Suport de Curs Contabil

8/16/2019 Suport de Curs Contabil

1/38

„

SUPORT CURS CONTABIL

AGENTIA JUDETEANA PENTRU OCUPAREA FORTEI DE

MUNCA GALATI


2/38

MODUL 1 : ÎNTOCMIREA / COMPLETAREADOCUMENTELOR PRIMARE

Obiective generale: Obţinerea competenţei necesară contabilului pentru întocmirea şi completarea documentelor contabile primare şi verifcareaacestora.

Documentele justifcative uzuale reectă operaţiunile economico-fnanciarecel mai des întâlnite în activitatea întreprinderii. n continuare sunt prezentatemac!etele acestora.

1) Bonul de consum"eprezintă documentul ce consemnează ieşirea prin consum în producţie a

stocurilor de# materii prime$ materiale consumabile$ obiecte de inventar.%e întocmeşte la ma&azia de materiale în ' e(emplare.

Circulă: ori&inalul la compartimentul contabilitate$ o copie la ma&azie$unde &estionarul o înscrie în fşa de ma&azie.

e ar!ivea"ă la compartimentul contabilitate.

2) Nota de intrare – recepţie"eprezintă documentul ce consemnează intrarea în &estiune prin

cumpărare a stocurilor de# materii prime$ materiale consumabile$ obiecte deinventar$ măr)uri sau ambalaje având la bază )actura fscală primită de la)urnizori.

%e întocmeşte la ma&azia de materiale$ în * e(emplare.

Circulă: ori&inalul la compartimentul contabilitate$ o copie lacompartimentul aprovizionare şi o copie la ma&azie$ unde &estionarul o înscrie înfşa de ma&azie.


0,80,8


3/38

3) Chitanţa de casă"eprezintă documentul ce consemnează încasarea cu numerar a creanţei

de la clienţi.%e întocmeşte la casierie în * e(emplare.

Circulă: ori&inalul se trimite clientului$ o copie rămâne la casierie$ o copiela contabilitate.



4/38

4) Factura fscală"eprezintă documentul ce consemnează vânzarea de bunuri către clienţi.%e întocmeşte la compartimentul fnanciar-contabil în * e(emplare.

Circulă: ori&inalul se trimite clientului$ o copie rămâne la contabilitate şi ocopie se trimite la depozit.

e ar!ivea"ă la compartimentul fnanciar-contabil.


5/38

5) Ordinul de plată

Ordinul de plată este un instrument emis de către plătitor pentru a ac!itadiverse datorii )aţă de terţi dând dispoziţie băncii unde are contul desc!is săplătească sumele înscrise pe )ormularul întocmit în trei e(emplare.

Circulă: la plătitor care îl emite pentru ac!itarea datoriilor salariale+ launitatea bancară unde are întreprinderea desc!is contul+ la banca benefciaruluicare va pune suma respectivă la dispoziţia clientului său.


6/38

,e drumul parcurs de O, de la plătitor la benefciar se pot interpune maimulte societăţi bancare$ acestea e)ectuând succesiv operaţiuni de recepţie$autentifcare$ acceptare si e(ecutare a O,.

e ar!ivea"ă:la întreprinderea plătitoare+ la benefciar.

Mac!eta #r$inului $e %lată $e tre"#rerie se prezintă ast)el#

) Cecul numerar

ste emis de către compartimentul fnanciar contabil$ într-un sin&ure(emplar şi serveşte pentru ridicarea numerarului din cont în scopul e)ectuăriidiverselor plăţi prin casierie /salarii$ )urnizori etc.0

Circulă: la departamentul fnanciar contabil care îl emite+ la unitateabancară unde are întreprinderea contul desc!is+1ecul este plătibil numai la vedere.

2ac!eta cecului numerar se prezintă ast)el#

14.000.000


7/38

!) "onetar

2onetarul se utilizează numai în cazul vânzării măr)urilor cu amănuntul.3aloarea înscrisă în monetar trebuie să corespundă valorii înscrise în raportul de&estiune.

n condiţiile utilizării aparatelor de marcat electronice fscale$ suma înscrisă în monetar trebuie să coincidă cu suma din re&istrul de casă emis de acesteaparate$ inclusiv suma înre&istrată de mână în re&istrul de casă$ în cazulde)ectării aparatelor de marcat electronice fscale.

erve&te ca:- document justifcativ pentru evidenţierea la s)ârşitul zilei a numerarului

e(istent în casierie$ corespunzător măr)urilor comercializate+- document justifcativ de înre&istrare în contabilitate+- document justifcativ pe baza căruia se predă contribuabilului

numerarul încasat prin casă de către casieri$ respectiv de vânzător.%e întocmeşte în două e(emplare de către casier sau de persoana

împuternicită la s)ârşitul zilei$ prin inventarierea numerarului pe cate&orii debancnote şi de monede.

Circulă: e(emplarul 4$ pentru înre&istrarea în "e&istrul de casă şie(emplarul ' rămâne la carnet.


8/38

#) $e%istrul de casă

n "e&istrul de casă se înre&istrează numai operaţiunile în numerar.

erve&te ca:

- document de înre&istrare a încasărilor şi plăţilor+- document de stabilirea a situaţiei fnanciare a întreprinderii+- probă în liti&ii. %e întocmeşte într-un sin&ur e(emplar de către contribuabili$ persoane

fzice$ )ăcându-se înre&istrarea operaţiunilor e)ectuate pe baza documentelor justifcative$ distinct pe fecare operaţiune$ )ără a lăsa rânduri libere$ după ce a)ost numerotat$ şnuruit şi para)at.

e ar!ivea"ă împreună cu documentele justifcative care au stat la baza întocmirii lui.

5aţa#

6r. pa&ină 777

$&'(*$+, -& C./6r.crt.

DataDocumentul/)elul$ nr.0

5eluloperaţiunii/e(plicaţii0

ncasărinumerar

,lăţinumerar

4 ' * 8 9 :4 %old la începutul zilei *.;;;.;;;

' '9.;8


9/38

* '9.;8

2onetar nr. 4'*8 3ânzareproduse

49.:9;.;;;

De reportat#

3erso#6r.crt. Data

Documentul/)elul$ nr.0

5elul operaţiunii/e(plicaţii0

ncasărinumerar

,lăţinumerar

4 ' * 8 9 :"eport#

=otal# 4>.:9;.;;; '.;;;.;;;

%old la s)ârşitul zilei 4:.:9;.;;;

0) ,ista de aans cheninal

%e întocmeşte lunar în două e(emplare$ de către compartimentul care areaceastă atribuţie$ pe baza documentelor de evidenţă a muncii$ a timpului e)ectivlucrat$ a certifcatelor medicale prezentate şi se semnează pentru confrmareae(actităţii calculelor de către persoana care a calculat avansurile c!enzinale şi a

întocmit lista.


10/38

pe luna 7aprilie7anul 7';;8 .........

6r.crt.

6umele şiprenumele 2arca

%alariulde bază

=imp e)ectivCvans de

plată


11/38

împreună cu e(emplarul 4 al borderoului de salarii neridicate0+ la compartimentulcare a întocmit statele de salarii /e(emplarul '0.

e ar!ivea"ă: la compartimentul fnanciar-contabil$ separat de celelalteacte justifcative /e(emplarul 40+ la compartimentul care a întocmit statele desalarii /e(emplarul '0.

