 21:02:29
23
Tu'un na náki'in va'a xiniRefrán
Kivi tama ndia, ndia kaña'an kúu ña va'a va.
Ña kuni kachi ña: Te yíyo soko ndia, ndia ka ña'an, na taxi na nda'a va yo.
Martina Gálvez Salazar ATP sector 019
Metlatónoc, Guerrero
Na xuxan kachiñu na,ndisaa kivi k·'an na,xí'i na.
Ña kuni kachi ña:Na xuxan nduku ní nas·kaku na mií na nuu chiñu.
Martina Gálvez SalazarATP de la jefatura 19Metlatónoc, Guerrero
23
Mixteco2ULTIMO.indd 23 23/11/08 21:02:39
24
Naka'an un te luluunda ñii kiviun kaka un katun tutu yokokoto kaxi ri yo'o.
Ña kuni kachi ña:Unda ñii kivi un va'a sata'an ña'an un kiti kue'e.
Leonardo Constancio DoloresATP de la zona 074
Ahuacachahue, Ayutla de los Libres, Guerrero
Un kama ní koo ñini ndochi un sivi tikomi le'le kúu ndo.
Ña yo'o kuni kachi ña: Ndi, ndi'i chiño kana va'a. Kivi si'na xíka ñini yo, ñake'e yo.
Reymundo S. Villano MaldonadoATP de la jefatura 05
Tlapa de Comonfort, Guerrero
n un kiti n un kiti
Mixteco2ULTIMO.indd 24 23/11/08 21:02:49
25
Tu'un sásana nuu yaaTrabalenguas
Ti ñina
Ñina kúmi komi xa'akomi xa'a kúmi niñakomi ñina komi xa'akomi xa'a kúmi ñina.
Josefi na Camacho CasimiroEscuela Primaria Bilingüe Vicente Guerrero
Plan de San Miguel, Copanatoyac, Guerrero
Uni saa
Uni saa kachi, nd·chi ri,xi'in tachi,xi'in tachi,nd·chi uni saakachi.
Martina Gálvez SalazarATP de la jefatura 19Metlatónoc, Guerrero
Mixteco2ULTIMO.indd 25 23/11/08 21:03:01
26
Ñá sína'an
Ñ· sína'an, sína'an ñ·,ñii ña sína'an, nuu ñ· sína'an,ña sína'an ñ·, nuu na sína'an.
María Leonarda González BonifacioEscuela Primaria Bilingüe Ignacio López Rayón
Ocoapa, Copanatoyac, Guerrero
Tika
Tika, t·xa'a xi'in xa'a,xi'in xa'a t·xa'a tika,tika t·xa'a, t·xa'at·xa'a, t·xa'a tika.
Flora Vivar BeltránATP de la jefatura 05
Tlapa de Comonfort, GuerreroXako
Xiki xika, xíka xakoxako xíka xiki xika xika xiki xíka xakoxíka xako xiki xika.
Vladimir García de Jesús Escuela Primaria Bilingüe Salvador Allende
Coapinola, Ayutla de los Libres, Guerrero
Mixteco2ULTIMO.indd 26 23/11/08 21:03:14
27
Tu'un ndátu'un nísaá kaaDescripción
Kuiin
Kuiin, yóo ri xa'a ku'u,x·xi ri, kini yuku, yisu, yiso, yakuín, ndikachi, ndikuañi, tima'an xi'in tixu'u.
Na kuni ri xíka yo xa'a ku'ute yiyo kaxi ri yo,Kuiin yo'o yóo ve'e ri yuku.
Isaías Morales AlejandroEscuela Primaria Bilingüe Salvador Allende
Coapinola, Ayutla de los Libres, Guerrero
Tixu'u
Xíka tixu'u yichi x·xi ri ku'u te kua'an ri mií kini kaate xa kuaa te xaa ri vie'e xí'i ri tikuii.Te ndí'vi ri tixin ndukun (corral) kusun ri, ña kuun savi,te vixin xini ri, te sava ri xí'i xi'in savi,sava ri ti·ku, tixu'u nduu ti va'akoo sana e.