Mac!eta $#cu(entului este următoarea#

11) Ordinul de deplasare


12/38

%e întocmeşte într-un e(emplar$ pentru fecare deplasare a dele&aţilor îninteresul serviciului$ precum şi pentru justifcarea avansurilor acordate în vedereaprocurării de valori materiale în numerar.

erve&te ca: dispoziţie către persoana dele&ată să e)ectueze deplasarea+document pentru decontarea de către titularul de avans a c!eltuielilor e)ectuate+document pentru stabilirea di)erenţelor de primit sau de restituit de către titularulde avans+ document justifcativ de înre&istrare în contabilitate.

Circulă: la persoana împuternicită să dispună deplasarea pentru semnare+la persoana care e)ectuează deplasarea+ la persoanele autorizate de la unitateaunde s-a e)ectuat deplasarea$ pentru a confrma sosirea şi plecarea persoaneidele&ate+ la compartimentul fnanciar contabil pentru cerifcarea decontului$ pebaza actelor justifcative ane(ate la acesta de către titular la întoarcerea dindeplasare sau cu ocazia procurării materialelor$ stabilind di)erenţa de primit sau derestituit$ avându-se în vedere eventualele penalizări şi semnând pentru verifcare+la persoana autorizată să e(ercite controlul fnanciar preventiv$ pentru viză+ laconducătorul unităţii pentru aprobarea c!eltuielilor e)ectuate.

e ar!ivea"ă: la departamentul fnanciar-contabil.

Mac!eta #r$inului $e $e%la'are se prezintă ast)el#

5aţă#

7 %1 Cl)a %C7 Depus decontul /numărul şi data0 /?nitatea0 77.'*G;*.;8.';;8777.

Ordin de deplasare dele%aţie) nr 6496

Dl. /D-na0 .... .,opescu 2arian................................................având )uncţia de ...........maistru......................................................este dele&at pentruac!iziţii materii prime.........................................................................................................................................................................................................................................................la ........ .@ucureşti..............................................................................................................................................................................................................................................................................................Durata deplasării de la 49.;8.';;8 la . 4H.;8.';;8..........................%e le&itimează cu ......@A%eriaI6 .....nr. ..............................:>8*48

Ftampila unităţii şi semnătura

Data..........;*.;8.';;8..................

%ositJ49.;8........ora . 49*;.........

,lecatJ49.;8......ora . 49*;.......

1u /)ără0 cazare.......................

%ositJ................ora .................

,lecatJ...............ora .................

1u /)ără0 cazare.......................Ştampila unităţii

şi semnăturaŞtampila unităţii

şi semnătura


13/38

%ositJ................ora .................

,lecatJ...............ora .................

1u /)ără0 cazare.......................

%ositJ................ora .................

,lecatJ...............ora .................

1u /)ără0 cazare.......................Ştampila unităţii

şi semnăturaŞtampila unităţii

şi semnătura


14/38

3erso#Eiua şi ora plecării*;.;844*;......

Eiua şi ora sosirii;'.;94**;........

Data depunerii decontului;*.;9

,enalizări calculate....................

Cvans spre decontare#

,rimit la plecare4.;;;.;;;....lei

,rimit în timpuldeplasării..............................lei

=O=C.8;;...lei

restituit

% e m n ă t . %e aprobă$

conducătorulunităţii

1ontrolfnanciarpreventiv

3erifcatdecont

Fe) compartime

nt

=itular Cvans

12) -ispoiţia de plată prin casierie

%e întocmeşte în două e(emplare la compartimentul fnanciar.

erve&te ca: dispoziţie către casierie pentru a plăti dele&atului sumanecesară în e)ectuarea deplasării+ document pentru stabilirea di)erenţelor deprimitGrestituit de către dele&at+ document justifcativ de înre&istrare încontabilitate .

Circulă: la casierie$ pentru e)ectuarea plăţii către dele&at+ la controlulfnanciar-preventiv pentru viză+ la conducătorul unităţii pentru aprobare.

e ar!ivea"ă: la compartimentul fnanciar-contabil


15/38

2ac!eta este următoarea#


16/38

MODUL ) : CONTAREA OPERA*IUNILORPATRIMONIALE

Obiective generale: Obţinerea competenţe necesare contabilului pentru

analiza contabilă a documentelor primare colectate$ identifcareaelementelor şi operaţiunilor patrimoniale$ pentru contarea acestora şiconceperea articolului contabil.

ste cunoscut )aptul că - analiza reprezintă o metodă ştiinţifcă decercetare a unui )enomen - având la bază descompunerea între&ului şie(aminarea fecărui element component.

An mod particular$ analiza contabilă a unei operaţii economice constă încercetarea detaliată a acestuia pe bază de documente$ prin descompunerea ei înelemente componente$ în vederea stabilirii modifcărilor pe care le produce/creşteri sau micşorări ale elementelor patrimoniale0 şi a conturilorcorespondente /debitoare şi creditoare0$ în care urmează a se înre&istra operaţia

concomitent şi cu aceeaşi sumă.)ectuarea analizei contabile presupune parcur&erea următoarelor etape#40 %tabilirea naturii şi conţinutului operaţiei care se supune analizei /Aa ce

se re)eră operaţia# plată$ încasare$ cumpărare de bunuri$ vânzare de bunuri$realizare de produse fnite$ consum de materie primă etc.0+

'0 ,recizarea modifcărilor pe care le produce operaţia /elementele de activşi de pasiv care se modifcă$ sensul modifcării - creştere sau micşorare$conţinutul economic al modifcărilor - creştere de stocuri$ diminuare de creanţe$creştere de datorii$ diminuare de disponibil în cont$ creştere de disponibil în casăetc0+

*0 %tabilirea conturilor corespondente care să reecte modifcarea

elementelor patrimoniale /conturi de activ$ de pasiv sau ambele0+80 Cplicarea re&ulilor de )uncţionare a conturilor$ pentru a putea stabili ceconturi se debitează şi ce conturi se creditează.

(emplu# %e plătesc an&ajaţilor$ prin casieria întreprinderii$ salariile învaloare de >.;;;.;;; lei.

%ă supunem această operaţie economică analizei contabile$ con)ormetapelor prezentate#

40 operaţia se re)eră la e)ectuarea unei plăţi#- plata salariilor către an&ajaţi$ e)ectuată prin casierie.'0 operaţia a)ectează două elemente patrimoniale#- datoria întreprinderii )aţă de an&ajaţi privind salariile cuvenite acestora

/element de pasiv0+

- disponibilul în casieria întreprinderii /element de activ0.1ele două elemente patrimoniale se modifcă ast)el#- elementul de pasiv înre&istrează o micşorare# prin plata salariilor către

an&ajaţi$ scade datoria întreprinderii )aţă de aceştia+- elementul de activ înre&istrează o micşorare# prin plata salariilor către

an&ajaţi$ scade disponibilul din casieria întreprinderii.*0 operaţia se reectă prin două conturi corespondente$ specifce fecărui

element patrimonial#- contul „,ersonal - remuneraţii datorateM - de pasiv+- contul „1asa în leiM - de activ.80 ,entru a stabili care dintre cele două conturi se va debita şi care se va

credita$ aplicăm re&ulile de )uncţionare a conturilor#- contul de pasiv „,ersonal - remuneraţii datorateM - întrucât elementul de

pasiv înre&istrează o micşorare$ con)orm "e&ulii de pasiv$ se va debita.


17/38

- contul de activ „1asa în leiM - întrucât elementul de activ înre&istrează omicşorare$ con)orm "e&ulii de activ$ se va credita.

Cst)el$ din punct de vedere contabil$ operaţia economică se va înre&istra# „,ersonal - remuneraţii datorateM N „1asa în leiM >.;;;.;;;

-, N -C-eci7 scopul fnal al analiei conta8ile a unei operaţii economice 9

:l constituie transcrierea acesteia prin intermediul unei ;ormuleconta8ile

Ce este7 de ;apt7 o ;ormulă conta8ilă<ste modalitatea de prezentare &rafcă a fecărei operaţii economice prin

conturile corespondente$ pe baza dublei înre&istrări şi sub )ormă de e&alitatevalorică.

lementul de noutate$ )aţă de e(emplele de Aa subcapitolul anterior /când$de )apt$ am scris tot )ormule contabile0$ îl constituie$ scrierea în partea dreaptă ae&alităţii dintre conturile corespondente - a sumei care se înre&istrează simultan

în conturi$ prin producerea operaţiei economice.Cşa cum se observă$ contul care se debitează se trece în partea stân&ă a

e&alităţii$ iar contul care se creditează se trece în partea dreaptă a e&alităţii. vident$ suma - deşi se scrie o sin&ură dată - se va înre&istra atât în

debitul unui cont$ cât şi în creditul celuilalt cont. =rebuie menţionat )aptul că semnul „NM evidenţiază corespondenţa dintre

cele două conturi în care se înre&istrează operaţiunea economică bazată peprincipiul dublei înre&istrări şi )aptul că între cele două părţi ale )ormuleicontabile e(istă e&alitate$ indi)erent câte conturi intervin în prezentarea acestuia.

%c!ematic$ înre&istrarea operaţiei e(emplifcate$ în cele două conturicorespondente$ va arăta ast)el#

5ormulele contabile se pot clasifca după două criterii# 4. După numărulconturilor corespondente din care sunt )ormate$ avem#

- )ormule contabile simple+- )ormule contabile compuse.5ormula contabilă simplă - este aceea în care corespondenţa conturilor se

stabileşte între un sin&ur cont care se debitează /cont debitor0 şi un sin&ur contcare se creditează /cont creditor0.

5ormula contabilă din e(emplul anterior este o )ormulă contabilă simplă.5ormula contabilă compusă - este aceea în care corespondenţa se

stabileşte fe între un sin&ur cont debitor şi mai multe conturi creditoare$ fe întremai multe conturi debitoare şi un sin&ur cont creditor.a este specifcă acelor operaţii economice care a)ectează simultan mai

mult de două elemente patrimoniale.An acest caz$ pentru a reprezenta &rafc )aptul că pe debit sau pe credit$

e(istă mai multe conturi$ se utilizează semnul „M - care se citeşte „următoareleM/în sensul că$ urmează mai multe conturi care se debitează sau se creditează0.

(emplu# %e ac!ită din contul bancar următoarele datorii - către )urnizori'.;;;.;;; lei$ impozit pe proft *.;;;.;;; lei şi ta(a pe valoare adău&ată4.;;;.;;; lei.

=O=C< ,


18/38


19/38

Deci$ aceste )ormule reectă operaţii economice cu caracter special.%tornarea /corecţia0 se poate )ace fe cu sume în ne&ru$ fe cu sume în

roşu.a0 tornarea cu sume :n ne%ru /care se adună$ aşa cum am văzut mai

sus0 - are loc atunci când - )ormula contabilă anterioară - se anulează$ deci$ seinversează - contul debitor devenind creditor$ iar contul creditor devenind debitor.)ectul constă în dispariţia sumei respective din conturi.

(emplu# %e înre&istrează cumpărarea de materii prime de la )urnizori învaloare de 4.;;;.;;; lei. 1on)orm analizei contabile$ parcur&ând etapelenecesare$ ajun&em la )ormula contabilă simplă#

A. „2aterii primeM N „5urnizoriM 4.;;;.;;;?lterior$ se constată că )ormula contabilă a )ost eronat stabilită$ dorindu-se

anularea ei. 1ontul „2aterii primeM se va credita$ iar contul „ 5urnizoriM se vadebita$ cu aceeaşi sumă în ne&ru#

AA. S5urnizoriM N „2aterii primeM 4.;;;.;;;%c!ematic$ pentru a vedea e)ectul )ormulei contabile de stornare în ne&ru$

vom avea#

1ele două linii paralele evidenţiază soldarea /înc!iderea0 celor ' conturi.Deci$ prin )ormula contabilă de stornare în ne&ru$ sumele înre&istrate iniţial$ au)ost anulate$ aşa cum am dorit.

a) tornarea cu sume :n ro>uCe :nţele%em prin sumă :n ro>u<

în contabilitate$ suma în roşu se scrie cu coloare ro>ie7 sau cu culoareo8i>nuită al8astru) 9 dar :ncadrată :n chenar - şi are semnifcaţia unei sumecare se scade /cu semnul ima&inar „-M0.

An acest caz$ anularea unei )ormule contabile anterioare se )ace printranscrierea ei identică /contul debitor rămâne debitor$ iar cel creditor rămânecreditor0$ dar cu suma :n ro>u=

(emplu# 1onsiderăm că )ormula anterioară$A. „2aterii primeM N „5urnizoriM 4.;;;.;;;find eronată$ se stornează cu suma în roşu. 3om avea#AA „2aterii primeM N „5urnizoriM 4.;;;.;;;%c!ematic$ pentru a vedea e)ectul )ormulei contabile de stornare în roşu$

vom avea#

1onstatăm că$ şi în acest caz$ cele două conturi se soldează /se înc!id0.Fi în cazul )ormulei contabile de stornare în roşu$ sumele înre&istrate iniţial

se anulează$ aşa cum am dorit.De pre)erat este ca$ prin aplicarea unei analize contabile corecte$ să se

ajun&ă la scrierea unor )ormule contabile corecte şi implicit la înre&istrarea

corectă a sumelor în conturi$ )ără a apela la )ormulele contabile de stornare.


20/38

(istă şi operaţii$ care prin natura lor economică - necesită )ormulecontabile de stornare.

nre&istrarea unei operaţii economice cu ajutorul )ormulei contabile poartănumele de :nre%istrare cronolo%ică$ întrucât fecare operaţie economică se

înre&istrează în conturi la data în)ăptuii ei.nre&istrarea unei operaţii economice sc!ematic$ cu ajutorul =-urilor se

numeşte :nre%istrare sistematică şi serveşte la întocmirea @alanţei deverifcare /ea completează înre&istrarea cronolo&ică0.

Ce repreintă .rticolul conta8il<"eprezintă un instrument de lucru - cu ajutorul căruia se identifcă în timp

şi spaţiu o operaţie economică ce produce modifcarea patrimoniului sau astructurii acestuia.

l vine$ de )apt$ să completeze )ormula contabilă$ adău&ându-i elementesuplimentare#

9 data e)ectuării înre&istrării contabile - respectiv anul$ luna şi ziua în carea avut loc operaţia economică.

9 e?plicaţia operaţiei economico-fnanciare - redată prin cuvinte$ în modconcis$ având în vedere )elul operaţiei şi documentul justifcativ ce a stat la bazaacesteia.

(emplu# 1umpărarea de materii prime în valoare de *.;;;.;;; lei.

Dacă )ormula contabilă este simplă$ vorbim de un articol contabil simplu$

iar dacă este compusă$ de un articol contabil compus.n acelaşi mod putem avea#- articole contabile curente /pentru operaţii obişnuite0+- articole contabile de stornare /pentru operaţii de stornare0. %c!ematic$

etapele analizei contabile sunt#


21/38

MODUL + : ÎNTOCMIREA ,ALAN*EI DE -ERI.ICARE

Obiective generale: Obţinerea competenţei necesare contabilului pentrucolectarea datelor necesare întocmirii balanţei de verifcare$ completarea şiverifcarea acesteia.