Agustín Vázquez Morales Escuela Primaria Bilingüe Salvador Allende
Coapinola, Ayutla de los Libres, Guerrero
Tixu'uTixu'u
Mixteco2ULTIMO.indd 27 23/11/08 21:03:25
28
Viko Ñuu Yichi Uni
Te Ñuu Yichí Uni x·a na viko (realizan fiesta) si'i eGuadalupe, ña yoo uxi uvi, kivi uxi ovi yo'oviko sakan naki'in ta'an sa· kúu te yivi,ne yivi, ndi'i te Ñuundúti'vi viko yo'o, sakan tu te yivi tuku Ñuu yo'o,yaa te taxa'a te yivi, xiyo tu ña sasiki ra, tiko'ndo nda'a, xiyo ña xixi nia (na),te xi'i nia (na) tikuii vixi si'va, ña sava ño'on te sakan kua'an nu'un ra ve'e ra.
Verónica Crisóforo SeverianaEscuela Primaria Bilingüe Juan B. SalazarEl Paraíso, Ayutla de los Libres, Guerrero
n
Verónica Crisóforo SeverianaEscuela Primaria Bilingüe Juan B. SalazarEl Paraíso, Ayutla de los Libres, Guerrero
Mixteco2ULTIMO.indd 28 23/11/08 21:03:35
29
Ña ndo'o na Anécdota
Ña ndo'o ta Pedro
Ñii kivi nuú (lunes) kee i ve'e i kua'an i nuu k·chiñu i,yichi ya'ya nikata'an i xi'in ñii tina ta tiin ri xa'a i,sindikava ri yi'i nuu ñu'un, tundo'o ka vii ndakoo ita ki'in i ñii yuu kani-i ri, ta xinu ri kua'an ri, sa·nandiko i ndasama i tikoto i ta nakata i nda'a i chinikukini ndi'i-i.
Josefi na Camacho CasimiroEscuela Primaria Bilingüe Vicente Guerrero
Plan de San Miguel, Copanatoyac, Guerrero
Mixteco2ULTIMO.indd 29 23/11/08 21:03:51
30
Te kuachi ka'vi
Sa· kúu ra k·'vi “Paco el chato”,te taxi ñii ña niya'a te xíto ndaa sa·s·nia'an ra, ndu'u ka'vi ndu,te te yo'o nika'an ra, tava ra ndu'u kie'ekuachi xini ra ñii koo súkun vie'e,te nika'an ra xi'in ñii te yivi ka'ni ra koo yik·n,te te yo'o nikuvi ka'ni ra ri.Te sa· nixaa, te ndiso chuun xa'a vie'es·kuaan na kualinanduku ra koo sukun vie'e te nixa'ni ra ri.
Roberto Fernández DoloresEscuela Primaria Bilingüe Nicolás Bravo
Chacalapa, Ayutla de los Libres, Guerrero
Mixteco2ULTIMO.indd 30 23/11/08 21:04:00
31
Ta ndée ndo'o
Ñii kivi yíyo i ve'e i, nisanda'vi-i na yuva i, ndi ta ndée ndo'o kúu i, un kuvi ku'un i ve'e nuu sakua'a, ta siniso'o i kani na kaa, ndi'vi na vali ka'vi na, ta tuku, tuku nd·ni'in na yi'i, ña ko'on i ve'e nuu sakua'a, ta t·na i, chi ta kí'vi kúu i, ta nikandixa na, ta ta kí'vi kúu i, ta sa· nikoso na tikuii yi'i, nda xíkan ñini-i, ta nda niyi'vi-i, chi un s·siki na xi'in i, sakuchi na yi'i, ta sa· naki'in i tutu i, ta nixa'an ndaka na yi'i ve'e nuu sakua'a, ña kan vitin un kua'an ka na ndaka na yi'i, nda kua'an mií va yi'i.
Luis Rivera Lorenzo Escuela Primaria Bilingüe Venustiano Carranza
Plan de Zacatepec, Tlapa de Comonfort, Guerrero
Mixteco2ULTIMO.indd 31 23/11/08 21:04:15
32
Tu'un yata ndákaniLeyenda
Nami tikuii
Sa· k·chi na kuali, k·'vi ve'e nuusína'an na, ndi yíyo ñii nami tikaa noo yichikua'an Ñuu Yoso Sa'na, kéta ñii ña'anxiyo yaa. Ta nikoso nuú ñ· kua'an ñ·, a ndikun ñ·kua'an ñ· sata na, kivi kúxika ñ· nuutikaa nami yo'o ta nd·ñu'un ñ·, ña'·n yo'onuu na che.