După înre&istrarea operaţiunilor în conturi$ apare necesitatea unuiinstrument care să asi&ure preluarea rapidă şi centralizată a in)ormaţiilor$ pentrua le transpune în bilanţul contabil. Ccest instrument este @alanţa de verifcare.

-eci7 8alanţa de erifcare asi%ură le%ătura dintre cont >i 8ilanţ

Conţinutul >i clasifcarea 8alanţelor de erifcare

@alanţa de verifcare este un procedeu specifc al metodei contabilităţii$care permite verifcarea corectitudinii sumelor înre&istrate în conturi$ în timpullunii.

a se întocmeşte la s)ârşitul fecărei luni sub )orma unui tabel enumeratival conturilor utilizate$ cu sumele înre&istrate în fecare cont.

1aracteristic balanţei este )aptul că sumele se cumulează de fecare datăde la începutul anului$ până la luna de calcul inclusiv.

Cnual$ societatea comercială întocmeşte$ deci$ 4' balanţe de verifcare cucaracter obli&atoriu$ la s)ârşitul fecărei luni$ având o ima&ine de ansambluasupra mijloacelor economice /intrate în patrimoniu$ ieşite din patrimoniu şie(istente0 asupra surselor de fnanţare /constituite$ utilizate şi e(istente0 şiasupra c!eltuielilor$ veniturilor şi rezultatelor fnanciare.

Balanţa de erifcare asi%ură respectarea echili8rului permanentimpus de du8la :nre%istrare :n conturi

n )uncţie de natura conturilor pentru care se întocmesc$ avem balanţe#- ale conturilor sintetice+- ale conturilor analitice.An )uncţie de numărul de e&alităţi pe care le conţin$ avem balanţe ale

conturilor sintetice#- cu două serii de e&alităţi+- cu trei serii de e&alităţi+- cu patru serii de e&alităţi+

- cu cinci serii de e&alităţi /este standardul$ find cele mai utilizate0.a0 Balanţa de erifcare cu o serie de e%alităţi poate f întocmită îndouă variante#


22/38

- pe bază de =otal sume /debitoare şi creditoare0 din conturi+Balanţa de erifcare cu o serie de e%alităţi sume)

%imbol conturi Denumire conturi =O=C< %?2Debitoare 1reditoare

- - - -

=O=C< =%D =%1&alitatea este următoarea# =%D N =%1- pe bază de %olduri fnale ale conturilor /debitoare şi creditoare0.@alanţa de verifcare cu o serie de e&alităţi /solduri fnale0

%imbol conturi Denumire conturi %O


23/38

1ele trei e&alităţi sunt

=

=

=

CTSDTS

TRCTRD

CTSDTS

f f

ii

unde avem următoarele corelaţii#

−+=

−+=

RDRCSiSf

RCRDSiSf

CC

DD

.d0 Balanţa de erifcare cu patru serii de e%alităţi conţine# %ume

precedente$ "ulaj lună$ =otal sume şi %olduri fnale$ find o combinaţie a primelortrei tipuri.

@alanţa de verifcare cu patru serii de e&alităţi

%imbolconturi

Denu-mire

conturi

%?2,"1D6= "?


24/38

1orelaţiile e(istente între contul sintetic şi balanţa analitică a contului sunt#- total sume debitoare ale conturilor analitice din balanţă N total sume

debitoare ale contului sintetic+- total sume creditoare ale conturilor analitice din balanţă N total sume

creditoare ale contului sintetic+- total solduri ale conturilor analitice din balanţă N soldul contului sintetic

/şi de acelaşi sens$ debitorGcreditor0.,e e(emplul contului 8;4 „5urnizoriM$ balanţa analitică va avea următoarea

sc!emă#@alanţă de verifcare analitică a contului 8;4 „5urnizoriM

1onturianalitice

Denumirea =otal sume %old /creditor0Debitoare 1reditoare

8;4.48;4.'8;4.*...

/8;4.n0

%.1. C


25/38

U n timpul lunii se înre&istrează cronolo&ic următoarele operaţiuni /în"e&istrul jurnal0#

4. se înre&istrează amortizarea clădirii de '.;;;.;;; lei#:>44 „1!eltuieli cu amortizarea imobilizărilorV C R D'>4' „Cmortizarea clădiriiV , R 1

:>44N '>44 '.;;;.;;;'. se înre&istrează încasarea de la clienţi a creanţei în sumă de *.;;;.;;;

tei$ prin cont# 94'4N844 *.;;;.;;;844 „1lienţiV C - 194'4 „1onturi la bănci în leiV @GC R D

94'4 N 844 *.;;;.;;;*. se înre&istrează plata prin casierie a unei datorii )aţă de )urnizori de

'.;;;.;;; lei8;4 „5urnizoriV , - D9*44 „1asa în leiV C - 1

8;4 N9*44 '.;;;.;;;8. se înre&istrează consum de materii prime de 4.;;;.;;; lei

:;4 „1!eltuieli cu materii primeV C R D*;4 „2aterii primeV C - 1:;4N*;4 4.;;;.;;;

4. se înc!id conturile de c!eltuieli prin contul 4'44'4 „,roft şi pierdereV @GC R D:>44 „1!eltuieli privind amortizarea imobilizărilorV C - 1:;4 „1!eltuieli cu materii primeV C - 1

U %e preiau sumele din "e&istrul jurnal în 1artea 2are /se înre&istreazăsistematic0#

D :>44 1 D 4;44 1

"D N'.;;;.;;; "1N'.;;;.;;; "1N'.;;;.;;;

D 94'4 1 D 844 1"D N*.;;;.;;;

"1N*.;;;.;;;

D 8;4 1 D 9*44 1"D N

'.;;;.;;;

"1N'.;;;.

;;;

D :;4 1 D *;4 1"D N4.;;;.;;;

"DN4.;;;.;;;

"1N4.;;;.;;;

U %e preiau în balanţă$ total sume precedente şi rulaj lună$ se calculeazătotal sume şi soldurile fnale.

@alanţa de verifcare la *4. mai ';;9i

m98ol

-enumi

re cont

ume

precedente $ulaA lună *otal sume old fnal- C - C - C - C


26/38

cont

112

1apitalsocial

- 4'.;;;.;;;

- - - 4'.;;;.;;;

- 4'.;;;.;;;

121,roft-pierdere H.;;;.;;; >.;;;.;;; *.;;;.;;; - 4;.;;;.;;; >.;;;.;;; '.;;;.;;; -2121

1lădiri ';.;;;.;;;

- - - ';.;;;.;;;

- ';.;;;.;;;

-

2#11

Cmortizare clădiri

- 49.;;;.;;;

- '.;;;.;;;

- 4H.;;;.;;;

- 4H.;;;.;;;

312ateriiprime

*.;;;.;;;

4.;;;.;;;

- 4.;;;.;;;

*.;;;.;;;

'.;;;.;;;

4.;;;.;;;

-

415urnizori >.;;;.;;;

49.;;;.;;;

'.;;;.;;;

- 4;.;;;.;;;

49.;;;.;;;

- 9.;;;.;;;

4111lienţi 4;.;;;.;;;

8.;;;.;;;

- *.;;;.;;;

4;.;;;.;;;

H.;;;.;;;

*.;;;.;;;

-

5121

@anca :.;;;.;;;

'.;;;.;;;

*.;;;.;;;

- L.;;;.;;;

'.;;;.;;;

H.;;;.;;;

-

5311

1asa 8.;;;.;;;

4.;;;.;;;

- '.;;;.;;;

8.;;;.;;;

*.;;;.;;;

4.;;;.;;;

-

11!eltuielimateriiprime

'.;;;.;;;

'.;;;.;;;

4.;;;.;;;

4.;;;.;;;

*.;;;.;;;

*.;;;.;;;

- -

#11

1!eltuielicuamortizarea

9.;;;.;;;

9.;;;.;;;

'.;;;.;;;

'.;;;.;;;

H.;;;.;;;

H.;;;.;;;

- -

!13eniturivânzăriprod.fnite

>.;;;.;;; >.;;;.;;; - - >.;;;.;;; >.;;;.;;; - -

=O=C< =%pDNH*.;;;.;

;;

=%p1NH*.;;;.;

;;

="DN44.;;;.;

;;

="1N44.;;;.;

;;

=%DN>8.;;;.;

;;

=%1N>8.;;;.;

;;

=%)DN*8.;;;.;

;;

=%)1N*8.;;;.;

;;

%e observă respectarea e&alităţilor# =%pD N =%p1 N H*.;;;.;;; ="D N ="1 N 44.;;;.;;; =%D N =%1 N >8.;;;.;;; /H* mii R 44 mii0 =%)D N =%)1 N *8.;;;.;;;Notă@@alanţele de verifcare$ prin intermediul e&alităţilor pe care le conţin$

îndeplinesc )uncţia de control şi identifcare a erorilor de înre&istrare.(istenţa unei ine&alităţi între ' coloane /debitoare şi creditoare0

dovedeşte o eroare de înre&istrare ce trebuie depistată şi corectată.U rorile ce pot f descoperite cu ajutorul balanţei sunt#- erori de întocmire a balanţei+- erori de înre&istrare în 1artea 2are+- erori de stabilire a sumelor din )ormulele contabile.U rorile ce nu pot f descoperite cu ajutorul balanţei sunt#


27/38

- omisiunile - constau în )aptul că operaţiunea nu a )ost deloc înre&istrată$iar identifcarea acestei erori este posibilă numai prin verifcarea documentelor deevidenţă primară+

- erorile de compensaţie - constau în preluarea &reşită a sumelor dindocumentele justifcative în "e&istrul-jurnal$ sau din "e&istrul-jurnal în 1artea2are /s-a trecut o sumă în plus într-o parte a unui cont$ şi aceeaşi sumă în minus

în aceeaşi parte a altui cont$ în aşa )el încât plusul şi minusul se compensează0.Adentifcarea acestei erori este posibilă numai prin apariţia unor solduri fnaleanormale la unele conturi.

- erorile de imputaţie - constau în preluarea corectă a sumelor din "e&istrul- jurnal în 1artea 2are$ dar nu în conturile corecte$ ci în alte conturi$ neadecvateoperaţiunii respective+

- erorile de înre&istrare - constau în înre&istrarea eronată a operaţiunilor în"e&istrul jurnal$ prin stabilirea &reşită a conturilor corespondente$ înre&istrareaunei operaţiuni de două ori etc.

Cceste erori pot f identifcate numai prin balanţa-şa!$ care reectă pelân&ă seriile de e&alităţi şi corespondenţa conturilor.

MODUL : COMPLETAREA RE0ITRELOR CONTA,ILE

Obiective generale: Obţinerea competenţei necesare contabilului pentrupre&ătirea re&istrelor contabile şi completarea acestora în con)ormitate cuprecizările le&ale in vi&oare.

Modul de organizare a circuitului contail şi de prelucrare a datelor !n scopul oţineriiinformaţiilor contaile este pus !n e"idenţă prin formele de contabilitate aplicate astfel#

1. Forma maestru-şah utilizează ca instrumente# documentele $ustificati"e% Registrul $urnal%

fişele de conturi% &alanţele de "erificare% Registrul in"entar şi ilanţul'Circuitul este următorul#


28/38

Datele din documentele $ustificati"e sunt preluate !n Registrul (urnal% din care sunt !nscrise !nfişele de cont% cu a$utorul cărora se !ntocmesc alanţele de "erificare analitice% apoi alanţa sintetică%iar !n aza acesteia şi cu a$utorul Registrului )n"entar% se oţine ilanţul contail'

Sc*ematic a"em#

2. Forma pe jurnale utilizează ca instrumente# documentele $ustificati"e% Registrul CarteaMare% alanţa de "erificare% Registrul in"entar şi ilanţul'

Circuitul este următorul#Datele din documentele $ustificati"e sunt preluate !n $urnale desc*ise pentru fiecare cont% din

$urnale se preiau sumele !n Registrul Cartea Mare% pe aza căruia se !ntocmeşte alanţa de "erificaresintetică% iar cu a$utorul acesteia şi a Registrului )n"entar% se oţine ilanţul contail'

Sc*ematic a"em#

3. Forma informatică utilizează documentele $ustificati"e care se prelucrează automatrezult+nd $urnalele% Registrul Cartea Mare şi alanţa de "erificare' Registrul in"entar se !ntocmeştemanual% iar pe aza acestuia şi a alanţei% se !ntocmeşte ilanţul contail'

,n acest caz% din ce !n ce mai utilizat% documentele contaile $ustificati"e necesită o codificare prealailă% !n "ederea preluării informatice'

Sc*ematic a"em#

Datele privind operaţiile care se produc în activitatea unei unităţi$consemnate în documentele justifcative$ sunt înre&istrate în ordine cronolo&ică$&rupate şi sistematizate în cadrul unor )ormulare denumite &eneric registre.

a - Noţiunea şi clasicarea registrelor

Registrele contabile sunt documente specice cu ajutorul cărora serealizează nregistrarea operaţiilor economice şi nanciare n conturi şifurnizarea! pe această bază! de informaţii pri"ind situaţia şi mişcarea

patrimoniului. #le se prezintă sub forma unor caiete! foi "olante! şe saudocumente informatice cu conţinutul şi structura adec"ate scopului pentru cares$au desc%is.

=eoria şi practica contabilă au &enerat o diversitate de )orme privindconţinutul re&istrelor. Cst)el$ din punct de vedere al modului de înre&istrare aoperaţiilor economice şi fnanciare în cadrul sistemului de conturi$ re&istrele potf pentru#

- evidenţa cronolo&ică+- evidenţa sistematică+- realizarea combinată a celor două )eluri de evidenţe.

#"idenţa cronologică! or&anizată cu ajutorul re&istrelor$ se realizează prinintermediul unui jurnal$ ce serveşte la înre&istrarea operaţiilor în ordinea în care


29/38

au )ost e)ectuate în timp. n practică$ în acest scop se utilizează documentulnumit M"e&istrul jurnalM$ precum şi M6ota de contabilitateM.

#"idenţa sistematică$ prin intermediul re&istrelor! înseamnă înre&istrareaoperaţiilor economico-fnanciare în )uncţie de natura lor$ pe elementepatrimoniale de activ$ de pasiv sau procese economice sub )ormă de c!eltuieli şivenituri. n asemenea re&istre se înscriu operaţiile care au )ost deja înre&istrate$cronolo&ic$ în re&istrul jurnal.

n cate&oria acestor re&istre sunt incluse#

- fşele de conturi )ără dezvoltare pe conturi corespondente a rulajuluidebitor pe conturi creditoare şi$ respectiv a rulajului creditor pe conturicorespondente debitoare. n activitatea practică sunt denumite &şe de cont

pentru operaţii di"erse& /care sunt numai fşe valorice$ pentru debit$ credit$ sold0.n cazul evidenţei bunurilor de natura stocurilor$ aceste fşe conţin în plus$ pelân&ă coloanele valorice$ coloane pentru cantitate /intrată$ ieşită$ stoc0 şi suntdenumite Mşe de cont pentru "alori materiale&.