Pedro Espinobarros MendozaEscuela Primaria Bilingüe Niños Héroes
Chapultepec, Malinaltepec, Guerrero
Mixteco2ULTIMO.indd 32 23/11/08 21:04:25
33
Nichi kée ndá'vi ní yo
K·chi na yuvi nd·tu'un na, ni xa'a kúuña nda'vi ní yo, na ndée ñuu yuvi yo'o,chi te yachi ra na yuvi ke'e ta'an na xi'in tiñaa, ta nika'an na, yuu kúu mií na ndaku ñini, ña ku'un naka'ndia na tivi kaa, ña ndikun xa'a ño'on, ta ndakava ño'on ñuu na, ra nduvika ní na.
Chi ña ño'on yo'o ra, kaa va'a kúu ña, nuu na yuvi saa tu nuu tiñaa, ta na yuvi sa· yiyo va na, ra
niyu'vi na, ku'un na, ka'ndia na tivi kaa va'a, ña ndikun xa'a ño'on, ta tiñaa ra kuchiñu ri nixa'an ri xa'ndia ri, tivi kaa va'a xa'a ño'on, ta ña yo'o ra ndakava ña Ñuu ri.Ña kan kée vika ní ri, nuu yo na ndée yuvi yo'o vichin.
Margarita Moreno RafaelEscuela Primaria Bilingüe Benito Juárez
Valle Hermoso, Metlatónoc, Guerrero
Mixteco2ULTIMO.indd 33 23/11/08 21:04:36
34
Tiaa savi
Xina'an nixiyo ñii tiaa savita yo'o nixiyo ra chi Ñuu Ñu'un Ndiví,xindiaa chiño ra xi'in viko,xi'in taxa, xi'in savi,ñii kivi ndiee ní sakuun ra saviña ñuu lo'o nani Kava Kuika (Lagunilla Yukutuni)chi na ñuu yo'o yiku ní nixiyo na,un nixikaño'on na yi'ya.Ña kan kúu ña nisaa tiaa savi yo'o,ta sakuun ndiee ní ra savi, ña ñuu Kava Kuika, ñii xa'un kivi nisando'o ra na,
ra niya'a kuiya, sandi'i naki'in xini na Ñuu yo'o,ta naka'an na yi'ya Savi. Xi'in ñinka yi'ya, ta Tiaa savi yo'ova'a ní kuni ra, xini ra na Ñuu yo'o,ta nda yoo u'un xi'in yoo ñii,kixaa sakuun ra savi Ñuu Kava Kuika,ña na kua'nu yitu na, xi'in ñinka nuu ña'an chí'i na ñuu yo'o.
Zeferino Patía GarcíaEscuela Primaria Bilingüe Benito Juárez
Lagunilla Yukutuni, Metlatónoc, Guerrero
Mixteco2ULTIMO.indd 34 23/11/08 21:04:47
35
Tu'un un kúndaa va'a xa'aMito
Kivi nima
K·chi na cheé nuu yo, te un xiin yo ku'un yo ndaki'in yo na nima, ra na yo'o ya'a na ye'e yo,ra x·ku na. Ta sa· nd·ki'in na kua'an nu'un na,ra ta'vi kue'e na xi'in yo, ña kan kée ki'in kue'e yo, ta sava na ta'an yo xí'i na. Ña kan va'a ka n· ndaki'in yo na, ra sa· kusii ñini na xi'in yo.
Rogelio Moreno GarcíaEscuela Primaria Bilingüe Benito Juárez
Valle Hermoso, Metlatónoc, Guerrero
Sikun Yuu
Ñii ta tata kee ra kua'an ra Ñuu Yita Ñu'un, nduku ra ta tu'vandakuatu xa'a se'e ra, chi ndée níndo'o ñ· lo'o, kee ra kua'an rakaa komi xitaan, yichi kua'an rata kixa'a kuvee ra ta nakoto ra sata ra. Ñii ta lo'o kuiti ketanuu ra, ta kixa'a ra xa'ni ta'an ra,xi'in ra, nda xa kuni tuvi sañaña'an ra, nuu un nikundee ra ta niyi'vi ra.