- jurnalele pentru creditul conturilor$ în care documentele justifcative$ încare sunt consemnate operaţiile patrimoniale se înscriu în ordine cronolo&ică.

Registrele pentru e"idenţa combinată se utilizează la unităţile mici$ carenu )olosesc multe conturi şi în care se e)ectuează înre&istrările$ atât în ordinecronolo&ică$ cât şi în mod sistematic /(emplu# Turnal - 1artea mare0.

După s)era de cuprindere a datelor$ re&istrele de evidenţă contabilă se împart în#

- re&istre pentru evidenţa sintetică$ care se pot prezenta concret sub )orma jurnalelor pentru creditul conturilor sau 1artea mare-şa!$ în )uncţie de )orma de înre&istrare contabilă )olosită de unitate+

- re&istre pentru evidenţa analitică ce se pot concretiza sub )ormă de fşe

valorice sau cantitativ valorice sau di)erite situaţii al căror conţinut in)ormaţionalse stabileşte de unitatea patrimonială+- re&istre pentru realizarea combinată a celor două )orme de evidenţă.

b $ Conţinutul! completarea şi gestionarea registrelor 6ormele le&ale din ţara noastră prevăd ca principale re&istre de

contabilitate# "e&istrul - jurnal+ "e&istrul inventar şi "e&istrul Mcartea mareM.

"e&istrele de contabilitate reprezintă$ alături de bilanţ şi contul de proft şipierdere$ principalele documente pe care le produce contabilitatea.

"e&istrele de contabilitate sunt documente contabile obli&atorii în care

unităţile patrimoniale înre&istrează$ periodic$ cronolo&ic şi sistematic$ operaţiunileeconomico-fnanciare$ consemnate în documente justifcative$ care producmodifcări în patrimoniul acestora.

Registrul jurnal este un document contabil obli&atoriu în care se înre&istrează$ zilnic sau lunar$ în mod cronolo&ic$ operaţiune cu operaţiune$ )ărăspaţii libere$ )ără ştersături$ toate operaţiile privind mişcările patrimoniului. steun document tipizat )ormat C8$ ce se întocmeşte într-un sin&ur e(emplar$ decătre re&iile autonome$ societăţile comerciale$ instituţiile publice$ unităţilecooperatiste$ asociaţiile şi celelalte persoane juridice$ după ce a )ost numerotat$şnuruit$ certifcat şi para)at. Ccest re&istru se para)ează de către or&anele îndrept$ la începerea activităţii unităţii$ precum şi ori de câte ori este cazul.

Operaţiunile de aceeaşi natură$ realizate în acelaşi loc de activitate/atelier$ secţie$ etc.0 şi în cursul aceleiaşi zile$ pot f înre&istrate într-un documentcentralizator care$ la rândul său$ stă la baza înre&istrării în re&istrul jurnal.


30/38

"e&istrul jurnal se poate prezenta sub două )orme#♦re&istrul - jurnal &eneral+♦re&istrul - jurnal au(iliar$ pentru operaţiunile de casă şi bancă$ decontările cu

)urnizorii$ situaţia încasării - ac!itării )acturilor$ situaţia avansurilor spre decontare+ toateacestea sunt )olosite de unităţile patrimoniale care au un volum mare de operaţiuni de

înre&istrat.Ccest re&istru serveşte pentru înre&istrarea cronolo&ică a mişcării elementelor patrimonialeşi ca probă în soluţionarea liti&iilor. De asemenea$ prin intermediul lui se )ace o primăverifcare cu balanţa sintetică$ în sensul că totalul re&istrului jurnal trebuie să corespundă cutotalul rulajelor debitoare$ respectiv creditoare$ din balanţa conturilor sintetice$ întocmităpentru luna curentă.

n situaţia în care unitatea )oloseşte re&istre au(iliare$ totalul acestora se înscrie înre&istrul jurnal &eneral$ periodic$ de re&ulă lunar.

5iind un document de înre&istrare contabilă el nu circulă între compartimente$ sau îna)ara unităţii. %e ar!ivează temporar$ pe timp de un an$ către serviciul$ biroul saucompartimentul de contabilitate$ după care se depune la ar!iva unităţii patrimoniale

împreună cu documentele justifcative care au stat la baza întocmirii lui.

1onţinutul in)ormaţional al re&istrului jurnal este prezentat în continuare /tabelul 4.4.0

?nitatea ................... 6r. pa&...

"IA%="?< - T?"6C<6r.crt.

Data înre&

.

Documentul

/)el$ nr.data0

(plicaţii %imbol conturiume

D. 1. Debitoare 1reditoare

4 ' * 8 9 : H > De reportat

ntocmit$ 3erifcat$

Registrul $ jurnal de ncasări şi plăţi se întocmeşte de către a&enţiieconomici$ persoane fzice /meseriaşi$ etc.0 şi asociaţiile )amiliale. l serveşte cadocument de înre&istrare operativă a încasărilor şi plăţilor pe baza actelor

justifcative şi ca document de stabilire a situaţiei fnanciare a a&entuluieconomic respectiv.

n re&istrul de încasări şi plăţi se înre&istrează nu numai operaţiunile înnumerar$ ci şi cele e)ectuate prin contul de decontare de la bancă /indi)erentdacă a avut loc încasarea sau plata e)ectivă0. Ccest re&istru se numerotează şi seşnuruieşte$ se vizează de către or&anul fscal la începerea activităţii$ precum şi oride câte ori este cazul.

2odelul re&istrului jurnal de încasări şi plăţi se prezintă în tabelul 4.'.


31/38

?nitatea ............................ =abelul 4.'. "e&istrul jurnal de încasări şi plăţi

6r.crt. Data Documentul 5elul operaţiei ncasări ,lăţi

4 ' * 8 9 :

Registrul in"entar se întocmeşte la s)ârşitul anului$ într-un sin&ur e(emplar$ în vedereastabilirii rezultatelor inventarierii patrimoniului. n el se înre&istrează toate elementelepatrimoniale$ de activ şi de pasiv$ &rupate în )uncţie de natura lor$ con)orm posturilor dinbilanţul contabil$ inventariate con)orm normelor le&ale.

lementele patrimoniale înscrise în re&istrul inventar au la bază listele de inventariere

sau alte documente care justifcă conţinutul fecărui post din bilanţul contabil. %e para)eazăde or&anul fscal teritorial la începerea activităţii$ în cazul epuizării flelor$ când este necesarădesc!iderea unui re&istru nou$ precum şi la încetarea activităţii.

n tabelul 4.*. se prezintă conţinutul in)ormaţional al re&istrului inventar. nitatea '''''''''''''''''''''''''''''''''' .r' pag''''''''''''''

"e&istrul Anventarla data de *4 decembrie ------------------

6r.crt.

"ecapitulaţiaelementelorinventariate

3aloareacontabilă

3aloarea deinventar

Di)erenţe de evaluare/de înre&istrat0

3aloare 1auzeledi)erenţelor

4 ' * 8 9 :

ntocmit$ 3erifcat$

Registrul cartea $ mare! în principal$ serveşte la înre&istrarea operaţiilor /în evidenţa

sistematică0$ la stabilirea rulajelor lunare şi a soldului fnal /debitor sau creditor0 pentru fecarecont sintetic.

n activitatea practică$ )ormularele acestui re&istru$ concretizate în )oi volante$

îmbracă diverse )orme cum sunt#

- 1artea mare$ )ormat C*$ cod 48-4-*$ ce se utilizează de către unităţile care aplică)orma de înre&istrare contabilă pe jurnale$ prezentată în tabelul următor /tabelul 4.8.0#

?nitatea ...............

C.$*&. ".$&

1O6=?< .....


32/38

1ont77 1ont7 1ont77 1ont77 1ont77


33/38

Data4....

Document5elul

6umărul

(plic. %imbolcont

coresp.

Debit

1redi

t

DG1 %old

Ccest )ormular /re&istru0 se )oloseşte pentru or&anizarea contabilităţiisintetice la unităţile mici$ care aplică )orma de înre&istrare contabilă clasică sau

jurnalul unic.


34/38

MODUL : E.ECTUAREA DE CALCULE PECI.ICE

Obiective generale: Obţinerea competenţei necesare contabilului învederea stabilirii tipului de calcule necesare$ a )ormulei de calcul deaplicat şi e)ectuarea calculelor contabile specifce.

n strânsă corelaţie cu evaluarea elementelor patrimoniale se aă un altprocedeu al metodei contabilităţii şi anume calculaţia.

1alculaţia respectă o serie de principii şi anume4#a0 Determinarea obiectului calculaţiei se )ace în )uncţie de specifcul

activităţii. E2e(%lu: n sectorul aprovizionare$ obiectul calculaţiei îl constituie materiaprimă$ iar în sectorul producţie$ produsul fnit.

b0 Cle&erea metodei de calculaţie se )ace în )uncţie de or&anizareaactivităţii şi de procesul te!nolo&ic.

E2e(%lu: Dacă producţia are un caracter omo&en$ se aplică metoda&lobală.

c0 Or&anizarea calculaţiei în )uncţie de previziunile statistice urmăreşte cadatele să aibă un caracter unitar şi omo&en$ atât cele contabile /e)ective0 cât şicele statistice /previzionate0$ ast)el încât să poată f comparate. E2e(%lu: Dacă valoarea producţiei pro&ramate s-a determinat )olosindmetoda &lobală$ valoarea producţiei e)ective trebuie determinată )olosind aceeaşimetodă.

d0 Determinarea pe )eluri de activităţi a indicatorilor ce )ac obiectulcalculaţiei - se )ace în scopul de a determina corect veniturile$ c!eltuielile şirezultatele pe fecare activitate$ pentru aprecierea corectă a efcienţei fecăreiactivităţi. E2e(%lu: 6u putem compara veniturile activităţii de des)acere cu

c!eltuielile activităţii de producţie$ întrucât se re)eră al activităţi di)erite.e0 Delimitarea în timp a datelor ce stau la baza calculaţiei presupune caveniturile şi c!eltuielile să provină din aceeaşi perioadă$ pentru a nu denaturarezultatele /veniturile şi c!eltuielile în avans se înre&istrează separat$ )ără ainuenţa rezultatul perioadei0. E2e(%lu: 6u putem lua în calculul perioadei venituri sau c!eltuieli

înre&istrate anticipat pentru perioadele următoare. ,e de o parte s-ar denaturaproftul$ iar pe de altă parte$ costul producţiei realizate.

)0 Delimitarea în spaţiu a datelor ce stau la baza calculaţiei presupuneca datele să se evidenţieze distinct pe locuri de e)ectuare# secţii$ ateliere$depozite$ ma&azine$ )erme etc. E2e(%lu: 6u putem lua în calculul costului producţiei unei secţii$c!eltuieli e)ectuate în secţia vecină.

&0 %epararea c!eltuielilor a)erente producţiei fnite de cele a)erenteproducţiei neterminate vizează direct calculaţia costurilor de producţie. E2e(%lu: ,entru a calcula costul a)erent producţiei fnite dintr-o lună$ nuputem include c!eltuieli a)erente producţiei neterminate.

Clasifcarea calculaţiilor se realizează după următoarele criterii#4. După momentul elaborării$ avem#

/ 0ioleta )sai 1 Contailitate de gestiune% 2d' Didactică şi 3edagogică% &ucureşti% ediţieactualizată% 4556


35/38

o antecalculaţii calculaţii cu caracter previzional /de e(. costulproducţiei pro&ramate$ antecalculaţie de deviz în construcţiietc.0+

o postcalculaţii calculaţii e)ective /de e(. costul e)ectiv alproducţiei realizate0+

'. După s)era de cuprindere a c!eltuielilor în costuri$ avem#o calculaţii totale ce includ totalitatea c!eltuielilor e)ectuate+o calculaţii parţiale ce includ în costuri doar c!eltuielile

considerate esenţiale /materii prime$ materiale$ salarii muncitori$cote salarii etc.0+

*. După intervalul de timp la care se întocmesc avem#o calculaţii periodice întocmite anual /de e(. elaborarea @u&etului

de 3enituri şi 1!eltuieli al întreprinderii$ cu de)alcare petrimestre0+

o calculaţii neperiodice care se întocmesc de câte ori este nevoie/de e(. elaborarea calculaţiilor de deviz în construcţii0+

8. După natura indicatorilor calculaţi$ avem#o calculaţii contabile ce au ca rezultat indicatori în mărimi

absolute /de e(. valoare producţie$ valoare ci)ră de a)aceri$ proft$amortizare etc.0+

o calculaţii statistice care au ca rezultat indicatori în mărimiabsolute şi relative /de e(. productivitatea muncii şi indiceleproductivităţii muncii pe ' ani consecutivi0

o calculaţii de analiză şi control care au ca rezultat indicatori înmărimi absolute şi relative cu caracter de abatere a indicatorilorde la nivelul previzionat /de e(. abaterile dintre preţul standard şicostul e)ectiv al producţiei realizate0+

9. După particularităţile procesului te!nolo&ic$ avem#o calculaţii pentru un sin&ur produs sau serviciu+o calculaţii pentru mai multe produse sau servicii+

:. După modul de evaluare a costurilor$ avem#o calculaţii ale costurilor e)ective+o calculaţii ale costurilor standard /normate0 pentru consum de

materii prime$ manoperă etc.+H. După modul de structurare a costurilor$ avem#

o calculaţii pe elemente de c!eltuieli primare# materii prime$salarii$ combustibili$ ener&ie$ apă etc.+

o calculaţii pe articole de calculaţie# c!eltuieli directe$ c!eltuieli

indirecte$ c!eltuieli &enerale şi c!eltuieli de des)acere.

Calculaţia preţurilor >i tari;elor

valuarea permite determinarea valorii elementelor patrimoniale )olosindsistemul de preţuri >i tari;e. Ccest sistem constituie baza evaluăriipatrimoniului şi cuprinde următoarele cate&orii# preţul producătorului$ preţul devânzare cu ridicata$ preţul de vânzare cu amănuntul şi tari)ele serviciilor.

reţul reprezintă cate&oria economică ce con)eră e(presie băneascăvalorii bunurilor. l se re)eră la unitatea de măsură a bunului respectiv /buc. X&.$m* etc.0 find direct inuenţat de raportul cerere-o)ertă. ,reţul creşte când o)ertade bunuri pe piaţă scade în raport cu cererea şi scade când o)erta creşte în raportcu cererea.