Josefi na Camacho CasimiroEscuela Primaria Bilingüe Vicente GuerreroPlan de San Miguel, Copantoyac, Guerrero
n kée ki'in kue'e yo,
Rogelio Moreno GarcíaEscuela Primaria Bilingüe Benito Juárez
Valle Hermoso, Metlatónoc, Guerrero
Mixteco2ULTIMO.indd 35 23/11/08 21:05:01
36
Yuvi nduva
Yuvi nduva ndaa, nani ñii yuvi ndíkaa chi nuu Ñuu Yoso Tunii, yikan kúu ñe k·nata ña'an nuu na, ñe s·tuvi kée nuu na, ra kí'in kue'e na,ra ndakua x·'an na xa'a vii na, sa· kée nd·koo na, tu na un ku'un na ndakuatu na xa'a na, ra kuvi va na, tiaa nakui ndaku ñini ñe, sava k·nata ña'an a ñii tiaa k·nata, sa· vii x·'a k·'an ñe xi'in na, a kuni na ku'un ñe xi'in na, a ku'un na xi'in ña, sa· ra ndoñu'un ñini va na,chi ñe kan kée kí'in na kue'e, ra sa· vii kée kua'an na ki'vi na xa'a na ra nduva'a na.
Rosalba Galicia GálvezEscuela Primaria Bilingüe Fray Bartolomé de las Casas
Llano de Tepehuaje, Metlatónoc, Guerrero
Mixteco2ULTIMO.indd 36 23/11/08 21:05:11
37
Tu'un ña un kundaa ñiniGlosario
Kanata, keta, kita SalirKele, laxa, tikuaa NaranjaKixaa, ndixaa, xaa LlegóLako, xako TlacuacheNakuatu, nakuati, ndakuatu, satu'va RezarNaya, tina, ñina PerroNdachi,te'no, ta'nu, tani'no, iti'no VuelaNdatun, luvi, nduvi, ndivi, laton BonitoNdiaa, noo, tuun, toon NegroNdika Pl·tanoNíkoso nuu i, koso noo, koso nuu, Ir adelante de alguienÑa ndo'o na AnécdotaÑa saña'an F·bulaSa· AsíSakuaan, sakua'a, sikua'a EstudiaSakúu, ndi'i, Todo
Mixteco2ULTIMO.indd 37 23/11/08 21:05:14
Sanda'vi, sinda'vi EngañarS·nia'an, sana'an EnseñaS·siki, sisiki JuegaSikun yuu, sukun yu'u,koso yuu, sukun yuu DuendeSukun ve'e, sijon ve'e, sikon ve'e Techo de la casaTami, nami OlorT·xi na ña xixi Da de comerTu'un k·'an ndaa CoplaTu'un k·'an ndoso PoemaTu'un k·'an ndoso kua'a na Poesía coralTu'un kuachi ña kuu HistorietaTu'un un kúndaa va'a xa'a MitoTu'un na n·ki'in va'a xini Refr·nTu'un nd·tu'un nisa· kuu Narración de historias reales y ficticiasTu'un nd·tu'un nisa· kaa Descripción de actitudes, objetos personales y lugaresTu'un ndatu'un xa'a ña kuu Narración de vivencias y sucesos cercanos
38
Mixteco2ULTIMO.indd 38 23/11/08 21:05:18
Tu'un ñii kachi ndi'i tachi RimaTu'un s·sana nuu ya TrabalenguasTu'un yata nd·kani LeyendaUnda, anda, ndaa, ndiaa HastaVie'e, ve'e CasaVika, kuika RicoVichin HoyYaa CantoYa'ya, yichi CaminoYóo, yíyo, kandu'u Hay, habita, vive
39
Mixteco2ULTIMO.indd 39 23/11/08 21:05:21
Ña kúu ta yíyo yatin xi'in tu'un saviVivencias y sucesos cercanos en lengua mixteca
Tu'un savi Yuku Ñu'un xi'in Ñu'un Ndivi Lo'o Ñuu Kuachi / Mixteco de la Montañay de la Costa Chica de Guerrero
2º
se imprimió por encargo de laComisión Nacional de Libros de Texto Gratuitos,
en los talleres de xxxxxxxxCol. xxxxxxxx
Delegación xxxxxxxxxxC. P. xxxxx, México, D. F.,
en el mes de xxxxxx de 2008.
El tiro fue de xxxx ejemplaresm·s sobrantes para reposición.
Mixteco2ULTIMO.indd 40 23/11/08 21:05:33
Top Related