36/38

n continuare vom prezenta şi vom e(emplifca principalele cate&orii depreţuri utilizate de către a&enţii economici#

1 reţul producătorului este preţul la care întreprindereaproducătoare îşi vinde produsele fnite către clienţi. l se compune dinurmătoarele elemente#

a. Costul complet comercial) totalitatea c!eltuielilor e)ectuatepentru realizarea produselor fnite$ având caracter de#i cheltuieli directe@ c!eltuieli cu materii prime şi materiale

directe$ c!eltuieli cu salariile muncitorilor direct productivişi cotele a)erente salariilor directe etc.+

ii cheltuieli indirecte@ c!eltuieli cu ener&ie şi apă$c!eltuieli cu amortizarea utilajelor$ c!eltuieli cu salariilemuncitorilor indirect productivi şi cotele a)erente salariilorindirecte$ c!eltuieli cu întreţinere şi reparaţii utilaje etc.

iii cheltuieli %enerale de administraţie@ c!eltuieli cuc!irii$ c!eltuieli cu tele)onul$ c!eltuieli cu amortizareamijloacelor f(e cu caracter neproductiv /clădiri$ mobilier$

calculatoare etc.0$ c!eltuieli de protocol$ reclamă şipublicitate$ c!eltuieli cu deplasări$ c!eltuieli cu salariilepersonalului =%C şi cote a)erente salariilor =%C etc.

i cheltuieli de des;acere@ c!eltuieli cu ambalarea$c!eltuieli cu etic!etarea$ c!eltuieli cu manipularea$depozitarea şi transportul produselor fnite.

Deci$ prin însumarea tuturor acestor c!eltuieli rezultă costul complet/comercial0 al produsului fnit.

b. "arAa producătorului cota de proft pe care producătorul oadau&ă la preţ$ prin aplicarea unui procent asupra costuluicomplet /reprezintă de )apt câşti&ul producătorului0.

,rin însumarea celor două elemente rezultă preţul producătorului. E2e(%lu: ,entru realizarea unui produs fnit$ întreprinderea e)ectueazăurmătoarele c!eltuieli#

- c!eltuieli directe N 9;.;;;.;;; lei- c!eltuieli indirecte N 4;.;;;.;;; lei- c!eltuieli &enerale de administraţie N 9.;;;.;;; lei- c!eltuieli de des)acere N 9.;;;.;;; lei

=otal c!eltuieli e)ectuate N H;.;;;.;;; lei,roducţia realizată în timpul lunii N 4.;;; buc

- 1ostul unitar complet /pe bucată0 Nlei7uc85'555

uc/'555

lei85'555'555=

- 2arja producătorului N 4;,rin urmare vom avea marja unitară N H;.;;; K 4; N H.;;; leiGbuc,reţul unitar al producătorului N H;.;;; R H.;;; N HH.;;; leiGbuc

n momentul )acturării produsului fnit către client$ asupra preţuluiproducătorului$ considerat preţ de vânzare$ se aplică =3C 4L$ respectiv#

HH.;;; K4L N 48.:*; leiGbuc"ezultă total )actură N HH.;;; R 48.:*; N L4.:*; leiGbuc2 reţul de nare cu ridicata este preţul la care depozitul de

măr)uri îşi vinde mar)a către clienţi /către ma&azin0. l se compune dinurmătoarele elemente#

a. costul de achiiţie al măr;urilor preţul de cumpărare

)acturat de )urnizor /producător0 R eventuale c!eltuieli detransport-aprovizionare.


37/38

b. adaosul comercial practicat de depoit /câşti&ul acestuia0$calculat prin aplicarea unui procent asupra costului de ac!iziţie

,rin însumarea celor două elemente rezultă preţul de vânzare cu ridicata. E2e(%lu: ?n depozit de măr)uri cumpără de la producătorul din e(emplulanterior mar)a$ la cost de ac!iziţie de HH.;;; leiGbuc /preţul la care producătorulşi-a vândut produsul fnit0. Depozitul practică un adaos comercial de 8;.

3om avea#- costul unitar de ac!iziţie N HH.;;; leiGbuc- adaos comercial unitar N HH.;;; K 8; N *;.>;; leiGbucpreţ unitar de vânzare cu ridicata N HH.;;; R *;.>;; N 4;H.>;; leiGbuc

n momentul )acturării mărfi către client$ asupra preţului de vânzare cu ridicatase aplică =3C 4L$ respectiv# 4;H.>;; K 4L N ';.8>' leiGbuc.

"ezultă total )actură N 4;H.>;; R ';.8>' N 4'>.'>' leiGbuc

3 reţul de nare cu amănuntul este preţul la care ma&azinul îşivinde mar)a către clienţi /populaţie0. l se compune din următoarele elemente#

a. Costul de achiiţie al măr;urilor preţul de cumpărare)acturat de )urnizor /depozitul0 R eventuale c!eltuieli detransport aprovizionare+

b. .daosul comercial practicat de ma%ain /câşti&ul acestuia0$calculat prin aplicarea unui procent asupra costului de ac!iziţie+

c. *D. nee?i%i8ilă =3C a)erentă mărfi e(istente pe stoc$ caredevine e(i&ibilă în momentul vânzării mărfi. %e calculează#

4L K /costul de ac!iziţie R adaosul comercial0,rin însumarea celor * elemente rezultă preţul de vânzare cu amănuntul.

E2e(%lu: ?n ma&azin cumpără de la depozitul din e(emplul anteriormar)a$ la cost de ac!iziţie 4;H.>;; leiGbuc /preţul la care depozitul şi-a vândutmar)a0. 2a&azinul practică un adaos comercial de *;.

3om avea#- costul unitar de ac!iziţie N 4;H.>;; leiGbuc- adaos comercial unitar N 4;H.>;; K *; N H;.>'9 leiGbuc- =3C nee(i&ibil pe bucată N 4L /4;H.>;; R H;.>'90 N **.L8; leiGbuc,reţ unitar de vânzare cu amănuntul N 4;H.>;; R H;.>'9 R **L8; N

'4'.9:9 leiGbucn momentul vânzării mărfi direct cu numerar către client$ ma&azinul va

încasa de la acesta$ prin casierie suma de '4'.9:9 lei,entru toate e(emplele prezentate$ am e)ectuat calculul pentru o bucată.

n practică se rulează cantităţi mari. ,entru a determina valoarea )acturată$respectiv încasată de către fecare întreprindere ce participă la circulaţia mărfi$

se înmulţeşte preţ unitar cu cantitatea respectivă.

*ari;ul reprezintă o cate&orie specială de preţ ce se re)eră lacontravaloarea serviciilor prestate de către întreprinderi specializate$ către alte

întreprinderi sau populaţie. E2e(%lu: %ervicii de transport de bunuri şi persoane$ servicii de reparaţiiutilaje$ servicii de înc!irieri de mijloace f(e$ servicii de telecomunicaţii$ distribuţiede ener&ie termică şi electrică etc.

După natura lor$ serviciile se clasifcă în#- servicii productive# &ospodărire comunală$ )urnizare de apă curentă$

&aze naturale$ ener&ie termică$ electricitate etc.+- servicii neproductive# serviciile administraţiei publice.

=ari)ele se stabilesc di)erenţiat în )uncţie de serviciile prestate$ ast)el#


38/38

- tari)e pentru servicii cu caracter de masă# transporturi$ telecomunicaţii$distribuţie de ener&ie şi apă etc.+

- tari)e pentru turism şi alimentaţie publică practicate în !oteluri$restaurante$ co)etării etc.+

- tari)e pentru servicii personale# )rizerie$ coa)ură$ reparaţii şi comenzi încălţăminte$ comenzi con)ecţii şi tricotaje$ reparaţii de uz &ospodărescetc.

1alculul tari)elor pentru prestări servicii este asemănător cu cel al preţuluiproducătorului$ cu menţiunea că marja /câşti&ul0 unităţii de prestări servicii estede re&ulă mai mare.

Suport de Curs Contabil

Documents

Transcript of Suport de Curs Contabil